Ruptură majoră între Germania și SUA din cauza Nord Stream 2. Cum l-a contrazis cancelarul Scholz pe Joe Biden
Președintele Joe Biden și liderul Germaniei au încercat să creeze luni un front comun la Casa Albă, dar un subiect cheie a rămas deschis, în ciuda angajamentelor lor de unitate: viitorul gazoductului Nord Stream 2. Într-un interviu pentru emisiunea „The Lead with Jake Tapper” de la CNN, cancelarul german Olaf Scholz a dezvăluit un dezacord între el și omologul său american în ceea ce privește conducta care leagă Germania de Rusia și trece pe sub Marea Baltică.
În timpul conferinței de presă după întâlnirea din Biroului Oval, președintele american Joe Biden a spus explicit că proiectul Nord Stream 2 nu va merge mai departe dacă Rusia invadează Ucraina.
„Dacă Rusia invadează, aceasta însemnând tancuri sau trupe care traversează granița Ucrainei din nou, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îl vom opri”, a declarat Joe Biden, la Casa Albă.
Acesta este atitudinea pe care liderul SUA și ceilalți oficiali americani au adoptat-o de săptămâni întregi și care a fost, de altfel, un punct cheie de discuție cu noul guvern condus de Olaf Scholz, potrivit oficialilor administrației americane.
Nord Stream 2, un subiect pe care îl evită Olaf Scholz
Însă cancelarul german Olaf Scholz nu a făcut referire la gazoduct în timpul conferinței de presă și a refuzat să se angajeze să pună capăt conductei dacă armata rusă realizează o incursiune pe teritoriul ucrainean.
Scholz a refuzat să precizeze ce este pregătit să facă pentru a opri Nord Stream 2, spunând doar că Germania va întreprinde aceiași pași precum Statele Unite pentru a pedepsi Rusia. Presat de un reporter american să spună dacă asta va însemna „tragerea din priză a gazoductului”, Scholz a refuzat din nou să răspundă, părând că își dă ușor ochii peste cap din cauza întrebării dificile.
De altfel, poziția ambiguă în această chestiune a cauzat probleme ministrului de Externe al Germaniei în timpul vizitei pe care a avut-o luni în Ucraina. În interviul acordat celor de la CNN, Scholz și-a reafirmat angajamentul de a rămâne aliniat cu SUA, deși, din nou, nu și-a clarificat intențiile privind viitorul proiectului Nord Stream 2.
„Toți pașii pe care îi vom face îi vom face împreună”, i-a spus Scholz jurnalistului Jake Tapper.
„Așa cum a spus președintele Biden, ne pregătim pentru acest lucru. Puteți înțelege și puteți fi absolut sigur că Germania va fi unită cu toți aliații săi și în mod special cu Statele Unite. Vom lua aceleași măsuri în cazul unei invazii și nu vor exista diferențe", a ținut să precizeze liderul guvernului federal de la Berlin. În timpul conferinței de presă, acesta făcuse un angajament similar.
Gazoductul Nord Stream 2, prin care se livrează gaze naturale rusești pe sub Marea Baltică în Germania, evitând Ucraina, subliniază situația dificilă în care se află cancelarul Scholz în confruntarea cu Rusia privind agresiunile acesteia în Europa.
Germania este puternic dependentă de energia livrată de ruși, ceea ce face dificilă impunerea unor sancțiuni Moscovei fără a risca oprirea petrolului și gazelor în lunile reci de iarnă.
SUA au început să caute tot mai intens surse alternative de energie care ar putea fi redirecționate către Europa, din Asia până în Orientul Mijlociu, prin furnizorii americani interni.
Citește și: UE a început discuții cu SUA și Norvegia pentru livrarea de gaze, de teama Rusiei
Jocul politic din jurul conductei și furia Kievului
Olaf Scholz nu a reușit să livreze partenerilor occidentali o declarația completă potrivit căreia Nord Stream 2 va fi oprit dacă continuă agresiunile Rusiei. Dezbaterea asupra a ceea ce va face Germania cu privire la conducta trezește, de asemenea, furie în Ucraina, țară care se opune proiectului, deoarece ocolește teritoriul său și implicit taxele de tranzit.
O întâlnire care era programată luni între ministrul german de externe Annalena Baerbock și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost anulată brusc, oficial din cauza unei erori de programare.
Cu toate acestea, o sursă apropiată guvernului ucrainean i-a spus lui Jake Tapper că întâlnirea nu a avut loc din cauza reticenței Germaniei de a abandona proiectul Nord Stream 2 în cazul în care va avea loc o invazie rusă în Ucraina. Sursa a citat, totodată, refuzul Germaniei de a oferi asistență militară letală drept un alt motiv pentru declinarea întâlnirii diplomatice.
În interviul pentru CNN, cancelarul Scholz a spus că nu știe dacă întâlnirea a fost schimbată din cauza poziției Germaniei cu privire la conductă. Șeful guvernului german a remarcat, în schimb, că ministra Baerbock se afla încă în Ucraina, unde a avut o întâlnire cu ministrul de Externe de la Kiev. Scholz a precizat că el a trimis-o acolo să meargă în prima linie și să examineze situația.
