Putin a acuzat, după întâlnirea cu Olaf Scholz, un „genocid” în Donbas. Cancelarul Germaniei: „Războiul nu trebuie să înceapă”

Cancelarul german Olaf Scholz a ajuns marți la Moscova într-o misiune cu mize mari de a preveni războiul, pe care Deutsche Welle a descris-o drept „probabil ultima şansă pentru pace”. Acesta a fost așezat la aceeași masă lungă la care a stat și Emmanuel Macron, iar la începutul discuțiilor, Vladimir Putin i-a transmis că cooperarea ruso-germană în domeniul energetic este o prioritate pentru Rusia, care consideră Berlinul ca fiind unul dintre principalii săi parteneri. Ulterior, la finalul negocierilor, în cadrul conferinței de presă comune, Olaf Scholz a preciat că posibilitățile rezolvării pe căi diplomatice a tensiunilor din jurul Ucrainei nu au fost epuizate, în timp ce Vladimir Putin a acuzat statul vecin Ucraina că ar fi responsabilă pentru un presupus „genocid” împrotriva cetățenilor ruși din regiunea separatistă Donbas. 

ACTUALIZARE: După aproape trei ore de discuții, cancelarul Scholz a declarat în conferință de presă alături de Vladimir Putin că e nevoie urgentă de dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.

„Războiul nu trebuie să înceapă”, a spus șeful guvernului federal de la Berlin. Scholtz a mai a declarat că posibilitățile rezolvării pe căi diplomatice a tensiunilor din jurul Ucrainei nu au fost epuizate. „Să nu intram într-o situație fără ieșire, care s-ar transforma într-o tragedie pentru toată lumea”, a adăugat acesta.

La rândul său, Vladimir Putin a început conferința de presă, spunând că Germania este un „partener cheie al Rusiei” și că ar dori să consolideze relația lor.

De altfel, președintele rus a spus că sectorul energetic este un domeniu cheie de cooperare cu Germania, invocând conducta Nord Stream 2 dintre cele două țări, care este gata, dar care nu funcționează încă.

Vladimir Putin a spus că gazoductul este un „proiect pur comercial” fără implicare politică și că Rusia este fericită să continue să furnizeze gaz prin Ucraina dacă există cerere pentru acest lucru.

„Bineînțeles, am vorbit destul de deschis despre cererile și propunerile Federației Ruse către SUA și NATO referitoare la prezentarea Federației Ruse de garanții juridice de lungă durată privind securitatea Rusiei. Am vorbit, de asemenea, despre nepermiterea extinderii NATO spre est, renunțarea la dislocarea armelor de atac în apropiere de hotarele Federației Ruse și revenirea capacităților NATO, dar și a infrastructurii acesteia la realitățile anului 1997, așa cum prevede actul fundamental dintre Rusia și NATO. Rusia nu poate închide ochii la cum NATO și SUA trag spre ele avantajele de securitate, impardonabile pentru noi”, a mai declarat Vladimir Putin.

Câteva dintre principalele declarații ale lui Olaf Scholz:

• Toată lumea trebuie să respecte acordurile de la Minsk;
• Recunoașterea Independenței Donetskului și Luganskului ar deveni o catastrofă politică și o încălcare flagrantă a înțelegerilor de la Minsk; 
• Nu am exclus niciun subiect din discuțiile noastre, țările noastre sunt legate foarte mult în mod istoric și cultural. Au fost cel puțin 1000 de evenimente în care s-au discutat probleme comune germano-rusești;
• Dialogul trebuie să respecte inviolabilitatea granițelor Ucrainei. Trebuie să avansăm cu aceste discuții;
• Un atac asupra Ucraina va avea repercursiuni, toată lumea este conștientă de asta.

