Live Text Război în Ucraina. Situație „din ce în ce mai ostilă” în sudul Ucrainei. Ultimatum rus pentru Mariupol: Vă predați sau muriți!
Rusia amenință SUA că ar putea exista "consecințe imprevizibile", după ce Washington a trimis armament greu Ucrainei. "Nimic nu va descuraja" administrația Joe Biden să continue să sprijine Ucraina, a fost replica Statelor Unite, transmisă de Departamentul de Stat al SUA. La rândul lui, Volodimir Zelenski a avertizat că "toate țările lumii" ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să utilizeze arme nucleare tactice în războiul dus împotriva Ucrainei. Declarația vine în ziua în care autoritățile au anunțat că au identificat până în prezent 900 de civili ucişi în regiunea Kievului în perioada în care această zonă s-a aflat sub controlul forţelor ruse, dintre care 350 la Bucha.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ultimatum pentru luptătorii ucraineni retrași în uzina lui Rinat Ahmetov
ACTUALIZARE 17 aprilie, ora 1:00 Ministerul rus al Apărării a dat un ultimatum forțelor ucrainene care încă luptă în orașul asediat Mariupol să depună armele până duminică la ora 6:00, ora Moscovei (03:00 GMT, 6:00, ora României), a anunțat agenția de presă Tass, preluată de Reuters.
Rusia afirmase anterior că toate zonele urbane din oraș „au fost curățate” de forțele ucrainene și că mai există doar un grup restrâns de luptători, atât ucraineni, cât și străini, care s-a refugiat în combinatul siderurgic Azovstal al miliardarului Rinat Ahmetov.
Viețile celor care se predau vor fi cruțate, susține ministerul rus. Luptătorii ucraineni care rămân în Mariupol și refuză să se predea vor fi eliminați, declarase anterior Denis Pușilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), susținută de Rusia.
Tass îl citează pe generalul-colonel Mihail Mizințev, directorul Centrului Național rus pentru Managementul Apărării, care a declarat că situația din uzină este „catastrofală”.
Un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a declarat că aproximativ 2.500 de luptători ucraineni se află în interiorul uzinei, dar ieșirea lor este blocată de trupele ruse, potrivit agenției de presă de stat Tass.
Anterior, sâmbătă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, recunoscuse că situația din Mariupol „rămâne extrem de gravă”, dar nu a făcut niciun comentariu despre afirmațiile Rusiei potrivit cărora întreaga zonă urbană ar fi fost evacuată.
Orașul a trecut prin lupte grele de la începutul războiului, care s-au intensificat de când forțele rusești s-au retras din jurul capitalei Kiev și s-au alăturat ofensivei din estul Ucrainei.
Citiți și: Încă un general rus a murit în Ucraina. Vladimir Frolov era comandantul adjunct al Armatei a 8-a
Primarul răpit al Melitopolului, la slujba de Înviere de la Vatican. Papa a transmis un mesaj special pentru ucraineni
ACTUALIZARE ORA 23:00 La Vatican, slujba de Înviere a început sâmbătă seara fără niciun fel de restricții, după doi ani de pandemie, dar cu umbra războiului în sufletele credincioșilor. Papa Francisc a vorbit despre „ororile, întunericul și cruzimea războiului”, în timp ce alături i-au stat primarul orașului ucrainean Melitopol, Ivan Fedorov (care fusese răpit de forțele ruse, dar ulterior a reușit să fie eliberat), și trei parlamentari ucraineni.
În timpul discursului său, Suveranul Pontif a invocat „gesturi de pace în aceste zile marcate de oroarea războiului” și a remarcat că, în timp ce „mulți scriitori evocă frumusețea nopților înstelate, nopțile de război, însă, sunt străbătute de acele fascicule luminoase care anunță moartea”, relatează The Guardian.
Adresându-se direct primarului din Melitopol, Ivan Federov, și parlamentarilor ucraineni Maria Mezențeva, Olena Homenko și Rustem Umerov, el a spus: „În acest întuneric provocat de război, provocat de cruzime, cu toții ne rugăm. Ne rugăm pentru voi și alături de voi în această seară. Ne rugăm pentru toată suferința voastră. Putem doar să vă oferim apropierea noastră și rugăciunea noastră și să vă spunem să aveți curaj și că suntem alături de voi. Celebrăm cel mai important lucru: Hristos a Înviat!”
El și-a încheiat mesajul spunând în limba ucraineană „Hristos a înviat!”. Iată momentul:
„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei
„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa
Kievul vrea să recruteze încă 160.000 de soldaţi
Prețurile la carburanți au crescut pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și din Ucraina. Expert: Urmează și alte scumpiri
Cea mai modernă dronă a Moscovei a fost doborâtă
Avertismentul șefului Poliției din R. Moldova după ce Rusia a plătit 130.000 de moldoveni să voteze anti-UE la referendum
Alertă de radiații la granița NATO-Rusia
Putin l-a trimis pe Şoigu în Coreea de Nord după arme
„Ce aproape e, miroase a praf de pușcă. Aoleu, ce e aici”. Mărturia unei localnice care a filmat atacul rușilor la granița României
Zelenski: Eliminarea militarilor noștri din Mariupol va pune capăt oricăror negocieri de pace cu Rusia
ACTUALIZARE 21:10 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, sâmbătă, că "eliminarea" ultimilor soldaţi ucraineni rămaşi în oraşul Mariupol, asediat de către forţele ruse, "ar pune capăt oricăror negocieri de pace" cu Moscova.
"Eliminarea militarilor noştri, a oamenilor noştri (la Mariupol) ar pune capăt oricăror negocieri" de pace dintre Rusia şi Ucraina, a declarat Zelenski, potrivit site-ului de ştiri Ukrainska Pravda, citat de France Presse. Liderul ucrainean a avertizat că cele două părţi se vor găsi atunci în "impas".
Avocatul Poporului din Ucraina: Rușii se pregătesc să proclame, printr-un pretins referendum, „Republica Populară Herson”
ACTUALIZARE 20:00 Ocupanții ruși intenționează să organizeze un așa-zis referendum în regiunea Herson pentru proclamarea unei republici populare, aceeași metodă pe care au folosit-o și în 2014 în teritoriile separatiste Lugansk și Donețk, acuză avocatul ucrainean al poporului, Liudmila Denisova, într-o postare pe Facebook.
Oficialul ucrainean spune că, potrivit martorilor, în tipografia orașului Nova Kahovka se tipăresc „buletine de vot” pentru a organiza un așa-zis „referendum”, dar și procesele-verbale cu rezultatele votului sunt redactate în avans pentru a fi aduse la centrul regional de vot.
Pseudo-referendumul ar urma să se desfășoare în perioada 1 mai - 10 mai 2022. În această perioadă, Hersonul ar urma să fie complet închis și decuplate toate comunicațiile.
În aceste condiții, Liudmila Denisova face apel la Comisia ONU pentru drepturile omului să facă investigații pentru încălcarea drepturilor omului în timpul invaziei militare rusești din Ucraina și fapte de crime de război.
„Herson a fost, este și va fi ucrainean!”, proclamă în final Avocatul Poporului din Ucraina.
Ce se pregătește la Mariupol?
ACTUALIZARE 19.30 Luptătorii ucraineni care rămân în Mariupol și refuză să se predea vor fi eliminați, a declarat Denis Pușilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), susținută de Rusia. De luni, orașul - de importanță strategică pentru Rusia, dar în care încă mai există un punct de rezistență - ar urma să fie complet închis, fără posibilitatea de a mai intra sau ieși, relatează BBC.
Prorușii sunt pe punctul de a captura orașul Mariupol, dar forțele ucrainene încă mai rezistă atacurilor fiind retrase în zona portuară și în fabrica Azovstal - o imensă uzină de fier și oțel aparținând lui Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina.
Au apărut înregistrări video în care forțele ucrainene promit că nu cedează și nu se predau, scrie BBC.
Vorbind din Mariupol cu jurnaliștii, șeful RPD, Denis Pușilin, a declarat: „Acei membri ai armatei regulate, precum pușcașii marini pe care i-ați văzut, care sunt pregătiți să se predea, s-au predat. În timp ce naționaliștii, adică membrii batalioanelor naționaliste, se pare că nu au nicio intenție de a se preda, de aceea vor fi eliminați”.
Imaginile cu Pușilin făcând aceste declarații, în timp ce stătea alături de politicianul cecen Adam Delimhanov, înconjurat de trupe, au fost difuzate de canalul de știri rus Rossia24.
Printre apărătorii orașului Mariupol se numără pușcași marini ucraineni, brigăzi motorizate, o brigadă a Gărzii Naționale și regimentul Azov, o miliție creată de naționaliștii de extremă dreapta care a fost ulterior încorporată în Garda Națională.
Distrugerea regimentului Azov se numără printre obiectivele de război ale Moscovei.
