Exclusiv Românul care salvează mii de oameni în Marea Mediterană. „Avem 572 de migranți la bord, mâncarea se termină vineri”

Ocean Viking este nava de salvare care patrulează în Marea Mediterană și salvează mii de migranți. Alte mii însă mor, pentru că nu mai ajung să fie salvați. Pe nava Ocean Viking, care este operată de SOS Méditerranée, o organizație maritim-umanitară destinată salvării vieților pe mare, se află acum 572 de migranți salvați în ultimele zile. În weekend au fost recuperați din ape 369 de oameni într-o singură operațiune. Oameni care au visat să ajungă în Europa, să scape de sărăcie sau război. Între ei, peste 100 de copii mici, fără părinți. Acum stau înghesuiți pe puntea navei și așteaptă ca una dintre țările UE să îi primească. Pe nava Ocean Viking se află și 2 români, frați. Unul dintre ei, Dragoș Nicolae, a participat la salvarea a aproape 5000 de suflete în 81 de misiuni umanitare. În vârstă de 41 de ani, Dragoș s-a apucat în urmă cu patru ani să salveze vieți pe mare, începând ca simplu membru în echipa de salvare. În prezent este research and evidence officer la SOS Méditerranée și face parte din echipa care caută și găsește navele cu migranți. Aflat la 30 de mile (48 de km) nord-vest de Malta, la bordul navei Ocean Viking, el a povestit pentru Digi24.ro cât de gravă este situația în care se găsesc cei 572 de migranți de pe Ocean Viking, dar și cât de dificilă este munca salvatorilor, care se luptă cu indiferența guvernelor europene, cu lipsa alimentelor, precum și cu conflictele între migranți.

Digi24.ro: Nava Ocean Viking a salvat în weekend 369 de migranţi în Mediterană, după o a şasea operaţiune de salvare în doar numai câteva zile. Acum, nava are la bord 572 de migranți plus echipajul. Până când mai aveți resurse alimentare?

Dragoș Nicolae: Noi, ca echipaj, suntem în total 25 de persoane, iar 572 sunt toți oamenii salvați de noi în ultimele 6 operațiuni de salvare. Cinci au fost realizate în zona de căutare și salvare malteză și una în zona libiană.

Resursele alimentare sunt până vineri. Se vor termina în timpul zilei de vineri, 9 iulie. Acestea s-au terminat foarte repede din cauza numărului mare de oameni la care nu ne așteptam nici noi. Vă dați seama, cantitatea de mâncare scade, în timp ce cantitatea de deșeuri la bordul navei crește. Suntem într-o situație dificilă, pe care nu o putem controla.

Avem oameni de peste o săptămână la bord, care petrecuseră în prealabil vreo câteva zile pe mare până i-am găsit noi. Ca să vă imaginați condițiile în care sunt acum, puntea este arhiplină, oamenii nu au unde să se miște, stau în soare pe tot parcursul zilei și mănâncă o singură rație de alimente pe zi. Mai primesc apă și asistență medicală, pe care o oferim noi cu resursele pe care le avem la bord.

Digi24.ro: Oamenii au și nevoie să meargă la toaletă. Într-un asemenea context, nevoile unde și le fac?

Dragoș Nicolae: Există toalete, avem toalete speciale pentru ei. De lucrurile astea ne-am asigurat. Problema este rația de mâncare. Vă dați seama, Ocean Viking nu este o navă enormă. Este o navă relativ mică și spațiile de depozitare sunt și ele reduse, așa că fie va trebui să debarcăm până atunci (până vineri - 9 iulie), fie va trebuie să primim ajutor exterior. Deocamdată nu știu să vă spun ce se va întâmpla.

Digi24.ro: S-a mai întâmplat până în prezent să aveți așa mulți oameni la bord și să aveți nevoie de mâncare? Cine v-a oferit sprijin la acel moment?

Dragoș Nicolae:S-a mai întâmplat odată, parcă în 2018, dacă nu mă înșel. Pe atunci noi operam cu nava Aquarius și ne-a fost acordat sprijin din partea pazei de coastă italiene și pazei de coastă malteză. Atunci ne-au adus apă și alimente, dar am făcut și un tranzit până în Spania. Acum noi sperăm ca debarcarea să fie undeva în Sicilia și sperăm ca vestea să vină cât mai curând.

Până acum am trimis patru solicitări către Italia și Malta, având în vedere că cinci dintre operațiunile de salvare au fost făcute în zona malteză. Operațiunea de salvare de pe barca mare, cu 369 de persoane, a fost făcută în zona libiană.