Câteva dintre principalele declarații ale lui Vladimir Putin:

• Trebuie să oferim un răspuns la întrebarea privind aderarea Ucrainei la NATO acum. Sperăm că preocuparea noastră va fi ascultată de partenerii noștri și luată în serios.
• În ce privește rachetele cu rază mică și medie, suntem gata de discuții. Toate aspectele discutate de noi trebuie puse într-o singură discuție, fără să le divizăm pe capitole;
• În ceea ce privește programul nuclear vreau să precizez că pozițiile noastre sunt oarecum similare;
• Ne-am dori să rezolvăm și să discutăm despre integritatea Ucrainei cu autoritățile din Lugansk și Donețk;
• Conducerea Ucrainei refuză să respecte Acordurile de la Minsk și acțiunile convenite în formatul de discuții Normandia; 
• În ultimii 30 de ani ni s-a spus că nu va exista deloc o extindere a NATO, dar astăzi vedem infrastructura Alianței occidentale „chiar la ușa noastră”;
• Vrem să negociem, vrem să evităm un război în Europa, de aceea am cerut garanții pentru securitatea noastră, dar nu am primit un răspuns satisfăcător de la Washington și NATO. Suntem gata să discutăm despre asta. Răspunsuri la cererile noastre e singurul mod în care dialogul poate avea loc;
• Rusia furnizează Germaniei mult gaz datorită contractelor pe termen lung, care au prețuri foarte scăzute. Cetățenii germani plătesc prețuri mai scăzute datorită domnului Schroeder, care a negociat aceste contracte (fostul cancelar german social democrat care ân prezent face parte din consiliul de administrație al Gazprom).
• Votul din Duma de Stat reflectă opinia publică. Cei mai mulți cetățeni din Federația Rusă susțin cetățenii din Donețk și Lugansk. Cei mai mulți parlamentari au votat rezoluția. Noi trebuie să facem tot ce putem pentru a rezolva problemele din Donbas. Contez pe partenerii noștri din UE și NATO să ia deciziile corecte.

Totodată, în conferința de presă alături de cancelarul german, liderul de la Kremlin a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă pentru un presupus „genocid” împotriva cetățenilor ruși din regiunea separatistă Donbas, controlată din 2014 de forțele pro-ruse.

„În Donbas are loc un genocid”, a spus Putin. Despre votul din Duma privind recunoașterea independenței regiunilor separatiste Donbas, liderul de la Kremlin a spus că  „Votul reflectă opinia publică”: ”Cei mai mulți cetățeni din Federația Rusă susțin cetățenii din Donețk și Lugansk. Cei mai mulți parlamentari au votat rezoluția. Noi trebuie să facem tot ce putem pentru a rezolva problemele din Donbas. Contez pe partenerii noștri din UE și NATO să ia deciziile corecte”

Știrea inițială

Cu puțin timp înainte de aterizarea cancelarului german la Moscova, ministerul rus al apărării a anunțat retragerea parțială a trupelor de la granița cu Ucraina, într-o încercare de dezamorsare a situației. 

Olaf Scholz a fost așezat la masa lungă a lui Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a aşezat marţi pe cancelarul german Olaf Scholz la capătul unei mese lungi de şase metri la Kremlin pentru convorbirile despre criza ucraineană, aceeaşi poziţie pe care a ocupat-o şi preşedintele francez Emmanuel Macron săptămâna trecută, relatează dpa.

Masa albă, acoperită cu sticlă, cu motive florale, a devenit subiect de meme pe internet după ce s-au publicat imagini de la convorbirile dintre Macron şi liderul rus.

Precum şi în cazul lui Macron, Scholz a refuzat să se supună unui test rusesc PCR înainte de discuţii, optând, în schimb, pentru efectuarea unui test de către un medic de la ambasada germană în avionul său după aterizare, înainte chiar de a coborî din avion.

De aceea, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, distanţa fizică dintre liderii german şi rus va trebui să fie mai mare decât de obicei în cadrul discuției, transmite Agerpres.

„Dar acest lucru nu va afecta caracterul întâlnirii, conţinutul sau durata”, a spus Peskov, adăugând că convorbirile vor fi „extinse”

Înaintea întâlnirii sale cu Putin, Olaf Scholz a participat la o ceremonie la Moscova unde a depus o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut.

Putin: Cooperarea ruso-germană în domeniul energetic este prioritară

Cooperarea ruso-germană în domeniul energetic este o prioritate pentru Moscova, care consideră Berlinul ca fiind unul dintre principalii săi parteneri, i-a transmis președintele Vladimir Putin cancelarului Germaniei Olaf Scholz înaintea discuțiilor de la Kremlin. 

Liderul de la Kremlin a mai spus că Rusia, în calitate de exportator de gaze naturale, este un furnizor de energie de încredere, notează Reuters.

„Din nefericire, vom dedica o parte semnificativă a discuției de astăzi problemelor legate de situației din Europa și securitate”, a mai subliniat Putin, citat de BBC News.

Poziția de negociere a lui Olaf Scholz, aflat la începutul mandatului, a fost una delicată, în condițiile în care mai mulți comentatori au pus sub semnul întrebării solidaritatea Berlinului față de Ucraina și aliații occidentali din cauza gazoductului Nord Stream 2.

„O nouă agresiune militară ar avea consecinţe grele pentru Rusia”

Înainte de deplasarea de la Kiev și Moscova, șeful guvernului federal de la Berlin a scris luni pe Twitter un mesaj dur la adresa Rusiei. 

Von Moskau erwarten wir dringend Zeichen der Deeskalation. Eine weitere militärische Aggression hätte sehr schwerwiegende Konsequenzen für Russland. Darin bin ich mir mit unseren Verbündeten absolut einig. Wir erleben eine sehr, sehr ernste Bedrohung des Friedens in Europa. (2/2)

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) February 14, 2022

„Aşteptăm din partea Moscovei semne imediate ale dezescaladării”, a scris Scholz, apreciind că „o nouă agresiune militară ar avea consecinţe grele pentru Rusia” şi calificând situaţia drept „extrem de gravă”. 

Mizele turneului diplomatic al lui Scholz ar putea fi uriașe. Deplasarea lui Olaf Scholz la Moscova este „probabil ultima şansă” pentru a obţine pacea, a declarat duminică seară ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik, la postul german Bild TV.

Germania, cel mai mare partener comercial al Rusiei din Europa a avertizat luni Moscova asupra unor sancțiuni de mare amploare dacă Rusia atacă Ucraina.

Luni, Olaf Scholz a declarat reporterilor, direct de la Kiev, că nu există „nicio justificare rezonabilă” pentru consolidarea armatei ruse la granițele Ucrainei și a cerut Moscovei „să accepte ofertele existente de dialog”. De asemenea, cancelarul german a susținut că este „hotărât” să mențină ajutorul Ucrainei pe fondul tensiunilor crescânde cu Rusia, potrivit The Guardian. 

Scholz a mai transmis reporterilor că „nicio țară din lume” nu a oferit Ucrainei mai multă asistență economică în ultimii opt ani decât Germania, invocând ajutorul de peste 2 miliarde de dolari, despre care spune că a făcut Kievul „mai rezistent și mai independent împotriva influenței străine”. „Pot să vă asigur că suntem hotărâți să continuăm acest sprijin”, a spus el după discuțiile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

La rândul său, președintele ucreainean Volodimir Zelenski i-a spus cancelarului german, în contextul tensiunilor cu Rusia, că Ucraina consideră că gazoductul Nord Steam 2 este „o armă geopolitică”.