Cotidianul „The Guardian” relata vineri că în Mariupolul aflat sub asaltul forțelor ruse, combinatul ce aparține lui Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, a devenit ultima redută a orașului din sud-estul țării. Aici și-au găsit refugiu soldații Ucrainei, care sunt depășiți numeric și ca armament de forțele rusești. Uzina este însă atât de mare, încât rușii pur și simplu nu-i pot găsi pe ucraineni și de aceea au început să vorbească despre un atac chimic ca fiind singura modalitate de a-i scoate de acolo.
Moscova acuză Germania că ar fi fost implicată în laboratoarele biologice din Ucraina
ACTUALIZARE 18.30 Germania a participat împreună cu Statele Unite la cercetare biologică în Ucraina, a declarat, sâmbătă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.
"Conform informaţiilor confirmate, partea germană a coordonat îndeaproape activitatea în domeniul securităţii biologice cu colegii săi americani, care au creat o reţea de cel puţin 30 de laboratoare biologice în Ucraina", a spus Zaharova la canalul de stat RT, notează dpa, citată de Agerpres.
Ea a descris activitatea drept "cercetare ştiinţifică periculoasă". Zaharova nu a furnizat dovezi care să-i susţină afirmaţiile.
Căile ferate ucrainene au restricţionat exporturile de produse agricole spre Polonia şi România
ACTUALIZARE 17.22 Ukrainian Railways, compania naţională de căi ferate din Ucraina, a restricţionat, temporar, livrările pentru anumite produse agricole prin punctele de trecere a frontierei spre Polonia şi România, a anunţat sâmbătă compania de consultanţă agricolă APK-Inform, informează Reuters, citată de Agerpres. APK-Inform nu a oferit o explicaţie pentru aceste restricţii.
Ucraina, un mare producător agricol mondial, obişnuia să îşi exporte produsele prin porturile de la Marea Azov şi Marea Neagră însă după invazia rusească a fost obligată să îşi exporte produsele pe calea ferată via graniţa de vest.
Potrivit APK-Inform, în perioada 16-18 aprilie, au fost introduse restricţii cu privire la transportul de bunuri spre Polonia prin punctul de trecere a frontierei Yahodyn. De asemenea, există restricţii pentru transportul de cereale, oleaginoase şi alte produse alimentare prin punctul de trecere a frontierei Izov spre oraşele poloneze Hrubeszew şi Slawkov.
Aceiaşi firmă de consultanţă susţine că, începând din 16 aprilie şi până la noi înştiinţări, există restricţii cu privire la exportul de cereale şi seminţe spre România prin punctele de trecere a frontierei de la Diakovo şi Vadul-Siret.
Rusia ţine captivi sute de militari şi civili, potrivit Kievului
ACTUALIZARE 17.15 Rusia ţine captivi aproximativ 700 de soldaţi ucraineni, precum şi sute de civili, potrivit guvernului de la Kiev, citat sâmbătă de dpa.
"Au sechestrat peste 1.000 de oameni", a declarat vicepremierul Irina Vereşciuk, sâmbătă, la televiziunea ucraineană. Printre aceştia sunt în jur de 500 de femei, a adăugat ea.
Ucraina, la rândul ei, a capturat aproximativ 700 de soldaţi ruşi, a mai spus ea.
Vereşciuk a cerut Rusiei să elibereze civilii necondiţionat. De la începutul războiului, ambele părţi au făcut schimb de prizonieri
de câteva ori.
Numărul exact al persoanelor reţinute în prezent este neclar.
Bombardamente în zone civile din Harkov
ACTUALIZARE 16.47 Noi bombardamente au avut loc în Harkov. Au fost vizate și zone civile. Autoritățile vorbesc de mai mulți morți și răniți, dar nu există încă un bilanț al victimelor.
Kliciko le spune locuitorilor Kievului care s-au evacuat să nu se întoarcă încă în capitală
ACTUALIZARE 16.45 Primarul Kievului, Vitali Kliciko, îi avertizează pe locuitorii capitalei care au plecat în primele zile ale războiului că încă nu se pot întoarce în siguranță, relatează The Guardian.
În cursul dimineții, forțele ruse au bombardat o fabrică de rachete ucraineană care producea rachete de croazieră Neptun, folosite pentru lovirea crucișătorului „Moscova”.
„Fac din nou un apel la toată lumea: vă rog să nu ignorați alarmele aeriene. Iar pe cei care vor să se întoarcă în capitală îi rog să nu facă asta și să rămână în locuri mai sigure”, a spus Kliciko.
