Netanyahu, întrebat câți dintre ostatici sunt încă în viață: „Destui pentru a justifica genul de eforturi pe care le depunem”
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, duminică, întrebat câți dintre cei 132 de ostatici sunt încă în viață, că mai sunt „destui” israelieni capturați de Hamas pentru a justifica eforturile în curs ale Israelului de a încerca să obţină eliberarea lor, potrivit ABC News.
Întrebat câţi dintre ostatici sunt încă în viaţă, Netanyahu a spus că „destui pentru a justifica genul de eforturi pe care le depunem”, potrivit News.ro.
„Vom încerca să facem tot posibilul pentru a-i aduce înapoi pe toţi cei care sunt în viaţă şi, sincer, şi trupurile celor morţi”, a spus el în interviul acordat emisiunii „This Week” de la ABC.
„Nu sunt sigur că cineva se poate pune în locul familiilor, dar nici familiile nu se pot pune în locul celor care iau decizii. Acestea sunt două lucruri separate. Ele ajung la inima noastră. Ele ajung la inima mea. Dar sunt, de asemenea, responsabil pentru siguranţa şi securitatea poporului israelian şi pentru a mă asigura că aceste atentate teroriste şi aceste răpiri nu se vor mai repeta”, a explicat Netanyahu.
Având în vedere îngrijorarea multor rude ale ostaticilor, care spun că s-ar putea face mai mult, jurnalistul de la ABC News a întrebat care este prioritatea cea mai mare în acest moment: eliminarea totală a Hamas sau salvarea vieţilor acestor ostatici şi eliberarea lor.
„Nu se exclud reciproc”, a răspuns Netanyahu. Acordul anterior privind ostaticii a fost încheiat doar „pentru că am aplicat presiune militară, nu pentru că am încetat să o mai aplicăm”, a explicat Netanyahu, justificând continuarea războiului.
Sub 1 la 1 victime civile
Netanyahu a mai spus că bilanţul pe care îl furnizează autorităţile din Gaza în privinţa victimelor făcute de bombardamentele israeliene nu este de încredere şi, potrivit altor calcule, proporţia este de sub 1 la 1, adică la fiecare luptător Hamas ucis în Gaza a mai fost ucis un civil palestinian, prin urmare sunt mai mulţi militanţi ucişi decât civili, ceea ce este un rezultat remarcabil într-un astfel de război. Netanyahu a indicat că au fost ucişi sau răniţi circa 20.000 de „terorişti”, iar cam 12.000 dintre ei erau luptători Hamas, însă a promis că autorităţile se vor strădui mai mult ca să evite victimele civile. „Ceea ce n-o să facem - n-o să lăsăm Hamas să câştige acest război”, a punctat premierul israelian.
Autorităţile sanitare din Fâşia Gaza, care este controlată de Hamas, estimează că aproximativ 28.000 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în regiune de la începutul conflictului, în octombrie. Autorităţile sanitare palestiniene spun că aproximativ 70% dintre cei ucişi sunt femei şi copii sub 18 ani. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a descris sistemul Ministerului palestinian al Sănătăţii pentru raportarea victimelor ca fiind „foarte bun”, iar agenţiile ONU citează în mod regulat cifrele privind numărul de decese.
Militanţii înarmaţi ai Hamas au ucis 1.200 de israelieni şi au luat aproximativ 250 de ostatici în Gaza, în atacul de la 7 octombrie care a declanşat conflictul.
Războiul continuă
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a apărat continuarea bombardamentelor în Gaza, după ce preşedintele american Joe Biden a criticat această campanie spunând că este "exagerată", având în vedere condiţiile dezastruoase şi numărul mare de morţi de pe teritoriul palestinian.
Întrebat despre remarca lui Biden în interviul acordat duminică emisiunii „This Week” de la ABC News, Netanyahu a declarat că apreciază sprijinul acordat până acum de preşedinte şi a dat vina pentru victimele civile pe Hamas, al cărui atac terorist din octombrie a declanşat actualul război. „Nu ştiu exact ce a vrut să spună ([Biden) prin asta, dar puneţi-vă în locul Israelului. Noi am fost atacaţi. Un atac neprovocat, un atac criminal pe 7 octombrie”, a declarat Netanyahu, adăugând: „Cred că am răspuns într-un mod care îi urmăreşte pe terorişti şi încearcă să cruţe populaţia civilă în rândul căreia teroriştii se inflitrează şi pe care o folosesc ca scut uman”.
El a mai spus că distrugerea Hamas nu înseamnă neapărat uciderea ultimului militant, ci anihilarea posibilităţii ca ei să mai acţioneze. Însă Netanyahu s-a opus încă o dată ideii de stat palestinian, arătând că ar fi de neimaginat ca un stat palestinian să aibă propria armată sau să aibă libertatea de a încheia acorduri cu Iranul. De aceea, a explicat premierul, Israelul ar trebui să se ocupe de securitatea Fâşiei Gaza şi după încheierea războiului.
Înapoi în nordul distrus
Operaţiunile Israelului în Gaza au ajuns să se concentreze în mare parte pe Rafah, un oraş din sud, de la graniţa cu Egiptul, care se estimează că adăposteşte în prezent aproximativ 1,4 milioane de palestinieni. Netanyahu a declarat că, în timp ce forţele israeliene luptă cu Hamas în Rafah, civilii vor putea fugi înapoi în nord, unde o mare parte din infrastructură este deja distrusă în război.
„Ei trăiesc în corturi. Unde ar trebui să se ducă aceşti oameni?” a întrebat realizatorul emisiunii.
„În zonele pe care le-am curăţat la nord de Rafah, sunt o mulţime de zone acolo. Dar elaborăm un plan detaliat în acest sens. Şi asta este ceea ce am făcut până acum. Acest lucru face parte din efortul nostru de război pentru a scoate civilii din calea pericolului”, a susţinut Netanyahu.
La observaţia că administraţia Biden şi egiptenii se numără printre cei care avertizează asupra unor consecinţe umanitare majore dacă Israelul vizează Rafah, Netanyahu a declarat că Israelul nu are altă opţiune: „Cei care spun că în niciun caz nu ar trebui să intrăm în Rafah spun practic să pierdem războiul, să menţinem Hamas acolo”, a punctat el. „Victoria este la îndemână. Trebuie să fie înţeleasă”, a adăugat premierul. „Iar victoria va fi cel mai bun lucru care se va întâmpla nu doar pentru Israel, ci şi pentru palestinieni. Nu pot vedea un viitor pentru palestinieni sau pentru pacea din Orientul Mijlociu dacă Hamas este victorios”, a mai spus premierul.
Netanyahu nu a remarcat pierderi de memorie la Biden
Având în vedere relaţia îndelungată a lui Netanyahu cu preşedintele american, jurnalistul l-a întrebat pe premierul israelian şi despre raportul recent al procurorului special Robert Hur, care descrie probleme notabile în ceea ce priveşte memoria preşedintelui Biden.
„Am avut mai mult de 12 conversaţii telefonice, convorbiri telefonice prelungite, cu preşedintele Biden. De asemenea, a venit într-o vizită în Israel în timpul războiului, ceea ce a fost o premieră istorică, şi l-am găsit foarte limpede şi foarte concentrat”, a declarat Netanyahu. „Am reuşit să ne punem de acord asupra obiectivelor de război şi asupra multor lucruri. Uneori am avut dezacorduri, dar acestea nu au fost generate de o lipsă de înţelegere din partea lui sau din partea mea. Asta este ceea ce vă pot spune. Aşadar, nu am văzut aşa ceva”, a dat asigurări Netanyahu.
Editor : C.L.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News