Citește și:  Șeful NATO: Nu am văzut niciun semn al reducerii prezenței militare rusești. Anunță că retrag trupe, dar armamentul rămâne acolo

Nord Stream 2, arma geopolitică a Rusiei prin care vrea să dividă Occidentul

Săptămâna trecută, cancelarul Scholz a fost la Casa Albă, ocazie cu care președintele american Joe Biden a spus că Germania este unul dintre principalii aliați de încredere, iar Nord Stream 2 va fi oprit în cazul în care Rusia atacă Ucraina.

Totuși, cancelarul german Olaf Scholz nu a făcut referire la gazoduct în timpul conferinței de presă și a refuzat să se angajeze să pună capăt conductei dacă armata rusă realizează o incursiune pe teritoriul ucrainean. 

Scholz a refuzat să precizeze ce este pregătit să facă pentru a opri Nord Stream 2, spunând doar că Germania va întreprinde aceiași pași precum Statele Unite pentru a pedepsi Rusia. Presat de un reporter american să spună dacă asta va însemna „tragerea din priză a gazoductului”, Scholz a refuzat din nou să răspundă, părând că își dă ușor ochii peste cap din cauza întrebării dificile.

SUA, Marea Britanie, Ucraina și câteva state membre ale Uniunii Europene s-au opus categoric construcției conductei încă de când a fost anunțată în 2015 și au avertizat că proiectul Nord Stream 2 va spori influența Moscovei în Europa.

Gazoductul de 1.200 de kilometri a fost terminat în septembrie și așteaptă acum certificarea finală. Dar, cu toate că Nord Stream 2 nu este încă operațională, a devenit deja un subiect controversat pentru aliații tradiționali transatlantici într-un moment tensionat între Rusia și Occident.

Potrivit experților, faptul că problema gazoductului a creat atât de multe discuții aprinse între membrii coaliției NATO reprezintă un câștig pentru Vladimir Putin. „Tot ceea ce ținte de Nord Stream 2 a fost o victorie pentru Rusia”, a spus pentru CNN Kristine Berzina, asociat de top al unui centru nonpartizan de cercetare din SUA

„Având în vedere că obiectivul Rusiei este să dividă pe toată lumea, dacă vor să distrugă unitatea NATO și a Uniunii Europene, această conductă este canalul perfect.” Timp de ani de zile, atât Rusia, cât și Germania au susținut că gazoductul este doar un proiect de afaceri și că nu are nimic de-a face cu politica.

Gazprom a investit deja 11 miliarde de dolari în Nord Stream 2

Gazoductul Nord Stream 2 este cu atât mai valoros pentru Rusia cu cât aceasta își completeză mai bine de 40% din bugetul de stat cu veniturile care țin de exporturile de gaz și petrol. Dacă va fi pornită, conducta cea nouă va livra 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an.

Gazprom, compania rusească ce deține gazoductul, a spus că prețul mediu al exporturilor din 2021 a fost de 280 de dolari pentru 1.000 metri cubi de gaz, ceea ce înseamnă că noua conductă ar putea valora mai mult de 15 miliarde de dolari pe an. De altfel, Gazprom a investit deja 11 miliarde de dolari în proiectul Nord Stream 2.

Gazoductul Nord Stream 2, prin care se livrează gaze naturale rusești pe sub Marea Baltică în Germania, evitând Ucraina, subliniază situația dificilă în care se află cancelarul Scholz în confruntarea cu Rusia privind agresiunile acesteia în Europa. 

Germania este puternic dependentă de energia livrată de ruși, ceea ce face dificilă impunerea unor sancțiuni Moscovei fără a risca oprirea petrolului și gazelor în lunile reci de iarnă.

Relațiile bilaterale germano-ruse nu pot fi văzute în afara contextului istoric, au subliniat surse guvernamentale de la Berlin pentru Deutsche Welle. În ciuda vulnerabilităților energetice, dar și a contextului istoric, experții au subliniat că este important ca Scholz să fie pe aceeași linie de discurs cu aliații americani și europeni, în special în timpul discuției cu Vladimir Putin. În același timp, Scholz trebuie să transmită un mesaj foarte clar la Moscova și acesta trebuie să fie acela că există unitate în alianța occidentală.

