30 de ani de la căderea comunismului. De ce sunt cehii nefericiți?

Cum arăta Europa în urmă cu 30 de ani? Două alianţe militare luptau pentru influenţă, în timp ce Cortina de Fier diviza continentul. Însă situaţia s-a schimbat când locuitorii Blocului Estic s-au revoltat, inclusiv cei ai fostei Cehoslovacii. În prezent, Cehia e un foarte frumos exemplu al tranziţiei de succes de la socialism la capitalism: economia e înfloritoare şi ţara are cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană. Și atunci, de ce sunt mulţi cehi nefericiţi? Reporterul DW a vizitat ţara pentru a arunca o privire dincolo de faţada perfectă. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.

Praga, în toată gloria şi splendoarea ei: în fiecare zi, şuvoaie de turişti se revarsă în capitala cehă, făcându-şi nenumărate selfie-uri şi îmbulzindu-se pe Podul Carol, în pieţele şi pe străduţele medievale ale oraşului.

Cu uluitoarea sa arhitectură istorică şi peisajele în acelaşi ton, cu berea faimoasă pe plan mondial şi consistentele feluri de mâncare tradiţionale, Cehia ar trebui să fie o stea de vârf a Europei. Însă mulţi cehi sunt profund nemulţumiţi. De ce? Ca să aflăm mai multe, ne întâlnim cu Karel Schwarzenberg, un fost aliat al primului preşedinte postcomunist al ţării, Vaclav Havel.

Când guvernul comunist al Cehoslovaciei a fost răsturnat de Revoluţia de Catifea, în 1989, Havel se afla sub arest la domiciliu şi Schwarzenberg era în exil. Nici unul, nici altul nu erau politicieni de carieră.

- Deci eraţi amatori?

- Desigur. Am fost un amator în toate, în viaţă. Nimeni nu te învaţă să conduci o revoluţie. (Râde) Cred că am lipsit de la lecţia asta, spune Karel Schwarzenberg, fost ministru ceh de Externe.

Prea mult din Cehia, „în mâini străine”

Între 1990 şi 1992, Schwarzenberg a fost director al Cancelariei preşedintelui Havel. Ulterior, a devenit ministru de Externe al Cehiei. Provine dintr-o familie avută, care deţine terenuri în toată Europa. Cu toate astea, spune că în prezent o prea mare parte din Republica Cehă se află în mâini străine.

Karel Schwarzenberg, fost ministru ceh de Externe: „Băncile, instituţiile financiare şi o mare parte a industriei noastre nu mai sunt în mâinile companiilor cehe. Sunt deţinute de germani, olandezi, francezi, coreeni şi japonezi”.

El spune că înţelege de ce mulţi cehi se plâng că au salarii mici.

Karel, prinţ de Schwarzenberg, fost ministru ceh de Externe: „O mare parte a veniturilor se duc la companiile-mamă, în străinătate, şi cehii sunt supăraţi din cauza asta”.

Ne îndreptăm spre zona rurală, ca să aflăm mai multe.

Preoții de la Vatican, luați drept refugiați

În secolul al XVII-lea, castelul Frýdlant a fost sediul Generalissimului Imperial Albrecht von Wallenstein şi a inspirat mai târziu romanul „Castelul" al lui Franz Kafka. Fabrica sa de bere are 700 de ani. În prezent, e condusă de Marek Vávra.

Vávra munceşte extrem de mult şi fabrica sa de bere o duce foarte bine. Atât de bine, încât el caută, cu disperare, personal.

Vávra îşi livrează berea clienţilor săi fideli din toată Boemia. Deşi aceste sate au un aspect pitoresc, mulţi localnici se simt lăsaţi în voia sorţii. Şi-i susţin pe populiştii de dreapta.

Azi, Vávra livrează bere în orăşelul Hejnice, un loc catolic de pelerinaj. Preotului local, Pavel Andrš, şi lui Vávra comportamentul compatrioţilor lor li se pare adesea greu de înţeles.

Acum nu demult, de exemplu, Andrš a găzduit în oraş 50 de preoţi novici, de la Vatican, de diferite etnii. Însă când aceştia s-au dus să vadă un meci de fotbal, au fost luaţi drept refugiaţi.

Pavel Andrš, preot, mănăstirea din Hejnice,  povestește: „Un bătrân s-a supărat şi a început să-i insulte pe studenţi, ţipând la ei să se ducă înapoi acasă. Novicii n-au mai trăit aşa ceva în călătoria lor europeană”.

„Noi, în Cehia, suntem obişnuiţi cu străinii. Dar lucrurile stau altfel aici, în Regiunea Sudeţilor, unde nu sunt mulţi străini. Şi lucrul acesta poate duce la neînţelegeri. Unii localnici nu pot face deosebirea dintre nişte preoţi novici, de la Vatican, şi fluxul de migranţi de care tot aud la televizor”, explică Marek Vávra, antreprenor. 

Proteste cu gândul la Vaclav Havel

Dar şi Vávra e nemulţumit de situaţia actuală din Cehia. Acum trei ani, s-a înscris într-o nouă mişcare politică radicală.

„M-am înscris în ANO, Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi. Pe atunci, speram la un nou început, fără bagajul trecutului, dar cu sprijinul întregului spectru politic”, explică Marek Vávra.

Într-un final, însă, nimic nu s-a schimbat. Într-o paralelă ironică cu evenimentele de la sfârşitul anului 1989, sute de mii de oameni ies iar în stradă, acuzând conducerea actuală a ANO de corupţie şi abuz de putere.

Ei spun că premierul Andrej Babiš - care este şi conducătorul ANO, a delapidat milioane de euro din fonduri europene şi a obstrucţionat orice investigare a acuzaţiilor.

Din acest motiv, mulţi cehi se întorc mereu cu gândul la Vaclav Havel, fostul disident devenit preşedinte al ţării, binecunoscut pentru integritatea şi cinstea sa.

„Regimul de azi e cleptocratic în loc de autoritarian - ceea ce e foarte descurajant. Nu onorează niciunul dintre idealurile lui Vaclav Havel şi nici pe cele care au declanşat revoluţia din 1989”, spune Karel Schwarzenberg, fost ministru ceh de externe.

Se pare că acum ţara se confruntă cu alte tulburări politice. Poate că după aceea cehii vor fi mai fericiţi în timp ce se plimbă pe Podul Carol.

Citiți și: 

Cum se vede România, la 30 de ani după Revoluție, într-un reportaj Deutsche Welle

30 de ani de la „Picnicul Paneuropean”, prima fisură în Cortina de Fier. Artificiul contabil care a făcut posibilă deschiderea graniței

Oare Polonia s-a vândut? Ce cred polonezii de rând, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier

Editare web: Luana Păvălucă

• Etichete:
• comunism
• cehia
• karel schwarzenberg
• cortina de fier
• vaclav havel
• focus europa

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei