SUA, Marea Britanie și Australia au început retragerea personalului de la ambasadele din Ucraina. UE: „Nu ar trebui să dramatizăm”
Marea Britanie a anunțat luni decizia de a retrage o parte a personalului de la ambasada din Kiev și, de asemenea, de a emite o recomandare pentru cetățenii britanici să evite călătoriile în Ucraina, mai ales în zonele tensionate din sud-est. Decizia Londrei vine la câteva ore după un anunț similar al Departamentului american de Stat care, în plus, le recomandă și propriilor cetățeni aflați în Ucraina să ia în considerare să părăsească țara. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, prin vocea șefului diplomației Josep Borrell, susține că situația nu trebuie „dramatizată” și că deocamdată nu ia nicio decizie, până nu primește mai multe informații de la partenerii americani.
ACTUALIZARE Și guvernul australian a început să retragă din țară membrii familiilor diplomaților aflați la Kiev. De asemenea, Australia le cere cetățenilor săi aflați în Ucraina să părăsească țara, scrie The Sydney Morning Herald.
„Serciviile consulare și capacitatea noastră de a oferi sprijin consular cetățenilor noștri ar putea fi afectate din cauza situației locale”, potrivit guvernului australian.
Surse ucrainene citate de TSMH afirmă că în Ucraina se află circa 1.400 de cetățeni australieni, însă guvernul de la Canberra nu a confirmat.
Știrea inițială
Marea Britanie a început să retragă o parte a personalului de la ambasada din Kiev, anunțat luni Ministerul de Externe de la Londra, precizând că ambasada rămâne deschisă și va continua să lucreze.
„Din cauza amenințărilor crescute din Partea Rusiei, Ministerul de Externe a decis să retragă temporar o parte a personalului ambasadei de la Kiev și rudele lor. Ambasadarămîne deschisă și va continua să lucreze, asigurând asistență consulară și sprijin pentru cetățenii britanici din Ucraina”, se arată în anunțul publicat pe pagina ministerului.
Guvernul de la Londra a publicat și o hartă a Ucrainei, în două culori, sfătuindu-i pe britanici să evite orice călătorie care nu este esențială în Ucraina (zona galbenă) și orice fel de călătorie în sud-estul țării, în regiunea Donbas și Crimeea (zona roșie).
Ministerul îi mai sfătuiește pe britanicii din Ucraina să-și înregistreze prezența la ambasadă, pentru a putea fi contactați și informați, și, de asemenea, să fie pregătiți în orice moment să-și schimbe planurile, dacă evoluia evenimentelor o va cere.
„Noi acțiuni militare în oricare parte a Ucrainei va reduce semnificativ capacitatea Ambasadei Marii Britanii la Kiev de a asigura sprijin consular”, se mai precizează în mesaj.
SUA a luat măsuri similare
Departamentul de Stat a dispus duminică plecarea tuturor membrilor de familie care însoțesc personalul Ambasadei SUA din Kiev, invocând „amenințarea unei acțiuni militare rusești”. De asemenea, Washingtonul permite ca personalul neesențial să părăsească țara și îi sfătuiește în general pe cetățenii americani din Ucraina să ia în considerare plecarea din această țară.
„Condițiile de securitate, în special de-a lungul granițelor Ucrainei, în Crimeea ocupată de Rusia și în estul Ucrainei controlat de Rusia, sunt imprevizibile și se pot deteriora rapid”, arată Departamentul de Stat în comunicat.
„Cetățenii americani aflați în Ucraina ar trebui să ia în considerare plecarea acum, folosind opțiuni de transport comercial sau alte opțiuni de transport privat”, subliniază mesajul transmis de Washington.
Oficialii americani au subliniat că Ambasada SUA de la Kiev va rămâne deschisă, iar Washingtonul va continua să sprijine Ucraina în fața agresiunii rusești. Ei au refuzat să precizeze numărul cetățenilor americani care se află în Ucraina și nu au dorit să ofere mai multe detalii nici despre motivul pentru care ordinul a fost dat acum. S-au limitat să reamintească declarația recentă a președintelui Joe Biden că o invazie rusă „ar putea avea loc în orice moment”.
Borrell: „Cred că nu ar trebui să dramatizăm situaţia şi să părăsim Ucraina”
Pe de altă parte, Uniunea Europeană nu vede niciun motiv să dramatizeze tensiunile dintre Ucraina şi Rusia şi nu intenţionează deocamdată să se ia după Statele Unite, care au rechemat familiile diplomaţilor lor, a anunţat luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
„Cred că nu ar trebui să dramatizăm situaţia şi să părăsim Ucraina, cu excepţia cazului în care Statele Unite ne oferă informaţii care să justifice această decizie”, a spus Josep Borrell înaintea unei videoconferinţe cu şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, scrie Agerpres, preluând AFP și Reuters.
„Credem că o invazie rusă (...) s-ar putea întâmpla în orice moment”, a declarat reporterilor un înalt responsabil american duminică seară pentru a justifica decizia de a cere familiilor diplomaţilor americani să părăsească ţara.
„Blinken ne va explica” această decizie, a comentat Josep Borrell.
Secretarul de stat al SUA urmează să vorbească luni prin videoconferinţă în cadrul unei întâlniri a miniştrilor de externe ai UE pentru a-i informa despre discuţiile sale avute vineri cu omologul său rus Serghei Lavrov.
„Nu am luat nicio decizie de a cere plecarea familiilor diplomaţilor noştri din Ucraina, doar dacă Blinken ne furnizează informaţii care să justifice o astfel de acţiune”, a adăugat Josep Borrell.
„Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Dar secretarul (de stat american Antony) Blinken ne va informa”, a mai precizat Borrell în fața reporterilor, la sosirea sa pentru reuniunea cu omologii din UE, la care Blinken este aşteptat să se alăture online în jurul orei 14.00 GMT.
Ucraina: „Considerăm această măsură a părţii americane ca prematură”
Ucraina a catalogat decizia Washingtonului de a rechema familiile diplomaţilor săi în post la Kiev drept „prematură” şi „excesivă” pe fondul temerilor asupra unei invazii ruse
„Respectând dreptul altor state de a asigura securitatea misiunilor lor diplomatice, considerăm această măsură a părţii americane ca prematură” şi „excesivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko, într-un comunicat.
Tensiunile în Ucraina au crescut de luni de zile după ce Rusia a masat aproximativ 100.000 de soldaţi lângă graniţele Ucrainei, o acumulare dramatică de trupe despre care Occidentul afirmă că înseamnă pregătirea pentru un război pentru a împiedica Ucraina să adere vreodată la alianţa de securitate NATO.
Kremlinul a negat în mod repetat planul de a invada, dar armata rusă a luat deja o bucată de teritoriu ucrainean când a pus mâna pe Crimeea şi a susţinut forţele separatiste care au luat controlul unor mari părţi din estul Ucrainei în urmă cu opt ani, aminteşte Reuters.
Citește și: ANALIZĂ Dacă Rusia invadează Ucraina. Cât de plauzibil e scenariul în care Vladimir Putin ar merge „all-in” pentru a atinge gurile Dunării
Editor : Bogdan Păcurar
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News