Reportaj. Țară, țară, vrem meseriași! Soluția americană anti-criză
Decizia neinspirată de a desfiinţa şcolile profesionale, acum şapte ani, a produs un şoc din care economia nu şi-a revenit nici acum. Un milion de angajaţi lipsesc în toată ţara, iar jumătate din companii şi-au redus profitul din această cauză. Statul şi firmele particulare ar trebui să se întâlnească la jumătatea drumului ca să rezolve problema, cum s-a întâmplat şi în Statele Unite. Americanii simt şi ei nevoia acută de muncitori calificaţi, pentru că până şi roboţii care au înlocuit oamenii mai au nevoie de reparaţii. Jurnalistul Digi24 Alexandra Albu a filmat colegiile comunitare din America şi a descoperit că flexibilitatea şcolii şi implicarea oamenilor de afaceri sunt reţeta pentru rezolvarea crizei.
Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul
„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi
Ciolacu, criză de furie
Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații
Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025
Care este legătura dintre studii și nivelul de trai
Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală
Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)
Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”
Suntem la Colegiul Valencia din Florida.
Mike Kepner, director la Centrul de Manufactură, ne explică: Primul lucru pe care-l învaţă este să măsoare. De ce? Pentru că lucrăm în industrie, toleranţele sunt importante. Măsurătorile precise sunt importante în industrie. Dacă greşeşti, compania pierde bani.
O hală reprezintă sala de clasă a unei școli profesionale din Orlando, Florida. Nu are nici bănci, nici tablă. Totul se învață prin muncă, nu din cursuri stufoase. Elevii se pregătesc să devină sudori pentru unele dintre cele mai mari companii de armament din Statele Unite. Din această şcoală a plecat o tânără care acum scrie istorie.
Jason, maistru sudor: Esther a făcut parte din cea mai recentă promoţie. A primit trei oferte de muncă şi a ales o companie de armament care lucrează cu Departamentul pentru Apărare. Nu doar că este singura femeie-sudor din uzină, este prima din toată istoria companiei. Şi ea este cea care îi ajută acum să progreseze, pentru că femeile sunt mai atente la detalii, au dexteritate, urmează indicaţiile primite - îmi pare rău, băieţi, acesta este adevărul, şi eu sunt vinovat, nici eu nu urmez instrucţiunile, încerc să mă descurc singur, zic că nu am nevoie de ajutor - în timp ce femeile sunt mai deschise să accepte ajutor din partea cuiva care se pricepe.
A doua șansă
Colegiile comunitare înseamnă de multe ori şi a doua şansă. Veterani de război, absolvenţi de facultate, mame singure se înscriu să înveţe o meserie.
Juan este elev acum la școala de meserii, dar a lucrat anterior într-o bancă: Am o diplomă în marketing şi psihologie obţinută la Universitatea Rutgers din New Jersey. Am lucrat în finanţe, pe Wall Street, timp de aproape 10 ani până când m-am mutat în Florida, acum 15 ani. A fost destul de greu să găsesc serviciu pentru pregătirea mea. Apoi am aflat de acest program şi am constatat că o calificare este plătită mult mai bine decât ofertele disponibile pentru munca de birou.
Luke, și el elev, este fost soldat: Primeşti un ajutor financiar prin intermediul pachetului de beneficii pentru veterani, adică mi-au fost plătite taxa de şcolarizare şi manualele. Şi am primit ajutor pentru cazare.
Cu groapa de nisip și sala de jocuri în clasă
În altă sală, cursul debutează...ca o joacă de copii.
Alexandra Albu, jurnalist Digi24: Înainte de a începe munca pe şantier, elevii acestei şcoli profesionale din Florida fac pregătirea aici, la groapa cu nisip, chiar în clasa unde au, în miniatură, utilajele cu care ar trebui să muncească în viitor.
De la groapa cu nisip, elevii ajung la simulator. Pare o sală de jocuri pe calculator, dar toate aceste echipamente reproduc întocmai cabina unui excavator sau a unui buldozer. Viitorii meseriaşi învaţă astfel să mânuiască și cu ochii închiși coloşii.