L'Occitane își închide magazinele din Rusia, după ce clienții au amenințat cu boicotul
ACTUALIZARE 16.40 Compania franceză de cosmetice L'Occitane a anunțat că își va închide magazinele și site-ul din Rusia, revenind asupra deciziei inițiale de a le menține deschise, relatează BBC.
Clienții au amenințat că vor boicota marca.
L'Occitane a spus inițial că păstrarea magazinelor deschise în Rusia ar proteja angajații de potențiale „răzbunări”.
Oficial american: Există îngrijorări cu privire la rezervele de muniție ale Ucrainei
ACTUALIZARE 15.40 Există o îngrijorare din ce în ce mai mare cu privire la necesitatea de a furniza mai multă muniție, și în special muniție de artilerie, forțelor ucrainene, deoarece sunt așteptate lupte grele la sol împotriva unităților ruse în zilele următoare, potrivit unui oficial american citat de CNN.
Statele Unite trimit 18 obuziere remorcate de 155 mm și 40.000 de cartușe de artilerie către Ucraina, ca parte a noii asistențe de securitate anunțate de administrația Biden săptămâna aceasta, dar chiar și această muniție ar putea fi epuizată în câteva zile.
În timpul unora dintre luptele anterioare, forțele ucrainene au tras mii de cartușe de artilerie pe zi, a spus oficialul.
200 de copii uciși de la începutul invaziei
ACTUALIZARE 15.20 200 de copii au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei ruse, a anunțat sâmbătă biroul Procurorului General al Ucrainei. Peste 360 de copii au fost răniți.
Parchetul a spus că 5 copii au fost răniți și doi dintre ei au murit, inclusiv un bebeluș de 7 luni, într-un atac rusesc asupra Harkovului, vineri.
Un băiat de 15 ani a fost rănit joi în urma detonării unei bombe cu dispersie la periferia localității Novovoronțovka din regiunea Herson.
La începutul acestei săptămâni, UNICEF a declarat că aproape două treimi dintre copiii ucraineni au fost strămutați din cauza conflictului.
Un mort și mai mulți răniți la Kiev
ACTUALIZARE 15.14 O persoană a fost ucisă și mai multe sunt rănite grav, în urma atacurilor cu rachete care au lovit Kievul astăzi.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko a spus că apărarea antiaeriană încearcă să protejeze oamenii, dar că „inamicul este nemilos”.
Situație „din ce în ce mai ostilă” în sudul Ucrainei după scufundarea unei nave rusești „Moscova”
ACTUALIZARE 14.02 Situația din regiunile Nikolaev și Herson din sudul Ucrainei este „din ce în ce mai ostilă”, după ce forțele ucrainene au scufundat crucișătorul „Moscova”, nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră, spun oficiali ucraineni citați de CNN.
„În cursul zilei trecute, situația din sudul Ucrainei a fost caracterizată de o agresiune în creștere”, a spus Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei.
„Încercând cu disperare să câștige teren și să păstreze pozițiile frontului de sud, cea mai rușinoasă armată din lume țintește civili în regiunile Nikolaev și Herson. În unele zone a fost înregistrată activitatea lunetiştilor”, se mai arată în comunicat.
Forțele ruse sunt „furioase din cauza pierderilor din Marea Neagră și au intensificat amenințarea cu rachete” în regiune, se mai arată în declarație.
Nikolaev și alte câteva localități din regiune au fost supuse unor atacuri severe, inclusiv cu bombe cu dispersie, se arată în comunicat.
Moscova îi interzice lui Boris Johnson intrarea pe teritoriul Rusiei
ACTUALIZARE 13.50 Rusia a anunţat sâmbătă că a decis interzicerea intrării pe teritoriul său pentru premierul britanic Boris Johnson, ministrul de externe Liz Truss, ministrul apărării Ben Wallace şi alţi zece membri ai guvernului şi politicieni britanici.
„Măsura a fost luată ca răspuns la campania mediatică şi politică care vizează izolarea Rusiei pe plan internaţional şi crearea de condiţii propice pentru înăbuşirea economiei” naţionale, a spus Ministerul de Externe rus într-un comunicat, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Atacurile rusești au deteriorat conducte de gaz din regiunea Lugansk
ACTUALIZARE 13.25 Bombardele rusești din timpul nopții trecute e au deteriorat conductele de gaz din orașele ucrainene Severodonețk și Lisiceansk, a spus un oficial local citat de CNN.
O persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite în bombardamente, a spus Serghei Haidai, șeful administrației regionale Lugansk, pe Telegram.
„Aseară, pompierii au găsit cadavrul unui bărbat sub dărâmăturile uneia dintre școlile profesionale din Kreminna. Trei femei au fost rănite în urma bombardamentelor de la Lisiceansk. Au fost evacuate și au primit îngrijiri medicale”, a spus el.
Conducta centrală de gaz din Severodonețk a fost avariată și se lucrează la refacerea infrastructurii de alimentare cu apă care a fost deteriorată vineri, a adăugat Haidai.
„Nu există apă și gaz în oraș. Un obuz inamic a lovit și conducta de gaz din Lisiceansk, dar consecințele sunt mai puțin grave”, a spus el.
Rusia a atacat o fabrică de rachete de lângă Kiev
ACTUALIZARE 12.13 Rusia a atacat o fabrică ucraineană de rachete, după ce nava sa amiral, „Moscova” a fost scufundată în Marea Neagră.
Fabrica Vizar, din apropierea aeroportului internațional din Kiev, a fost grav avariată, relatează AFP, citată de The Guardian.
Compania de stat producătoare de arme aUcrainei spune că fabrica a produs rachete de croazieră Neptun, folosite pentru lovirea crucișătorului „Moscova”.
Rusia a declarat că a folosit rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi uzina.
Ucraina spune că a inteceptat rachete de croazieră ruse lansate în regiunea Liov
ACTUALIZARE 12.10 Șeful administrației militare regionale din Liov, în vestul Ucrainei, a spus că sistemele antiaeriene ucrainene au doborât rachete de croazieră rusești lansate sâmbătă dimineața spre regiunea Liov, relatează CNN.
„În dimineața zilei de 16 aprilie au fost lansate rachete în regiunea Liov cu avioane Su-35 ale ocupanților ruși”, a spus guvernatorul militar regional Maksim Kozițki.
„Unități ale forțelor antiaeriene de rachete au distrus patru rachete de croazieră”, a adăugat el.
Berlin: Furnizarea de armament greu pentru Ucraina nu înseamnă intrarea în război
ACTUALIZARE 11.10 Livrarea de armament greu, precum tancuri, pentru Ucraina nu ar constitui intrarea în război împotriva Rusiei, a spus ministrul justiţiei german Marco Buschmann.
Membru al liberal-democraţilor, Buschmann a declarat pentru publicaţia Die Welt că dreptul internaţional nu consideră livrarea de arme drept intrare în război, potrivit Agerpres.
„Aşadar, dacă Ucraina îşi exercită dreptul legitim de autoapărare, sprijinirea sa prin furnizarea de arme nu poate conduce la concluzia că astfel se participă la război”, a explicat Buschmann.
El a adăugat că aceasta este şi opinia guvernului german, nu doar a sa.
Marco Buschmann a spus că Germania este printre primele ţări care investighează în mod sistematic posibile crime de război comise în Ucraina, în anchetă fiind implicate poliţia federală şi procurorul general.
Cancelarul german, social-democratul Olaf Scholz, a refuzat până acum să se angajeze că ţara sa va trimite Ucrainei armament greu, format din tancuri, elicoptere şi avioane, deşi în interiorul coaliţiei guvernamentale de la Berlin s-au înmulţit vocile care solicită un sprijin militar mai solid pentru Kiev.
9 coridoare umanitare pentru evacuarea civililor
ACTUALIZARE 10.34 Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat sâmbătă dimineaţă că au fost create nouă coridoare umanitare pentru a evacua civilii, inclusiv pentru maşini particulare dinspre oraşul Mariupol, port la Marea Azov asediat de forţele ruse, relatează agențiile internaționale de presă citate de Agerpres.
Vereşciuk a precizat că cinci dintre cele nouă coridoare umanitare sunt în zona Lugansk, din estul ţării.
Zelenski: Până la 3.000 de soldaţi ucraineni au murit în războiul cu Rusia
ACTUALIZARE 10.03 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că între 2.500 şi 3.000 de soldaţi ucraineni au murit până acum în războiul cu Rusia.
Într-un interviu acordat postului de televiziune american CNN, Zelenski a declarat că aproximativ 10.000 de militari ucraineni au fost răniţi, precizând că „este dificil de spus câţi vor supravieţui”.
Partea rusă susţine că Ucraina a pierdut între 19.000 şi 20.000 de militari până acum, potrivit Agerpres
Conform estimărilor occidentale, în tabăra rusă s-au înregistrat câteva mii de decese. Recent, Moscova a anunţat că aproximativ 1.350 de militari ruşi şi-au pierdut viaţa începând din 24 februarie
Armata ucraineană avertizează asupra riscului intensificării atacurilor cu rachete lansate de forțele ruse
ACTUALIZARE 9.33 Potrivit ultimelor date publicate în raportul de sâmbătă dimineață al Armata Ucrainei, Rusia se concentrează pe regruparea și întărirea trupelor sale, continuând bombardamentele și blocada la Harkov.
În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene ar fi reușit să respingă nu mai puțin de 10 atacuri ale rușilor din regiunile separatiste Donețsk și Luhansk, distrugând 3 tancuri, un transportor militar, 2 vehicule și 3 sisteme ale artileriei. Echipajul unuia dintre blindatele armatei ruse ar fi fost capturat.
Armata Ucrainei avertizează asupra riscului intensificării atacurilor cu rachete asupra infrastructurii logistice, atacuri lansate de pe navele de război rusești din Marea Neagră.
„În apele Mării Azov, forțele navale ale inamicului continuă să întreprindă operațiuni de blocare a portului Mariupol”, mai spune armata ucraineană, citată de The Guardian.
Pe de altă parte, forțele armate ale Ucrainei spun că nu s-au înregistrat schimbări semnificative ale situației din Severodonetsk, unde s-ar fi înregistrat totuși victime ca urmare a bombardamentelor din cursul nopții. Vineri, guvernatorul regiunii anunța intensificarea atacurilor rușilor și preciza că 70% din oraș a fost distrus. Doar 20.000 de localnici din totalul de 135.000 au rămas în oraș.
Rusia și-a concentrat atacurile în direcția Slobozhansky și Donețsk, și încearcă să preia controlul în regiunea Luhansk, la Popasna.
În același timp, forțele ucrainene spun că este de așteptat ca rușii să reia asaltul în regiunea Herson.
Preot din Ucraina: Sunt șocat de liderii bisericii mele de la Moscova. Patriarhul Kirill și-a dat binecuvântarea pentru război
ACTUALIZARE 9.25 Biserica Ortodoxă Rusă a preluat ca un ecou retorica Kremlinului în justificarea războiului din Ucraina. Este o poziție care pare să determine un număr mare de preoți și enoriași ucraineni să întoarcă spatele Moscovei.
"Nu voi uita niciodată momentul în care m-am trezit devreme pentru a merge la slujbă și am auzit brusc sunetele șocante ale bombardamentelor", a povestit pentru BBC preotul Nicolai Pluzhnik.
El a vorbit despre oamenii care ajutau la activitățile din biserică și despre enoriașii care au murit în război. "Femeia minunată care gătea la biserica noastră și fiul ei, care era într-un scaun cu rotile, au fost uciși amândoi când un obuz de artilerie a lovit apartamentul lor. Știu despre alți câțiva dintre enoriașii noștri care au murit", spune preotul.
La fel ca majoritatea clericilor din regiunea din nord-estul Ucrainei unde s-a născut, Nicolai Pluzhnik aparținea ramurii Bisericii Ortodoxe Ruse. Acum, însă, spune el, a cerut să se alăture Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a primit în cele din urmă independența față de Biserica Ortodoxă Rusă în 2019, într-o mișcare care nu a fost niciodată recunoscută de Rusia.
Nicolai Pluzhnik spune că mulți colegi preoți care l-au urmat până acum pe patriarhul Kirill la Moscova adoptă acum aceeași atitudine din cauza poziției liderului Bisericii față de război.
Părintele Pluzhnik și familia sa au fugit din zona bombardată și locuiesc temporar într-o casă din orașul Cernăuți. "Când a început războiul, așteptam vești și reacții de la patriarhul Kirill al Moscovei, „părintele” bisericii noastre. Dar la început nu a existat nicio reacție, iar apoi a fost mai rău", spune el.
Au fost înregistrate victime în bombardamentele de dinainte de zori
ACTUALIZARE 9.15 Există rapoarte inițiale despre victime în urma bombardamentelor rusești în estul Ucrainei și potențiale victime în capitala Kiev.
Presa ucraineană, citată de The Guardian, transmite că s-au înregistrat victime în Poltava, Severodonetsk și Lysychansk din cauza bombardamentelor rușilor. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhiy Haidai, a precizat că o persoană a fost ucisă și 3 rănite ca urmare a atacurilor rușilor din timpul nopții de vineri spre sâmbătă în Severodonetsk și Lysychansk. Oficialii din Poltava au raportat și ei un mort.
Potrivit agenției de presă UNIAN, citându-l pe guvernatorul regiunii Poltava, Dmytro Lunin, s-a înregistrat un deces din cauza bombardamentelor rusești din regiune.
The Guardian nu a putut verifica în mod independent rapoartele.
Kievul a fost, de asemenea, atacat, a declarat primarul orașului, Vitali Klitschko, în urmă cu câteva minute pe canalul său oficial Telegram.
„Exploziile au avut loc în districtul Darnytskyi, la marginea orașului. La fața locului lucrează în prezent salvatorii și medicii. Se clarifică datele despre victime. Încă o dată, fac un apel la toată lumea: vă rog să nu ignorați alarmele!”, a precizat Klitschko, care i-a mai rugat pe rezidenții din Kiev care au plecat din oraș și vor să se întoarcă în capitală, să rămână în locuri mai sigure.
Explozii la Kiev și Liov
ACTUALIZARE 9.00 Sâmbătă, la primele ore ale dimineții s-au auzit explozii în capitala Ucrainei, Kiev, şi în oraşul din vest Liov, a informat presa locală, citată de The Guardian.
Sirenele de raid aerian s-au auzit în regiunea Kiev, dar și în centrul și vestul Ucrainei, inclusiv la Rivne, Liov, Ivano-Frankivsk, Volyn, Khmelnytsky, Vinniția, Jîtomîr.
There is a huge column of smoke in one of #Kyiv's districts. People heard what sounded like an explosion. pic.twitter.com/kv0kAp1JmK
— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022
Ministerul britanic al Apărării: evaluarea zilnică a războiului
ACTUALIZARE 8.50 În evaluarea de sâmbătă dimineață a războiului, Ministerul britanic al Apărării notează că infrastructura rutieră din zonele Ucrainei afectate de conflict a suferit daune semnificative. Trupele ruse au agravat acest lucru prin distrugerea podurilor, folosirea minelor terestre și abandonarea vehiculelor de-a lungul rutelor cheie în timp ce se retrăgeau din nordul Ucrainei.
Londra remarcă și faptul că distrugerea podurilor din Chernihiv și din împrejurimi a lăsat în oraș un singur pod pietonal peste râul Desna. Înainte de război, orașul avea aproximativ 285.000 de locuitori.
Ministerul britanic al Apărării mai spune că deteriorarea infrastructurii de transport a Ucrainei reprezintă acum o provocare semnificativă în furnizarea de ajutor umanitar în zonele care au fost asediate de forțele ruse.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 16 April 2022
— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 16, 2022
Find out more about the UK government's response: https://t.co/YnbbBiEnGg
🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/bkQNn8VqoX
ACTUALIZARE 8.20 Prin cucerirea Insulei Șerpilor, încă din prima zi a invaziei Ucrainei, Rusia a ajuns să controleze în prezent cel mai apropiat teritoriu din apropierea graniţei cu România (insula se află la circa 45 de kilometri distanţă de litoralul românesc). Insula Şerpilor este considerată a fi un obiectiv esenţial pentru Federaţia Rusă, din punct de vedere economic, militar, geopolitic şi geostrategic, conform unei analize realizate de Centru Euro-atlantic pentru Rezilienţă, iar o prezenţă permanentă a ruşilor pe acest teritoriu va permite Moscovei să blocheze transporturile comerciale din zonă.
Astfel, prin cucerirea Insulei Șerpilor, Rusia controlează efectiv un obiectiv deosebit de important din vecinătatea României, se arată în documentul Centrului Euro-atlantic pentru Rezilienţă.
Practic, în acest moment Rusia poate izola economic Ucraina, prin controlul canalelor navigabile din proximitatea Insulei Şerpilor. În al doilea rând, Federaţia Rusă ar obţine controlul asupra resurselor de hidrocarburi pe care le deţine Ucraina în zonă.
În plus, Moscova ar putea întreprinde „acţiuni de descurajare a explorării şi exploatării resurselor din zonă de către alte state” - inclusiv România.
Continuarea analizei aici - ANALIZĂ. Ce pericole prezintă pentru România faptul că ruşii controlează în acest moment Insula Şerpilor
Berlinul anunță că va ajuta Ucraina cu peste un miliard de euro
ACTUALIZARE 8.00 Guvernul german a anunţat că doreşte să deblocheze peste un miliard de euro ca ajutor militar pentru Ucraina. Aceste fonduri sunt prevăzute într-un buget suplimentar pentru acest an.