De asemenea, trebuie să vă mai spun că în ultimele zile am găsit și cinci bărci goale interceptate de paza de coastă libiană. Deci, se pare că activitatea de trecere pe mare este foarte intensă în momentul ăsta al verii, când marea este mai liniștită.

Digi24.ro: Dacă bărcile erau goale, atunci ce s-a întâmplat cu acei oameni?

Dragoș Nicolae: Persoanele care se aflau pe acele bărci au fost duse înapoi în Libia. Dar să știți că Libia este o țară de tranzit. Nu toți oamenii care pleacă pe Marea Mediterană sunt de naționalitate libiană. Sunt oameni din Africa de Vest, oameni din Bangladesh, oamenii din Africa de Vest, din Nordul Africii, din Egipt, Tunisia, Maroc etc. Libia e mai degrabă o țară de tranzit decât o sursă națională de migrație.

Digi24.ro: Cum s-a produs efectiv operațiunea de salvare din weekend pentru cei 369 de migranți? Cum ați fost înștiințați, cât v-a luat să ajungeți la ambarcațiunea în derivă și cum au decurs cele cinci ore de salvare?

Dragoș Nicolae: Informațiile le-a primit de la un avion de mici dimensiuni, Colibri 2, care este și el folosit de un ONG francez, Pilotes Volontiers. ONG-ul chiar cu asta se ocupă. Oferă informații celor care sunt în zonă și inclusiv autorităților despre diverse bărci pierdute sau rătăcite pe mare în zona mediteranei centrale.

Ei ne-au transmis coordonatele pe care le aveau cu această barcă enormă de 369 de persoane și de la momentul înștiințării și până am găsit-o a durat în jur de cinci ore în timpul nopții, ceea ce îngreunează căutarea.

Ar trebui să știți că autoritățile responsabile pentru această zonă a mării nu ne comunică niciun fel de informații. Practic, nu ne ajută. Tot ce se întâmplă acum se întâmplă cu ajutorul societății civile.

Noi operăm cu trei bărci de salvare de viteză și cu un număr impresionant de veste de salvare, în jur de 120 pentru fiecare barcă. Dar putem crește numărul dacă este necesar.

În ceea ce privește operațiunea de salvare, procedura e oarecum standard. Ne apropiem de țintă, de obiectiv cu aceste bărci de salvare, după care se ține un discurs în care se explică ce se întâmplă, cine suntem noi și că suntem acolo să îi ajutăm.

Petru această barcă (operațiunea din weekend) lucrurile au fost foarte complicate, deoarece barca avea mai multe punți, respectiv două, iar mulți oameni erau la cea din jos și nu auzeau nimic. Vă dați seama, 369 de oameni speriați, panicați și foarte înghesuiți, care au petrecut două zile pe mare în niște condiții absolut execrabile.

Legat de timp, până s-a început operațiunea a durat cam o oră și câteva minute, după care, în total, cred că în patru ore au fost aduse la bord toate cele 369 de  persoane, dintre care peste 100 de minori. De asemenea, avem la bord oameni cu dizabilități fizice sau mentale, iar numărul total al copiilor a ajuns la 183 după ultimele operațiuni de salvare. Întreaga operațiune de salvare a durat în jur de 9-10 ore și s-a terminat la 4 dimineața, poate și mai târziu, aproape spre 5 dimineața.

Digi24.ro: Printre ultimii salvați se numără nouă femei, un bebeluş, doi copii mici şi 110 minori neînsoţiţi. Se ocupă cineva de ei la bordul navei Ocean Viking? Cum le este asigurat sprijinul emoțional, pe lângă cel alimentar?

Dragoș Nicolae: Copii și femeile stau într-un departament separat al nevei. Pe lâng noi, echipa de search and rescue (căutare și salvare), avem și o echipă medicală. Patrulăm împreună și ne asigurăm că lucrurile sunt pe cât se poate de la locul lor.

Din păcate, însă, avem parte de multe conflicte între oameni, din motive absolut banale, în special legate de spațiu, de câtă apă folosește fiecare, de cine se spală și cine folosește toaleta. Adică lucruri esentiale și inevitabile pentru un număr atât de mare de persoane pe punte.

E foarte greu să te deplasezi, pentru că pur și simplu suntem foarte mulți. Noi asigurăm o supraveghere 24 de ore din 24 de ore, cu ture de noapte și de zi pentru fiecare dintre noi. În principiu suntem șase persoane întotdeauna pe tură și mai mulți atunci când se distribuie hrana, pentru că atunci e nevoie de mai multă logistică ca să putem servi pe toată lumea.

De copii de ocupăm noi. Avem soră medicală, avem medic, oameni care au lucrat în foarte multe zone de conflict peste tot în lume și care au multă experiență în sensul ăsta.

Tot contextul este greu și pentru noi. Suntem epuizați și avem multe ore lipsă de somn. Dar, din păcate, nu putem fi mai mulți decât suntem. Deja suntem un număr destul de mare de oameni, noi, echipa de căutare și salvare împreună cu echipa medicală, plus echipa maritimă, care conduce nava.

Trebuie să știți că barca de 369 de persoane a fost cumva unică în ultimii ani. De obicei salvăm bărci mult mai mici și a fost o surpriză și pentru noi. Practic, SOS s-a descurcat cumva singur cu o barcă așa de mare. În general, în anii trecuți, în 2017-2018, existau colaborări mai multe între ONG-uri și autoritățile din Italia, când aveam parte de o barcă atat de mare.

Acum, din păcate, lucrurile stau mai rău decât înainte, iar ONG-urile sunt forțate să se descurce singure. În momentul ăsta suntem singurii care suntem pe mare și suntem peste capacitatea de a mai salva. Nu mai avem capacitate de a desfășura operațiuni de salvare din cauza numărului mare de persoane prezente la bordul navei.

În acest moment, chiar dacă am primi semnale că o nouă barcă ar avea nevoie de ajutor, nu mai putem interveni. Suntem peste capacitate din toate punctele de vedere și îngrijorarea este că nu ne putem descurca dacă durează foarte mult situația asta. Nu știm cum să ne descurcăm cu atâția oameni la bord încă câteva săptămâni, pentru că există riscul unei revolte, conflict între ei, poate chiar și între ei și noi. Situația, vă spun, e critică.

Există disensiuni între cei din Africa de Est sau cei din Africa de Vest și migranții care vin din Libia, în special. Aici e o problemă, pentru că avem și oameni care provin din Libia la bord, dar și oameni de alte naționalități, care au suferit foarte mult în lagărele de concentrare libiene, unde au trăit ani de zile în condiții greu de imaginat pentru secolul XXI. Acele persoane care au trecut prin lagărele de concentrare din Libia au diverse traume și tind, nu neapărat să se răzbune, dar să nu-i placă pe libieni, chiar dacă cei pe care îi avem la bord nu au absolut nicio legătură ce ce li s-a întâmplat lor în Libia.

Digi24.ro: Ce se întâmplă cu acești migranți? Câte săptămâni pot aceștia, în general, să stea la bordul navei Ocean Viking, exceptând situația de acum?

Dragoș Nicolae: Situația de acum e diferită, dat fiind numărul mare de oameni. Însă, în principiu, capacitatea de a păstra oameni la bord este destul de mare, dar atunci când avem în jur de 200 de oameni salvați. Acum, la bord fiind aproape 600, lucrurile stau cu totul diferit și se complică de la o zi la alta.

Ce ar mai trebui să știți este faptul că vremea este foarte importantă pentru noi și pentru ceea ce se întâmplă în aceste momente pe navă. Și în ziua de vineri, care coincide cu terminarea rațiilor de mâncare, vremea va fi foarte rea pe mediterană. Gândiți-vă că avem oameni pe punte și atunci pericolul e și mai mare. Există riscul ca mulți dintre ei să manifeste rău de mare și există riscul de a fi udati de către valuri. Condițiile, să știți, sunt nu foarte bune.  

Pe de o parte, acum e bine, pentru că marea e calmă, dar e foarte cald. Pe de altă parte, dacă marea e agitată și bate vântul puternic, atunci există riscul ca mulți să aibă rău de mare și vă dați seama, atâția oameni cu rău de mare, poate nu toți, dar o parte dintre ei, face ca situația să devină foarte complicată. 

Digi24.ro: Cum s-a desfășurat salvarea de vieți omenești pe mare în ultimul an și jumătate, în timpul pandemiei de COVID-19?

