Live Text Ucrainenii anunță o nouă contraofensivă pentru recuperarea teritoriilor ocupate: „Vom vedea încă din acest an o schimbare pozitivă”
Suntem în ziua cu numărul 399 a războiului început de Vladimir Putin în Ucraina. Luptele continuă în estul țării, în special în Bahmut unde mercenarii grupului Wagner ar fi ocupat un important centru industrial. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Putin își dorește neapărat victoria aici pentru a putea "vinde" apoi termenii unei păci "inacceptabile" pentru Ucraina atât în Occident, cât și prietenilor Rusiei - China și Iran. Zelenski a recunoscut că fără ajutorul SUA nu poate câștiga războiul și a spus că se teme că o schimbare de regim la Washington ar putea duce la diminuarea sprijinului de care Kievul a avut parte până acum.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ministrul ucrainean al apărării: Contraofensiva, pregătită pe mai multe direcţii, ar putea avea loc în aprilie-mai
ACTUALIZARE 20:39. Statul Major ucrainean plănuieşte o contraofensivă pe mai multe direcţii, dar totul depinde de condiţiile meteorologice, a declarat, miercuri, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu acordat postului de radio eston Err.ee, în care a spus că armata aşteaptă „momentul potrivit”, conform publicaţiei Ukrainska Pravda.
În opinia sa, Ucraina ar putea să-şi înceapă contraofensiva „în aprilie-mai”.
Întrebat când vor putea fi văzute tancurile germane Leopard pe câmpul de luptă, Reznikov a spus că acest lucru s-ar putea întâmpla în timpul contraofensivei.
„Totul depinde de condiţiile meteorologice. Primăvara avem un teren foarte umed. Putem utiliza doar vehicule cu şenile. Cred că le veţi putea vedea în aprilie sau mai”, a afirmat ministrul ucrainean.
În ceea ce priveşte contraofensiva ucraineană, Oleksii Reznikov consideră că lumea va vedea încă din acest an o „schimbare pozitivă pentru Ucraina”.
„Sunt încrezător că vom continua să eliberăm teritoriile ocupate temporar, aşa cum am făcut la Kiev, Cernihiv, Sumî, Harkov, Herson. Toate acestea vor continua”, a declarat ministrul ucrainean al apărării.
Ministerul britanic al Apărării spune că luptele încă sunt în desfășurare pentru controlul asupra uzinei AZOM
ACTUALIZARE 16:58 Luptele continuă în orașul Bahmut din Donbas, deși atacurile rusești sunt încă la un nivel redus față de ultimele săptămâni. Una dintre principalele realizări ale recentelor operațiuni ucrainene a fost probabil respingerea luptătorilor ruși din Grupul Wagner de pe ruta 0506, se arată în evaluare de miercuri a Ministerului britanic al Apărării.
Acest drum de țară minor a devenit o linie de aprovizionare critică pentru apărătorii ucraineni. Anterior, Wagner se afla la câteva sute de metri de acest traseu.
Duminică, presa rusă a afirmat că Wagner a preluat controlul total asupra complexului de fabrici Azom, la nord de centrul orașului Bahmut. Cu toate acestea, este probabil ca zona să rămână în continuare disputată, așa cum a fost în ultimele două săptămâni.
În condițiile în care Wagner a confirmat eliberarea a cel puțin 5.000 de luptători-deținuți, probabil că deficitul de personal împiedică eforturile ofensive ale Rusiei în acest sector.
Prigojin: Trupele ruse și ucrainene pierd mulți soldați în bătălia de la Bahmut
ACTUALIZARE 16:53 Liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut miercuri preţul ridicat în vieţi ale luptătorilor ce poartă sângeroasa bătălie din oraşul ucrainean Bahmut, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
"Bătălia pentru Bahmut practic a distrus armata ucraineană şi, din păcate, a afectat grav compania militară privată Wagner", a spus Prigojin într-un mesaj audio. Potrivit acestuia, o eventuală victorie a grupării Wagner asupra armatei ucrainene ar fi un "punct de cotitură" în războiul pornit de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie 2022.