Berlinul a decis să-şi majoreze ajutorul internaţional în sectorul apărării "la două miliarde de euro" în cadrul acestui buget colectiv, "cea mai mare parte fiind planificată sub formă de ajutor militar în favoarea Ucrainei", a precizat un purtător de cuvânt al guvernului, scrie Agerpres.
Această sumă de două miliarde de euro "va merge în principal către Ucraina", a confirmat pe Twitter ministrul de finanţe, Christian Lindner, ceea ce ar garanta Kievului mai mult de un miliard de euro.
Fondurile urmează să fie folosite de Ucraina pentru a finanţa în principal achiziţiile de echipamente militare.
Guvernul german caută în acest fel să răspundă criticilor tot mai mari din partea autorităţilor ucrainene, dar şi a unora dintre partenerii săi UE, precum Polonia sau ţările baltice, cu privire la aparenta sa lipsă de sprijin în materie de armament pentru Kiev, chiar complezenţa sa faţă de Moscova.
Zelenski: Este dificil de prezis cât va dura războiul
ACTUALIZARE 7.30 Volodimir Zelenski spune că este dificil de prezis cât va dura războiul.
"Desigur, aud și predicții diferite. Am mult mai multe informații decât unele instituții media despre intențiile și capacitățile armatei ruse. Despre potențialul economiei ruse. Despre starea emoțională a societății din Rusia.", a spus președintele Ucrainei în mesajul video transmis în cursul nopții.
El a declarat că doi factori vor determina durata conflictului.
"Succesul armatei noastre pe câmpul de luptă este cu adevărat semnificativ. Important din punct de vedere istoric. Dar încă nu suficient pentru a ne curăța elibera pământul de ocupanți. Dar îi vom învinge. Sancțiunile împotriva Rusiei sunt foarte importante. Dureroase din punct de vedere economic. Dar încă insuficiente pentru ca mașina militară rusă să rămână fără mijloace de subzistență. Noi pledăm pentru altele mai puternice, mai distructive", a afirmat el.
"Dacă cineva spune: an sau ani, eu răspund: poți face războiul mult mai scurt. Cu cât obținem mai devreme mai multe din armele pe care le-am cerut, cu atât vom fi mai puternici și cu atât mai repede va veni pacea", a adăugat președintele Ucrainei.
ACTUALIZARE 7.20. Autoritățile ucrainene continuă să descopere mai multe cadavre în jurul capitalei Kiev, la mai bine de o săptămână după ce trupele rusești au părăsit zona pentru a se concentra în estul Ucrainei, scrie BBC.
„Am găsit cadavrele a 900 de civili decedați și le-am transferat experților criminaliști", a declarat șeful poliției din regiunea Kiev, Andriy Nebitov, în cadrul unui briefing de presă.
Nebitov a precizat că peste 350 dintre cadavre au fost recuperate de la Bucha, unde sunt dovezi pentru a susține acuzațiile de crime de război împotriva trupelor ruse, negate vehement de Moscova. Acțiunile continuă în Borodianka și Makarov, unde este de așteptat să mai fie găsite cadavre sub dărâmături, a adăugat șeful poliției. El a subliniat că cei uciși sunt civili și nu au avut nicio legătură cu formațiunile militare.
Cele mai recente informații legate de conflictul din Ucraina:
- Cel puţin zece persoane au fost ucise şi alte 35 au fost rănite în bombardamente ruseşti asupra unei zone rezidenţiale din Harkov.
- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut preşedintelui american Joe Biden, într-una dintre discuțiile lor telefonice, ca Statele Unite să desemneze Rusia drept „stat sponsor al terorismului”, relatează Washington Post, potrivit CNN.
- Statele Unite estimează acum că crucişătorul rus „Moscova” care s-a scufundat joi în Marea Neagră a fost într-adevăr lovit de două rachete ucrainene Neptun, a declarat vineri un oficial american citat de Reuters.
- Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri după-amiază, expulzarea a 18 diplomaţi din cadrul Misiunii Uniunii Europene, ca reacţie la o decizie similară a liderilor de la Bruxelles.
- Președintele rus Vladimir Putin spune că Europa nu are altă opțiune decât să continue să folosească resursele energetice rusești, avertizând că vor exista consecințe economice „extrem de dureroase” dacă europenii vor încerca să înlocuiască oferta de petrol și gaze, scrie BBC.
- Rusia a folosit bombardiere cu rază lungă de acțiune pentru a ataca orașul-port asediat Mariupol pentru prima dată de la începutul invaziei, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei, Oleksandr Motuzyanyk, potrivit Reuters.
Editor : G.M.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News