Dragoș Nicolae: Numărul de oameni a fost în continuare mare, pentru că aceștia doresc să plece din locurile unde s-au născut și au trăit până acum, indiferent de contextul pandemic. Adică ei sunt într-o situație mult mai dificilă, care face ca riscul ăsta de boală, de a contacta un virus, să fie cumva mai la coada clasamentului personal. Așa că ei își asumă riscul de a pleca pe mare, chiar și cu prețul de a se îmbolnăvi. Supraviețuirea economică și supraviețuirea, în sine, reprezintă pentru ei principala prioritate.

În ceea ce privește echipajul, noi avem protocoale diferite la bord. Purtăm mască și avem un spațiu în care încercăm să ne dezinfectăm, ca să zic așa, pe cât posibil. Avem diferite metode de igienizare a anumitor spații comune pe care le folosește toată lumea și facem asta în mod regulat.

Contextul pandemic e complicat și pentru noi, pentru că înainte de a ne îmbarca pe navă trebuie să trecem printr-o perioadă de carantină. Totodată, perioada pandemiei a dus și la o întârziere. Niciodată nu revenim atât de repede pe mare, pe cât ne-am dori, deoarece suntem opriți de autorități. De exemplu, după ce vom debarca acum, probabil vom fi obligați să trecem printr-o perioadă de două săptămâni de carantină, în cel mai bun caz.

Digi24.ro: Unde plănuiți să debarcați?

Dragoș Nicolae: Noi nu plănuim nimic, pentru că nu avem puterea asta. Noi așteptăm. Am făcut solicitările de place of safety, adică găsirea unui loc de siguranță, iar ceea ce ne-a rămas de făcut este să așteptăm indicarea unui port în care putem să debarcăm acest număr mare de oameni, care vor fi preluați de autorități și de alte ONG-uri odată ajunși în port. Deocamdată, situația este în afara ariei noastre de control.

Digi24.ro: Dacă nu o să primiți ajutor până vineri, ce se va întâmpla? Ați încercat să solicitați ajutorul și de la Bruxelles?

Dragoș Nicolae: Vom face solicitări către autoritățile de coastă. Avem un jurnalist la bord, chiar de la Bruxelles, însă, deocamdată Comisia Europeană, din ce am înțeles noi, nu e pregătită să ne dea un răspuns clar. Însă noi așteptăm. Așteptăm sprijin inclusiv din partea statului român, să știți.

Digi24.ro: Ați făcut solicitări către Guvernul României sau către oricare altă instituție din România?

Dragoș Nicolae: Nu am făcut solicitări oficiale către autoritățile române, pentru că statul român nu acoperă zona de căutare și salvare aici, în zona mediterană. Însă, statul român, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, poate prelua o parte dintre oamenii salvați, într-o cooperare cu alte state europene precum Franța, italia, Germania.

Toți acești oameni pe care noi i-am salvat nu pot fi preluați doar de Italia. Ei sunt preluați de Italia la momentul debarcării, dar o parte din ei ajung ulterior în alte state, în timp ce o altă parte sunt repatriați, asta în funcție de fiecare de unde vine și sub ce jurisdictie se află.

Digi24.ro: Mai lucrează cineva din România pe nava Ocean Viking?

Dragoș Nicolae: Da, fratele meu, dar avem roluri oarecum diferite. El face parte din echipa de salvare. Eu nu mai sunt activ în echipa de salvare. Eu fac parte mai degrabă din echipa de căutare. Evident, fac parte din echipa de căutare și salvare, asemenea tuturor, dar rolul meu s-a schimbat la bordul navei.

Fratele meu are rolul exclusiv de salvare, adică de operare pe bărcile noastre de viteză. În schimb, rolul meu este pe puntea de comandă și mă ocup,  alături un coordonatorul echipei, să găsesc nave de migranți. 

Digi24.ro: De unde vă luați proviziile și care sunt costurile financiare lunare pentru misiunile umanitare pe care le desfășoară asociația SOS Méditerranée?

Dragoș Nicolae: Costurile sunt mari, nu le cunosc în ansamblu, dar cred că pe an se duc aproximativ trei milioane de euro pe combustibil. Totuși, e o estimare modestă. Proviziile ni le luăm din Marsilia . Acolo avem, să zici așa, port of call (portul de escală). 

Digi24.ro: Când ați participat la prima misiune umanitară și ce v-a determinat să faceți ceea ce faceți acum?

Dragoș Nicolae: Prima mea misiune a fost în 2017, tot cu SOS. La bază sunt ofițer de marină și acest lucru, salvarea de vieți, m-a atras mai mult decât marina comercială, în care operezi o navă care transportă bunuri, produse. Satisfacția de a ajuta oameni e importantă pentru mine, mai importantă decât latura financiară.