"Este un punct de cotitură în acest război, pentru că în final pe teren va rămâne doar armata rusă", crede liderul grupării de mercenari ruşi, iar aceştia, adaugă el, "distrug forţele străine" care ajută Ucraina şi care "vor să pună Rusia în genunchi".
Declaraţia lui Prigojin vine după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că, în cazul unei căderi a Bahmutului, autorităţile ucrainene vor fi obligate să caute un compromis cu Rusia. În acest timp, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a semnalat în raportul său zilnic că gruparea Wagner pare să fi ocupat deja giganticul complex metalurgic AZOM din Bahmut. Instalaţiile acestui complex şi tunelurile sale au servit drept tranşee pentru soldaţii ucraineni care apără oraşul asediat de trupele ruse din vara trecută.
Oficialii ruşi afirmă că trupele lor continuă să înainteze în interiorul oraşului în lupte pentru fiecare stradă, dar nu au reuşit să-l încercuiască complet pentru a forţa retragerea trupelor ucrainene, ceea ce părea iminent să se întâmple săptămânile trecute. Mai mult, serviciul militar de informaţii britanic a semnalat miercuri că trupele ucrainene au reuşit să împingă înapoi trupele ruse de pe una din principalele rute de aprovizionare ale armatei ucrainene la Bahmut.
Zelenski spune că Ucraina a trebuit să returneze „din nou și din nou” Vestului echipamente de apărare antiaeriană care nu funcționau
ACTUALIZARE 16:40 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face din nou apel la aliați pentru livrarea de armament modern, afirmând că unele dintre echipamentele trimise de Occident nu au funcționat, iar Kievul a fost nevoit să le returneze „din nou și din nou”.
Jurnaliștii de la Associated Press l-au însoțit pe Zelenski într-o parte a călătoriei sale din această săptămână prin regiunile de pe linia frontului din Ucraina și în regiunea de frontieră Sumî. În acest timp, președintele Ucrainei a reiterat solicitările pentru armament mai modern și a mai spus că unele elemente care au fost furnizate de Occident nu au funcționat, transmite The Guardian.
„Avem decizii mari privind (sistemele) Patriot, dar nu le avem în realitate”, a spus el, referindu-se la sistemul de apărare antiaeriană fabricat în SUA care a fost promis Kievului.
Citește continuarea AICI
Moscova susține că rămâne fidelă angajamentului de a evita un conflict nuclear
ACTUALIZARE 15:38 Moscova rămâne ataşată angajamentului său de a evita un conflict nuclear şi o confruntare militară între statele care dispun de arme nucleare, a declarat miercuri secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Nikolai Patruşev, citat de agenţia oficială de presă rusă TASS, potrivit EFE şi Reuters.
În cursul unei vizite la New Delhi, Patruşev a acuzat ţările occidentale de 'comportament provocator în Ucraina', ceea ce ar putea avea 'consecinţe catastrofale', întrucât - în opinia sa - atitudinea lor contrazice declaraţia liderilor celor cinci mari puteri nucleare din 3 ianuarie 2022 în care se subliniază inadmisibilitatea unui război nuclear.
'Rusia, la rândul său, rămâne pe deplin ataşată acestei declaraţii şi este convinsă de necesitatea de a se evita o confruntare militară între ţările care dispun de arme nucleare', a declarat Patruşev, citat de agenţia de stat TASS.
Moscova a acuzat Occidentul în ultimele zile de agravarea situaţiei în Ucraina după anunţul de a trimite forţelor ucrainene muniţie cu uraniu sărăcit, scrie Agerpres.
Ca răspuns, Rusia a anunţat desfăşurarea de arme nucleare tactice în Belarus, plan pe care intenţionează să-l pună în aplicare în lunile următoare.
În acelaşi timp, ministrul rus adjunct de externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova mizează pe faptul că planurile sale de a desfăşura arme nucleare tactice în Belarus vor forţa NATO să evalueze gravitatea situaţiei create, conform agenţiei de presă Interfax.
'Sperăm că gravitatea situaţiei va fi în mod adecvat evaluată de către funcţionarii NATO şi, cel mai important, de către acei lideri şi politicieni din principalele ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice care vor să conducă lumea în conformitate cu canoanele şi liniile directoare pe care şi le-au formulat singuri pentru ei înşişi', a afirmat Riabkov într-o conferinţă de presă.
În ultimii ani - şi înainte de invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022, dar mai ales după agresiunea barbară împotriva unei ţări vecine independente - retorica responsabililor de la Moscova a început să se asemene izbitor de mult cu cea a oficialilor sovietici din perioada Războiului Rece, remarcă o serie de experţi.
Spania va livra Ucrainei șase tancuri Leopard 2 după Paște
ACTUALIZARE 15:30 Spania va livra după Paşte cele şase tancuri Leopard 2A4 pe care le-a promis Ucrainei, a anunţat miercuri ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, potrivit AFP.
"Cele şase tancuri de luptă (...) vor fi trimise Ucrainei după săptămâna Paştelui" catolic, adică începând cu 10 aprilie, a declarat ea în Camera Deputaţilor.
Spania a anunţat la sfârşitul lunii februarie trimiterea acestor tancuri. Depozitate la o bază militară la Zaragoza (nord), aceste tancuri Leopard 2A4 nu au mai fost folosite de mulţi ani şi au avut nevoie de reparaţii.
Armata spaniolă, care a instruit militari ucraineni în utilizarea acestor tancuri, face în prezent ultimele teste pe aceste aparate înainte ca ele să fie livrate, a precizat ministrul.
În vizită la Kiev, premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat la 23 februarie că Madridul ar mai putea trimite încă patru. "Aceste patru tancuri suplimentare vor trebui să fie supuse unor reparaţii", a confirmat Margarita Robles, fără a oferi detalii despre calendarul viitoarei lor expedieri în Ucraina.
Germania a confirmat luni că a livrat la rândul său 18 tancuri Leopard 2A6 către Kiev, care a primit de asemenea tancuri Challenger 2 britanice. Aceste tancuri, cerute de mult timp de Ucraina, ajung în timp util pentru ofensiva de primăvară pe care Kievul o pregăteşte împotriva armatei ruse.
„Războiul hibrid” dintre Moscova și puterile occidentale „va dura multă vreme”, spune Kremlin
ACTUALIZARE 15:00 "Războiul hibrid" dintre Moscova şi puterile occidentale legat de conflictul din Ucraina "va dura multă vreme", a apreciat miercuri Kremlinul, la peste un an de la trimiterea de trupe împotriva ţării vecine, transmit Reuters şi AFP.
"Dacă vorbim de război în sens mai larg, de confruntare cu ţări neprietene, ostile, de acest război hibrid împotriva ţării noastre, atunci va dura multă vreme", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, întrebat cât se va prelungi ceea ce Rusia numeşte "operaţiunea militară specială" din Ucraina.
Acesta i-a îndemnat totodată pe ruşi să fie "uniţi în jurul preşedintelui" Vladimir Putin. "Trebuie să fim hotărâţi şi încrezători şi să ne unim în jurul preşedintelui", a mai spus Peskov.
În februarie, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat în mod similar, într-o intervenţie în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), că ''astăzi Statele Unite şi sateliţii lor duc un război hibrid total contra noastră pe care l-au pregătit timp de mulţi ani, folosindu-se de extremiştii naţionalişti ucraineni''.
Lavrov a precizat atunci că noua politică externă a Rusiei se va concentra pe încheierea ''monopolului'' occidental asupra afacerilor globale şi a propus parteneriatul cu China drept alternativă la axa occidentală, notează Agerpres.
Ucraina spune că a doborât un bombardier rusesc lângă Bahmut
ACTUALIZARE 11:14 Unitățile de rachete antiaeriene ucrainene au doborât un bombardier rusesc Su-24M în apropierea orașului Bahmut, a anunțat miercuri Ministerul Apărării de la Kiev.
Aeronava a fost distrusă marți, în jurul orei 13.30 (ora locală), precizează ministerul. CNN nu a putut însă verifica în mod independent afirmația.
Anunțul Ministerului ucrainean al Apărării vine în momentul în care ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a declarat că țara sa va apăra orașul Bahmut „atâta timp cât avem nevoie de el în ceea ce privește sarcinile de apărare militară”.
„Apărăm Bahmut într-un mod la fel de devotat ca orice altă așezare. Folosirea forțelor și mijloacelor noastre este determinată nu de oportunitatea politică, ci de resursele necesare pentru a respinge inamicul și a îndeplini misiuni de luptă în această zonă”, a spus transmis Maliar pe canalul său de Telegram. „Bătălia pentru Bahmut nu este apocaliptică, ci reprezintă o altă pagină de eroism în războiul puternicei armate ucrainene împotriva Federației Ruse”, a mai transmis oficialul de la Kiev.
Potrivit CNN, forțele ruse controlează accesul atât către orașul Bahmut, cât și către orașul din apropiere Avdiivka prin trei părți. Rușii au înregistrat câștiguri marginale în ultimele săptămâni, dar nu au reușit să încercuiască trupele ucrainene în niciunul dintre locuri. De altfel, CNN transmite și că majoritatea liniilor frontului de est s-au schimbat puțin în primele trei luni ale anului.
Evgheni Prigojin îi mulțumește Dianei Șoșoacă pentru că sprijină Rusia. „Ca să fim auziți, trebuie să vorbim tare”
ACTUALIZARE 11:05 Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a publicat pe contul său de Telegram un răspuns adresat publicației „Observatorul militar” din Federația Rusă, care i-a cerut să comenteze știrea legată de proiectul de lege inițiat zilele trecute de senatoarea SOS Diana Șoșoacă, care cere „denunțarea Tratatului de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina” și anexarea, de către România, a teritoriilor ucrainene aflate în componența României în perioada interbelică.
„Bună ziua, Evgheni Viktorovici! Numele meu este Ivan și sunt editorul portalului «Observatorul militar». Aș dori să comentați referitor la următorul subiect: recent, în Parlamentul României a fost înregistrat un proiect de lege referitor la anexarea unei părți a teritoriului Ucrainei. Autorul acestei inițiative este senatoarea Diana Șoșoacă, fondatoare a partidului de extremă dreapta SOS, care a criticat în repetate rânduri autoritățile ucrainene, NATO, America și care susține în mod deschis Rusia. Nu e niciun secret că Rusia este susținută de alți politicieni de extremă dreapta din UE, inclusiv din Franța sau Germania (...). În același timp, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva grupului Wagner. Credeți că vocea Rusiei se face încă greu auzită în UE? Mențineți legături cu deputați pro-ruși din UE?”, a fost întrebarea adresată lui Prigojin.
Citește continuarea AICI
Joe Biden: Anunţul privind desfăşurarea de arme nucleare în Belarus este „periculos”
ACTUALIZARE 11:00 Preşedintele american Joe Biden spune că anunţul făcut de omologul său rus, Vladimir Putin, privind desfăşurarea de arme nucleare tactice în Belarus este „periculos”.
„Sunt cuvinte periculoase şi este îngrijorător”, le-a declarat preşedintele american jurnaliştilor aflaţi la Casa Albă, relatează AFP, citată de Agerpres.
Putin a spus sâmbătă că Moscova urmează să desfăşoare arme nucleare tactice pe teritoriul aliatului său Belarus, situat la porţile Uniunii Europene.
ISW: Mercenarii grupului Wagner ar fi ocupat complexul industrial AZOM din nordul orașului Bahmut
Mercenarii grupului Wagner ar fi ocupat complexul industrial AZOM din nordul orașului Bahmut, arată o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), scrie Kiev Independent.
Potrivit institutului, forțele rusești au făcut avansuri în ultimele șapte zile și ocupă în prezent 65% din suprafața orașului.
ISW citează bloggeri militari ruși care "au susținut că pe 28 martie luptătorii Wagner au capturat compexul AZOM și acum curăță zona de forțele ucrainene care au mai rămas".
Aceste afirmații sunt susținute de filmări de la fața locului, dar și de știrile TV ale corespondenților RIA Novosti, care sunt acolo, arată ISW.
Între timp, luptele continuă și pe alte fronturi. Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene a anunțat că 57 de atacuri ale rușilor au fost respinse, în special în estul țării, în Lîman, Bahmut și Marinka.
De asemenea, se duc lupte aprige la Avdiivka.
"Orașul este șters de pe fața pământului", a comentat Vitalii Barabaș, seful administrației militare de aici.
"Pentru un oraș atât de mic, este prea mult. Orașul este grav avariat, aproape în fiecare zi moare cineva", a spus și Ivan Hak, un ofițer local de poliție.
Avdiivka este situat lângă Bahmut și în apropiere de capitala regiunii Donețk, ocupată de ruși.
Doar cinci copii au mai rămas în oraș, spune poliția, iar evacuarile devin din ce în ce mai dificile.
Zelenski: Dacă Bahmut cade în mâna rușilor, Putin va încerca să vândă victoria pentru a obține o pace favorabilă
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că dacă Rusia cucerește orașul Bahmut, președintele Vladimir Putin va folosi această victorie pentru a primi sprijin internațional pentru negocieri de pace în care Ucraina va trebui să facă "compromisuri inacceptabile".
Dacă Bahmut cade în mâna rușilor, președintele Vladimir Putin va "vinde această victorie Occidentului, societății sale, Chinei, Iranului", a spus Zelenski într-un interviu pentru Associated Press.
"Dacă simte miros de sânge, dacă miroase că suntem slabi, va împinge, împinge, împinge", a spus Zelenski.
Acesta s-a arătat însă încrezător că Ucraina va câștiga războiul prin "victorii mici" și "pași mici" împotriva unei "țări foarte mari, unui dușman mare, unei armate mari" dar cu "inimă mică".
Zelenski spune însă că victoria Ucrainei nu va putea fi înfăptuită fără ajutorul SUA, exprimându-și totodată temerile că o schimbare de regim la Washington ar putea duce la diminuarea sprijinului.
"Statele Unite înțeleg că dacă încetează să ne mai sprijine noi nu vom câștiga", a spus Zelenski.
Mai mulți politicieni republicani, printre care și fostul președinte Donald Trump, care vrea un nou mandat la Casa Albă, au afirmat că SUA fac cheltuieli prea mari pentru a ajuta Ucraina, în condițiile în care războiul de aici nu ar fi semnificativ pentru securitatea SUA.
Zelenski l-a invitat pe președintele Chinei în Ucraina
Președintele Volodimir Zelenski i-a propus omologului său chinez Xi Jinping să facă o vizită oficială în Ucraina. Invitația vine după ce vizita lui Xi Jinping la Moscova, unde și-a arătat prietenia față de Vladimir Putin, dar a evitat să spună în mod deschis că susține războiul început de dictatorul rus în Ucraina, scrie Sky News.
"Suntem pregătiți să ne vedem cu el, aici. Vreau să vorbesc cu el. Am avut contacte cu el înainte de începerea războiului. Dar în ultimul an, de mai bine de un an, nu am mai avut (contacte n.r.) a spus Zelenski, într-un interviu pentru Associated Press.
Președintele Ucrainei a comentat și decizia Kremlinului de a trimite arme nucleare în Belarus în cheia întâlnirii dintre Vladimir Putin și Xi Jinping. Zelenski crede că Putin nu a primit garanțiile pe care și le dorea de la Beijing, motiv pentru care plusează acum prin amenințări cu arsenalul nuclear.
"Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că vizita nu a fost una bună pentru Rusia", a spus Zelenski.
Acesta a adăugat că Putin a devenit "o persoană izolată din punct de vedere informațional" care "a pierdut totul" din cauza războiului pe care l-a provocat.
"Nu mai are aliați", a spus Zelenski, adăugând că nu crede că Putin este pregătit să folosească efectiv armele nucleare pe care le va trimite în Belarus.
Forţele ucrainene au bombardat oraşul Melitopol, ocupat de ruşi
Forţele ucrainene au bombardat oraşul Melitopol, aflat în sudul regiunii ucrainene Zaporojie şi sub controlul armatei ruse începând din martie 2022, informează Agerpres.
Potrivit media ruse, din cauza luptelor alimentarea cu energie electrică a oraşului a fost întreruptă.
Primarul exilat al oraşului Melitopol, Ivan Fedorov, a afirmat că mai multe explozii au afectat localitatea.
Pe de altă parte, agenţia de presă rusă TASS, care citează oficialităţi de la Moscova, a relatat că bombardamentele ucrainene au avariat sistemul de alimentare cu energie electrică al oraşului, fiind afectate şi câteva sate din apropiere.
Melitopol se află la aproximativ 120 kilometri sud-est de centrala nucleară Zaporojie. Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, urmează să viziteze această centrală nucleară în cursul zilei de miercuri.
Putin pregăteşte Rusia pentru un „război veşnic” cu Occidentul
După mai bine de un an de când Rusia a declanșat invazia armată a Ucrainei, care conform planurilor iniţiale ar fi trebuit să dureze câteva săptămâni, președintele Vladimir Putin şi-a schimbat discursul şi pregăteşte societatea pentru un „război veşnic” cu Occidentul, un conflict de natură să dureze mulţi ani, arată o analiză The Guardian. Într-un discurs recent la o fabrică aeronautică din regiunea Buriatia în fața mai multor muncitori, Putin a prezentat încă o dată războiul ca pe o bătălie existenţială pentru supravieţuirea Rusiei. Analistul politic Maxim Trudolyubov de la Centrul Wilson susține că discursul rostit la fabrica din Siberia a urmat un model de naraţiuni recente, în care liderul rus a trecut din ce în ce mai mult la discutarea a ceea ce observatorii au numit un „război pentru totdeauna” cu Occidentul. „Putin a încetat practic să mai vorbească despre orice scop concret al războiului. El nu propune nici o viziune despre cum ar putea arăta o viitoare victorie. Războiul nu are un început clar şi nici un sfârşit previzibil”, spune Trudolyubov, citat de The Guardian.
Puteți citi știrea completă AICI:
Putin ar putea fi eliminat înainte să ajungă să depună mărturie la Haga
Vladimir Putin ar putea fi „redus la tăcere” de elita rusă înainte ca tribunalul de la Haga să aibă șansa de a-l judeca pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina în Rusia în timpul invaziei pe care a declanșat-o acum mai bine de un an, potrivit unui analist specializat în Rusia, scrie Newsweek.
Vlad Mihnenko, un expert în perioada transformării post-comuniste a Europei de Est și a fostei Uniuni Sovietice de la Universitatea din Oxford, a spus pentru Newsweek că Putin ar putea fi înlăturat de la putere de de siloviki - un grup de elită din care fac parte cei mai influenți afaceriști și lideri ruși. „Date fiind conexiunile vaste ale lui Putin în toată Europa și ceea ce le-ar putea dezvălui judecătorilor despre corupția și afacerile suspecte dintre Moscova și marile capitale occidentale, există multe motive pentru a-l reduce la tăcere înainte de Haga”, a explicat Mihnenko.
Puteți citi știrea completă AICI:
Ambasadorul rus la Stockholm: Suedia şi Finlanda vor deveni "ţinte legitime" pentru Moscova
Finlanda şi Suedia vor deveni „ţinte legitime” ale „represaliilor” Rusiei odată ce vor fi membre ale NATO, susține ambasadorul Rusiei la Stockholm, relansând retorica ameninţărilor Moscovei. „După aderarea Finlandei şi Suediei, lungimea totală a frontierelor dintre Rusia şi NATO aproape se va dubla”, a spus ambasadorul Viktor Tatarinţev într-un text postat pe site-ul misiunii ruse în Suedia, potrivit Agerpres.
„Dacă i se mai pare cuiva că acest lucru va ameliora într-un fel sau altul securitatea Europei, fiţi siguri că noii membri ai blocului ostil vor deveni o ţintă legitimă pentru măsurile de represalii ruse, inclusiv cele de natură militară”, a avertizat diplomatul.
Puteți citi știrea completă AICI:
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News