„UE şi NATO sunt unite alături de Ucraina”

Totodată, înainte de întâlnirea lui Olaf Scholz cu Vladimir Putin, șefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a cerut marţi Rusiei să-şi „retragă trupele” de la frontiera cu Ucraina, apreciind că „situaţia poate degenera în orice moment”, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz este aşteptat la Moscova. 

„Situaţia este deosebit de periculoasă şi poate degenera în orice moment”, a estimat Baerbock într-un comunicat, adăugând că „responsabilitatea unei dezescaladări îi revine în mod clar Rusiei, care trebuie să-şi retragă trupele”.

„UE şi NATO sunt unite alături de Ucraina” şi „trebuie să folosim toate oportunităţile de dialog pentru a ajunge la o soluţie paşnică”, a mai afirmat ministrul german de externe în comunicatul publicat înainte de a pleca spre Madrid, pentru discuţii cu omologul său spaniol Jose Manuel Albares.

Aleksei Navalnîi, un posibil subiect de discuție între Olaf Scholz și Vladimir Putin

Echipa opozantului rus Aleksei Navalnîi speră că Olaf Scholz, cancelarul federal german, va critica din nou, în timpul vizitei sale de marţi la Moscova şi al întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, modul în care este tratat principalul critic al Kremlinului, aflat în detenţie, informează dpa.

„Germania este o ţară care luptă pentru libertate şi justiţie, iar în prezent poziţia ei este mai importantă ca oricând”, a declarat purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmîş, luni seara, din Germania.

La prima întânire dintre Scholz și Putin este de aşteptat ca subiectul principal al discuţiilor să fie criza ucraineană, alături de alte câteva probleme bilaterale nesoluţionate dintre Berlin şi Moscova.

Guvernul german a cerut în repetate rânduri, în timpul predecesoarei lui Scholz, Angela Merkel, ca Navalnîi să fie eliberat.

Un nou proces controversat împotriva lui Aleksei Navalnîi ar urma să înceapă în aceeaşi zi cu vizita lui Scholz. În acest nou proces, anchetatorii îl acuză pe opozantul Navalnîi de deturnarea a peste 4,7 milioane de dolari din donaţiile pe care le-au primit organizaţiile sale, acuzaţii pasibile de o pedeapsă maximă de 15 de închisoare. De asemenea, Navalnîi riscă până la şase luni de închisoare pentru ultraj la tribunal, în timpul uneia dintre audierile sale de anul trecut.

Aleksei Navalnîi susţine că procesele împotriva sa sunt motivate politic. El va fi prezent la noul proces din Moscova printr-o legătură video din închisoarea în care se află în prezent.

Potrivit Kirei Iarmîş, procesele împotriva lui Navalnîi sunt unele fabricate, iar acest nou proces este fără precedent. Vladimir Putin îşi ia revanşa „după ce a eşuat în a-l omorî", a spus ea.

În 2020, Aleksei Navalnîi a stat mai multe luni în convalescenţă în Germania, după ce a supravieţuit unei otrăviri cu un agent neurotoxic, otrăvire în spatele căreia el susţine că s-a aflat preşedintele rus Vladimir Putin.

Critic neobosit al Kremlinului, Navalnîi a fost arestat în ianuarie 2021 la întoarcerea sa în Rusia şi condamnat într-un dosar de fraudă pe care el îl consideră politic şi fabricat. Condamnarea lui a provocat un val de critici şi noi sancţiuni ale Occidentului împotriva Moscovei.

Citește și: Duma de la Moscova îi cere lui Putin recunoașterea „imediată” a independenței republicilor separatiste din estul Ucrainei

Editor : Marco Badea

• Etichete:
• vladimir putin
• rusia
• germania
• ucraina
• razboi rusia-ucraina
• olaf scholz

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei