Polonia a arestat un spion rus și doi spioni belaruși
Contraspionajul polonez a anunţat marţi că a identificat şi arestat în ultimele zile un spion rus care colecta informaţii despre trupele poloneze şi despre NATO, precum şi doi cetățeni din Belarus, de asemenea, suspectaţi de spionaj, transmite AFP.
„Probele adunate de serviciul de contraspionaj indică faptul că bărbatul respectiv colecta, la cererea serviciilor speciale ruse, informaţii privind pregătirea de luptă a forţelor armate poloneze şi a celor ale NATO'', a declarat purtătorul de cuvânt al serviciului polonez de informaţii.
Acesta a adăugat că „este vorba despre un cetăţean rus care trăieşte în Polonia de 18 ani şi desfăşoară o activitate de întreprinzător'', el a fost plasat în arest preventiv pentru trei luni, în timp ce „numeroase probe obţinute sunt analizate''.
Într-un caz separat, au fost reţinuţi doi cetăţeni belaruşi, suspectaţi că au încercat să recunoască obiective care au o importanţă strategică pentru capacitatea de apărare a Poloniei, a mai spus acelaşi purtător de cuvânt, citat de Agerpres.
Aceste arestări survin în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, care a provocat tensiuni semnificative între Moscova şi Varşovia. La sfârşitul lunii martie Polonia a expulzat 45 de diplomaţi ruşi, după care Rusia a expulzat un număr similar de diplomaţi polonezi.
De asemenea, Polonia a arestat un cetăţean spaniol suspectat de participare la activităţi de spionaj în favoarea Rusiei, anunța la începutul lunii tecute Agenţia de Securitate Internă a Poloniei (ABW). Bărbatul, identificat drept agent al agenţiei de informaţii militare externe a statului major al Forţelor Armate ruse, abreviat GRU, a fost arestat în Przemysl, lângă frontiera Poloniei cu Ucraina, în noaptea din 27 spre 28 februarie, a precizat ABW într-un comunicat.
Potrivit ABW, individul ar fi întreprins operaţiuni în favoarea Rusiei şi a călătorit în Europa şi în alte ţări prezentându-se ca jurnalist. „Înainte de a fi reţinut, el plănuia să se ducă în Ucraina, pentru a-şi continua activitatea", adăuga comunicatul.
Peste 120 de diplomați ruși expulzați din țările UE
În primele zile ale lunii aprilie, peste 120 de diplomați ruși au fost expulzați din țările UE, pe fondul indignării internaționale din cauza crimelor din orașul Bucha, relatează Reuters.
Danemarca a expulzat 15 diplomați ruși, acuzați de spionaj. Decizia guvernului de la Copehaga a fost ultima dintr-o serie care a început săptămânile trecute. Și Italia a anunțat expulzarea a 30 de diplomați ruși. Totodată, Ministrul de externe al Spaniei, Jose Manuel Albares, a declarat că 25 de diplomați ruși și personalul ambasadei vor fi expulzați ca răspuns la presupusele crime de război comise de armata rusă în Ucraina.
Franţa a decis și ea să expulzeze şase spioni ruşi care operau sub acoperirea ambasadei ruse de la Paris şi „ale căror activităţi s-au dovedit contrare intereselor naţionale”, a anunțat luni Ministerul Afacerilor Externe.
Și România a expulzat 10 diplomați ruși, după ce Ministerul Afacerilor Externe i-a declarat ca personae non gratae.
Spionajul Kremlinului în Europa a fost dat înapoi cu ani de zile
După invazia în Ucraina, Rusia a suferit pierderi în rândul armatei, sancțiunile occidentale i-au afectat economia, iar acum a venit rândul spionilor ruși să fie loviți din plin, scrie The Economist, într-un articol în care arată de ce expulzările masive de diplomați din diverse capitale europene - ajunse la un nivel fără precedent - sunt semnificative și au o încărcătură mai mult decât simbolică.
Scopul imediat al expulzărilor este de a pedepsi Rusia pentru invazia sa din Ucraina. Oficiali din FSB, serviciul de securitate al Rusiei, și GRU, serviciul de informații militare, au jucat un rol-cheie în planificarea și desfășurarea războiului. Dar totodată, scopul este de a îngreuna activitatea de bază a serviciilor de informații ale Rusiei: furtul de secrete.
Numărul total al oficialilor ruși expulzați din America și Europa, a ajuns, de la începutul războiului, la peste 400. Aceste expulzări în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității acestora de a spiona - și de a submina - Europa, mai notează The Economist.
Editor : Marco Badea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News