„Nu este nevoie să recâștigăm încrederea”
Biden a respins ideea că Germania ar putea „recâștiga încrederea” partenerilor, angajându-se public, în termeni mai explicți, să pună capăt proiectului Nord Stream, dacă Rusia merge mai departe cu o invazie.
„Nu este nevoie să recâștigăm încrederea. Cancelarul Scholz are încrederea completă a Statelor Unite. Germania este unul dintre cei mai importanți aliați ai noștri din lume. Nu există nicio îndoială cu privire la parteneriatul Germaniei cu Statele Unite. Niciuna", a punctat președintele Biden.
În privat, președintele american a spus că problema Nord Stream 2 nu ar trebui să împiedice îmbunătățirea legăturilor cu Germania.
Comentariile sale de la conferința de presă de luni au sugerat o înțelegere între cei doi lideri politici cu privire la conducta, care nu este încă operabilă și este supusă unor analize de mediu.
Dar chiar și Biden a refuzat să spună cum vor opri SUA darea în funcțiune a Nord Stream 2, așa cum a promis că va face dacă Rusia ar invada Ucraina, fără ajutorul Germaniei. „Îți promit că vom putea face asta”, i-a transmis Biden unui jurnalist.
Scholz s-a opus trimiterii de ajutoare letale în Ucraina și nu a detaliat planurile sale de a emite sancțiuni în cazul în care trupele ruse trec granița și intră în Ucraina.
Dar, într-o apariție comună la Casa Albă, ambii lideri politici au spus că temerile din rândul oficialilor americani cum că Germania nu și-ar asuma un rol concret în eventualitatea unui conflict sunt deplasate.
Scholz a preluat mandatul în luna decembrie, succedând unei figuri importante a politicii globale, Angela Merkel, a cărei absență în timpul crizei actuale se simte de ambele maluri ale Atlanticului, notează CNN.
Înainte de întâlnirea președintelui cu Scholz, oficialii americani au spus că cei doi lideri își vor petrece cea mai mare parte a timpului împreună discutând chestiunea Ucrainei, inclusiv un „pachet de sancțiuni robuste” pregătit pentru a pedepsi Moscova în cazul în care o invazie va avea loc.
Când s-au așezat în Biroul Oval în fața șemineului, Biden a spus că SUA și Germania „lucrează împreună” pentru a descuraja agresiunea rusă.
Frustrarea oficialilor americani și relația cancelarilor germani cu Rusia
Impresia că Germania nu dorește sau, din cauza dependenței sale energetice de Rusia, nu poate să ofere măsuri serioase de descurajare a alimentat frustrarea în rândul unor oficiali americani.
Atât membrii republicani, cât și unii democrați din Congresul SUA și-au exprimat nemulțumirea și chiar Biden a făcut aluzie la discordie, spunând luna trecută că o „incursiune minoră” a Rusiei în Ucraina ar provoca unele dezacorduri între membrii NATO cu privire la modul de răspuns.
Între timp, Scholz se confruntă cu asocierea incomodă a unui predecesor din partidul său politic (SPD) care are legături strânse cu industria energetică rusă. Gerhard Schroeder, ultimul politician al Partidului Social Democrat care a ocupat funcția de cancelar înainte de Olaf Scholz, face parte din consiliul de administrație al Nord Stream 2. Iar săptămâna trecută, Gazprom a anunțat că Schroeder a fost nominalizat și în consiliul său de administrație.
„Nu vorbește pentru guvern. Nu lucrează pentru guvern. Nu reprezintă guvernul Germaniei. Eu sunt cancelar acum", a spus Scholz la CNN, răspunzând la întrebările despre fostul cancelar Schroeder.
A existat doar un alt cancelar de când Schroeder a părăsit mandatul în 2005: Angela Merkel. Când Rusia a invadat ultima dată Ucraina, în 2014, Merkel a jucat un rol central ca intermediar între Putin și aliații occidentali ai Germaniei.
Aceasta a vorbit cu liderul de la Kremlin în mod constant și a încurajat alți lideri să-și intensifice sancțiunile pentru a pedepsi Moscova pentru anexarea Crimeei. Fosta șefă a guvernului federal a jucat, de asemenea, un rol central în relația Occidentului cu Rusia, menținând Washingtonul la curent prin relația strânsă pe care a cultivat-o cu președintele de atunci al SUA, Barack Obama.
De data aceasta, nu liderul german apare în acest rol, ci cel francez. Președintele Emmanuel Macron a vorbit de mai multe ori cu Vladimir Putin și i-a dat lui Biden al treilea telefon într-o săptămână duminică seara. Macron a vizitat luni Moscova, iar marți se află la Kiev.
Scholz nu și-a asumat un rol vizibil în dezamorsarea crizei de la granița rusă cu Ucraina, atrăgându-și critici din partea germanilor, care îl acuză pe cancelar că se face invizibil într-un moment în care trebuie să depună eforturi mari. Într-o aparentă încercare de a descuraja această impresie, Scholz va vizita Rusia și Ucraina în cursul acestei luni.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