Mark Hughes, maistru constructor: Acest simulator are o platformă mobilă ca şi celălalt. Simulează cabina unui buldozer. Şi ce se întâmplă? Când loveşti pământul se clatină cu totul. Dacă mă deplasez sau dacă sap. Dacă sap, simţi cum se mişcă tot utilajul. Scopul este să stăpâneşti comenzile, memorarea lor este cea mai importantă.
Şcolile profesionale din Statele Unite nu predau doar meseriile clasice. Sunt şi despre cele din viitor.
- Aceasta este o piramidă fractală. Dovedeşte cât de complex poate imprima acest dispozitiv.
- Şi în cât timp este imprimată o astfel de formă?
- Ce avem aici durează cam patru ore.
Am asistat la imprimarea 3D a unei vaze. Dar proiectele nu se opresc la forme abstracte.
Alexandra Albu, jurnalist Digi24: „O studentă din Bulgaria a făcut designul pentru aceste viori. Era studentă la Muzică şi a venit aici în laborator să creeze aceste viori perfect funcţionale”.
Argumentul „am învățat meserie de la tata” nu mai e valabil
Şcolile profesionale americane nu sunt de folos doar elevilor. Ce iese din mâinile lor, la orele de practică, ajută de multe ori comunităţile. La cursul pentru tâmplari şi instalatori, ucenicii construiesc o casă pe care o vor dona apoi unei familii nevoiaşe. Cât despre patroni, ei nici nu vor să mai audă de argumentul „meseriaş din tată în fiu”. Salariu bun iau cei care pot dovedi că au fost şi la şcoală.
Robert Brown, maistru instalator: Când angajatorii aud că au pe cineva care a urmat un curs de instalator, nu mai stau pe gânduri, spre deosebire de un tip care pur şi simplu intră pe uşă, spune că a lucrat nu ştiu pe unde cu unchiul său şi este calificat. Nu, nu este calificat. Instalaţiile sunt complicate, presupun matematică, fizică şi abia după ce înţelegi principiile poţi spune că eşti un bun instalator.
De ce sunt atât de eficiente aceste programe? Pentru că toţi cei care predau sunt la rândul lor tot meseriaşi, poate chiar angajați ai firmelor interesate să recruteze, trimişi să se asigure că studenţii învaţă la standardele actuale. Este adevărat că există însă şi cursuri... să le spunem, exotice.
Program special pentru îngrijitor la zoo
Alexandra Albu, jurnalist Digi24: „Colegiul Santa Fe din Gainsville, Florida, are un program extrem de interesant pentru studenţi. Îi poate pregăti să devină îngrijitori la zoo. Există doar două astfel de programe în SUA, iar aici e unul dintre ele. Lucrul cel mai interesant e că în Gainsville nu e nicio grădină zoologică”.
Hollyanne, studentă: „Este grozav să studiezi aici, ai multe satisfacţii. Facem practică în fiecare zi şi invăţăm lucruri noi. Când nu îngrijim animale, construim ţarcuri sau ajutăm sau primim vizitatorii. Cum spuneam, aduce multe satisfacţii. Stai sub soarele arzător, construieşti ceva, iar a doua zi sau săptămâna următoare vezi cum animalele se bucură de ţarcul făcut de tine. Este pur şi simplu extraordinar!”
Şerpi, aligatori salvaţi după accidente, animale rare aduse în America din alte ţări, o sumedenie de specii de maimuţe şi o acvilă americană, simbolul Statelor Unite, au găsit adăpost la grădina zoologică din campusul colegiului Santa Fe. Şi pentru că totul este în folosul comunităţii, oricine poate vizita parcul zoo. Acolo se organizează diverse cursuri pentru copii, campanii de protejare a speciilor rare şi evenimente caritabile. Uneori, însă, acrobaţiile cimpanzeilor deturnează toată atenţia.
Nimeni nu rămâne fără job, dacă face o școală de meserii
Aproape nimeni nu rămâne pe dinafară după absolvirea unei şcoli de meserii din Statele Unite. Toate cursurile sunt făcute să răspundă nevoilor pieței muncii din comunitatea respectivă. Companiile locale au un cuvânt greu de spus în privința programelor de instruire, oferă aparatura necesară pregătirii și vin direct în campus pentru a recruta angajați chiar înainte să termine elevii şcoala.
Mike Kepner, director Centrul de Manufactură: „Avem posibilitatea să modificăm programa în funcţie de cerinţele partenerilor noştri. Ce înseamnă asta? Dacă vine la mine un colaborator din industrie şi îmi spune că vrea să adauge ceva în programă, pot să fac acest lucru fără să am nevoie de aprobarea cuiva. Deci când un student termină un curs, acel student cunoaşte standardele domeniului respectiv şi cerinţele domeniului respectiv, nu informaţii vechi de cinci ani. Flexibilitatea sistemului este la ani-lumină de orice altceva”.
12 milioane de studenți sunt înscrişi la şcolile de meserii din SUA
Colegiile comunitare americane sunt doar pentru cei în vârstă de peste 18 ani. Spre deosebire de România, americanii simt că un elev care abia termină gimnaziul nu este încă pregătit să aleagă o meserie. Abia după ce termină liceul poate lua în calcul această variantă.
Ani la rând, şcolile profesionale au stat sub semnul prejudecăţilor în Statele Unite. Doar liceenii care nu păreau pricepuţi la nimic şi cărora nu le ardea de învăţătură îşi pecetluiau soarta la colegiile comunitare. Apoi a început însă o campanie de conştientizare în licee.
Daniel Geiger, maistru plăci electronice: „Eu am doi băieţi care au terminat liceul. I-am luat deoparte şi i-am întrebat dacă le-a spus cineva vreodată că facultatea nu este pentru toată lumea. Că nu trebuie să urmeze o facultate, pentru că au şi alte opţiuni. Pot să fie mecanici, sudori, sunt toate aceste meserii care trebuie făcute de oameni şi sunt calificări care se plătesc foarte bine. Răspunsul lor a fost nu. Tot ce li s-a spus a fost că trebuie să meargă la facultate. Problema aici este că am ajuns să mergem la facultate doar de dragul de a face facultatea şi atât”.
Alexandra Albu, jurnalist Digi24: Alt mare avantaj este că în condiţiile în care tot învăţământul superior din Statele Unite este cu plată, colegiile comunitare au taxe de şcolarizare de aproape trei ori mai mici decât universităţile. Şi niciun criteriu eliminatoriu la admitere.
John Dyer, Asociaţia Colegiilor Comunitare: „Admitere deschisă, Nu refuzăm pe nimeni. Există, desigur, câteva situaţii excepţionale. Spre exemplu, nu vom putea admite pe cineva pe numele căruia există un ordin de restricţie. Dar, în general, dacă apari şi plăteşti taxa de şcolizare, eşti admis. La un curs de asistent medical s-ar putea să fii pus pe o listă de aşteptare, pentru că cererea este foarte mare. De ce? Pentru că în doi ani obţii o diplomă foarte apreciată, un salariu suficient să întreţii o familie şi perspective profesionale extraordinare”.
Școli profesionale desființate, afaceri ruinate
La noi, criza şcolilor de meserii este profundă. Problema a început în 2009-2010, când locurile din şcolile de arte şi meserii au fost desfiinţate de Ecaterina Andronescu, şi atunci ministru al Educaţiei. Aşa am ajuns ca în 2011 să avem înscrişi în învăţământul profesional doar 10 mii de elevi.
Profesionalele au fost reînfiinţate în anul 2012, la cererea specială a angajatorilor care nu mai găsesc meseriaşi.
Acum avem 5.000 de absolvenţi de şcoli profesionale pe an, de 20 de ori mai puţini decât în 1990.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News