Reuniune de urgență a NATO, în urma tensiunilor din Orientul Mijlociu
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat pentru luni o reuniune de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, transmite agenţia DPA, preluată de Agerpres.
Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Alianţei, programată pentru ora 14:00 GMT (16:00, ora României), va evalua situaţia din zonă după uciderea într-un raid american în Irak a generalului iranian Qasem Soleimani, a declarat un purtător de cuvânt al NATO.
Parlamentul irakian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Bagdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Irak şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nicio circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Irakului.
Spre deosebire de textele de lege, rezoluţiile votate de parlamentul irakian nu sunt obligatorii pentru guvern, însă premierul Adel Abdul Mahdi s-a pronunţat el însuşi, într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului, pentru retragerea trupelor străine din ţara sa, după ce a acuzat Statele Unite că au încălcat suveranitatea Irakului prin raidul aerian în urma căruia a fost ucis, vineri, la Bagdad generalul iranian Qasem Soleimani. Premierul irakian a vorbit despre „trupele străine”, fără să le menţioneze în mod specific pe cele americane, dând astfel de înţeles că s-a referit la retragerea tuturor trupelor trimise de state membre ale coaliţiei antijihadiste conduse de SUA, relatează Agerpres.
Statele Unite au în prezent desfăşuraţi în Irak circa 5.200 de militari, oficial pentru a asista şi instrui armata irakiană şi pentru a preveni reafirmarea grupării jihadiste Statul Islamic. Efectivele militare americane în întreg Orientul Mijlociu ajung la circa 60.000 de militari.
Anterior acestui vot din parlamentul de la Bagdad, coaliţia internaţională condusă de SUA a anunţat suspendarea activităţilor de sprijin şi instrucţie pentru trupele irakiene, pentru a se concentra astfel pe protejarea bazelor din Irak unde se află personalul acestei coaliţii, baze care au fost frecvent atacate în ultima vreme şi sunt potenţiale ţinte ale unor represalii după uciderea generalului Soleimani.
Pe de altă parte, secretarul american de stat Mike Pompeo a admis că este posibil ca trupele americane staţionate în Orientul Mijlociu să fie ţinta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al cărui convoi a fost vineri ţinta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad. „Estimăm că sunt mari şanse ca Iranul să comită o greşeală şi să ia decizia de a ataca forţe ale noastre, militari ai noştri în Irak sau soldaţi în nord-estul Siriei. Iranul ar face o gravă greşeală dacă va ataca, dar noi ne pregătim ”, a spus Pompeo la postul Fox News.
Oficiali iranieni au promis că ţara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe şi pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi americani în regiune.
Uciderea generalului iranian Qassem Soleimani reprezintă o „nouă etapă” pentru Orientul Mijlociu, a afirmat, duminică, și liderul Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, care a susţinut că armata americană este cea care „va plăti preţul” pentru acest asasinat.
În replică la aceste amenințări, preşedintele Donald Trump, care a ordonat operaţiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene - referire la numărul americanilor luaţi ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran - care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind şi situri cultural-istorice.
Editare web: Luana Păvălucă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News