Digi24.ro: Câți oameni ați salvat până acum?

Dragoș Nicolae: Am participat la 81 de operațiuni de salvare, în total, de când am început, în urmă cu patru ani. În fiecare misiune, vă dați seama, numărul de oameni diferă, precum se întâmplă și cu situațiile în care acționăm.  Eu probabil că am fost prezent la salvarea a circa 5000 de oameni, dar îmi e foarte greu să estimez un număr total. Știu, în principiu, numărul de misiuni la care am participat, dar numărul de oameni salvați nu îl țin minte. 

Digi24.ro: Estimați că în următoarea perioadă, pentru că suntem abia la mijlocul verii, vor mai fi fluxuri de migranți asemănătoare celui din weekend?

Dragoș Nicolae: În mod sigur. Și sunt la fel de convins că vor avea ajutor din partea noastră, dar și din partea altor nave. Foarte multe nave operate de ONG-uri sunt oprite în acest moment, precum se întâmplă cu Geo Barents, noua navă a celor de la Medici Fără Frontiere, care a fost reținută în port după prima misiune. Celelalte nave, operate de ONG-urile germane, cum este Sea-Watch, sunt și ele oprite. Singura care nu este oprită, dar care nu se află în mediterana centrală, este nava ONG-ului spaniol Proactiva Open Arms, care a fost eliberat recent și probabil urmează să vină în zona aceasta în perioada următoare. Însă nu știm când se va întâmpla asta, pentru că nu suntem în legătură cu ei.

Digi24.ro: Care a fost cea mai grea experiență prin care ați trecut la bordul navei de salvare?

Dragoș Nicolae: Speram să nu mă întrebați asta. Cel mai grav caz pe care l-a trăit pe navă s-a întâmplat în ianuarie 2018. Atunci am salvat o barcă pe care am găsit-o târziu, iar barca era deja afectată, erau deja oameni în apă, mulți dintre ei inconștienți și câțiva dintre ei morți. Ca să-i putem salva pe toți, trebuia să-i aducem cât se poate de repede pe nava noastră, ceea ce era imposibil, din punct de vedere fizic. Am salvat, totuși, 98 de persoane atunci, pe 27 ianuarie, însă operațiunea a fost foarte grea, pentru că a trebuit să scoatem mulți oameni inconștienți din apă. Am executat și proceduri de resuscitare. Pe câțiva i-am adus la viață, pe alții nu. Speriați de ceea ce se întâmpla, unii dintre ei săreau înapoi în apă de pe bărcile gonflabile de salvare. Ore întregi a trebui să rezistăm valurilor mari și furtunii. A fost o experiență extrem de neplăcută la care prefer să nu mă gândesc prea des.

Digi24.ro: Profesia de salvator de oameni nu are program și ceea ce faceți este foarte solicitant. De când nu ați mai avut o pauză?

Dragoș Nicolae: Pot să stau și șase, opt sau chiar nouă săptămâni pe mare. După care am câteva săptămâni liber, ca să vin acasă în România. Locuiesc lângă București.

În ultimele patru zile cred că am dormit opt sau nouă ore adunate. Acum trebuia să dorm, dar am rămas treaz pentru acest interviu, pentru că e important să spun cu ceea ce ne confruntăm aici.

În mod normal, ca să vă explic, în momentul când ai timp să dormi, fie ca ești în patrulare și aștepți să salvezi, te duci să dormi forțat, chiar dacă nu vrei. În momentul când e nevoie, toată lumea se trezește și face fiecare ce trebuie să facă, pentru că fiecare membru al echipei are un rol bine stabilit. Uneori, când situația o cere și anumiți colegi sunt depășiți, mai trecem dincolo de roluri și ne ajutăm între noi.

Nava Ocean Viking a salvat în cursul nopţii de duminică spre luni, 369 de migranţi care traversau Marea Mediterană. Conform SOS Méditerranée, majoritatea migranţilor provin în special din Egipt, Bangladesh şi Eritreea. Nava este acum plină și caută un port pentru acostare și debarcare. Asigurarea protocoalelor COVID-19 pentru un grup atât de mare de salvări s-ar putea dovedi, însă, extrem de dificilă, potrivit platformei InfoMigrants.

• Etichete:
• interviu
• comisia europeana
• onu
• migranti
• marea mediterana
• ocean viking
• dragoș nicolae

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei