Igor Grosu: „Uniunea Europeană începe imediat cum ai trecut Prutul. Puteți vedea singuri diferența între malul stâng și malul drept”

Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană? La această întrebare sunt invitați să răspundă cetățenii țării, la referendumul din 20 octombrie. Oamenii au de ales între două modele de guvernare: unul democratic, bazat pe valori care garantează siguranță și prosperitate, celălalt autocrat, condus de frică și corupție. Basarabenilor li se cere să aibă curajul să își asume drumul drept spre Europa, indiferent de cât de mult se străduie forțele pro-ruse să le schimbe direcția. Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, ne face un tablou complet al realităților dintr-o țară mică, dar foarte complicată, într-o nouă ediție a emisiunii Pașaport diplomatic.

Cristina Cileacu: Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, bine ați revenit la Pașaport diplomatic, de data aceasta de la Chișinău.

Igor Grosu: Bine v-am găsit, bine ați venit la Chișinău, în Parlamentul Republicii Moldova. V-ați ținut de cuvânt, așa cum ne-am înțeles la București, eram la Ambasada Republicii Moldova în București și mulţumesc că ați venit la noi!

„Măria Sa, alegătorul”

Cristina Cileacu: Facem acest interviu în preajma alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și în fața unui referendum pe care Moldova urmează să îl pună pe foaie, de asemenea, să ceară votul cetățenilor ei. Sunteți președintele partidului care o susține pe actuala președintă, Maia Sandu. Din ce vedem în sondaje, Maia Sandu a mai scăzut în preferințele cetățenilor și încă nu știm, dar poate fi posibil de data aceasta să fie nevoie de două tururi de alegeri, pentru a putea câștiga un al doilea mandat. Ce a erodat încrederea cetățenilor moldoveni în partidul pe care îl conduceți și în președinta Maia Sandu?

Igor Grosu: Orice guvernare are un risc. Da? Pentru că da, timpul erodează. Vrei, nu vrei sunt motive sau cauze de ordin intern, de ordin exogen. Evident, și noi la fel nu facem excepție. Important e să continui să lupți, să duci la bun sfârșit ce ai promis alegătorilor, indiferent de transformările, perturbațiile care au loc, repet, în interior sau exterior. Cu toate acestea, eu cred că noi am reușit să transformăm chiar și acele pericole reale din proximitatea noastră, mă refer aici în primul rând la invazia Federației Ruse din Ucraina, să le transformăm, dacă doriți, în oportunități. Noi am reușit, cred eu, să ne prezentăm onorabil în procesul de gestiune a crizei refugiaților. Am reușit să facem față și crizei energetice, o criză a prețurilor la carburanți, la gaze, la tot și la inputuri pentru agricultură și așa mai departe. Am reușit să menținem liniștea și pacea în Republica Moldova și cu toate aceste crize și și încercări, am reușit ceea ce, o spun așa cum este, nu s-a reușit în 33 de ani, de la țară candidat, la calitatea de membră a Uniunii Europene, suntem deja în momentul în care am deschis negocierile oficial. Dar, repet, da, ăsta e riscul oricărei guvernări, important e să știi să te adaptezi la circumstanțele noi, care, cum spuneam, de multe ori, nu sunt, nu suntem noi generatorii de idei de aceste crize. E important să din mers, să te poți adapta, să ai prieteni și noi slavă Domnului avem foarte mulți prieteni România, în primul rând, Ucraina, care luptă inclusiv și pentru noi, țările membre ale Uniunii Europene, Statele Unite au fost și rămân a fi prietenii care au fost alături de noi, au crezut în noi și asta este cel mai, cel mai important. În rest, "Măria Sa Alegătorul" da, pe 20 octombrie va lua o decizie și în privința referendumului și în privința președintei, următorului președinte. Noi credem că cel mai bun președinte este doamna Maia Sandu, cea care a demonstrat, care a scos Republica din izolare, Republica Moldova din izolare. Noi am avut ghinionul să avem câțiva președinți care au reușit un anti record de a o izola, de a o face nefrecventabilă. Nu că în capitalele occidentale, anti performanța a fost că nu avea relații bune cu vecinii sau, vrei, nu vrei, Dumnezeu, tu nu-ţi alegi vecinii, Dumnezeu ţi-i dă aşa cum sunt.

Cristina Cileacu: Aşa e geografia.

Igor Grosu: Aşa e geografia și ești obligat să poți să fii capabil să ai relații bune cu vecinii tăi.

Un alt efect al războiului hibrid

Cristina Cileacu: Și în alegerile actuale, pentru că sunt foarte mulți candidați, mulți dintre ei susținuți de bani din Federația Rusă, mulți dintre ei cu diverse dosare de corupție, chiar dacă nu au fost condamnați definitiv. Cine pune cele mai multe probleme?

Igor Grosu: Ca de obicei, da, sunt mulți, cum spuneți dumneavoastră, dar ei au bine, majoritatea din ei au aceeași origine, suportul Federației Ruse, suportul Kremlinului și mizează aici pe două lucruri: pe banii murdari care vin din Federația Rusă pe diferite căi, lucru deja dovedit și probat de instituțiile noastre și continuăm să muncim, să contracarăm aceste aceste fluxuri și doi, dezinformarea, minciuna, fricile, pentru că, cu asta se ține Kremlinul să inducă frică, să inducă neîncredere în instituțiile statului și aici tot felul de exemple, de apeluri false de sperietori și așa mai departe, caracteristice Kremlinului, pentru a slăbi încrederea cetățenilor în propriile instituții. Aceştia sunt aici contracandidații, oponenții noștri. Marele lor dezavantaj, le-am spus-o de fiecare dată și le repet, ei nu pot propune un model alternativ modelului pe care îl propune doamna președintă (n.r. Maia Sandu), îl propunem noi. Vă spunem foarte simplu. Acum, pentru cetățenii Republicii Moldova, pe tapet sunt două modele. Este modelul european, pace, stabilitate, liniște, prosperitate, securitate, Uniunea Europeană ca proiect durabil după al Doilea Război Mondial, de la creare, a menținut și a dovedit că poate. State, națiuni care altădată, în Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial, au concurat, au dus războaie Uniunea Europeană a depășit, a fost capabilă să depășească aceste clivaje, această rivalitate care a costat mult. Un model pe care noi îl propunem, doamnă președintă îl propune versus alt model, modelul Kremlinului.

Cristina Cileacu: Un model recunoscut mai cunoscut altfel, aici.

Igor Grosu: Dar care este foarte hidos, foarte sângeros, care aduce război, nenorociri, distrugere, jertfe și o vedem chiar în proximitatea noastră, în Ucraina, acolo unde a intervenit o barbară Federație Rusă. Ei nu pot propune, sau dacă ajung în situația să facă referință, că deja nu mai pot face referință până în februarie 2022, cumva, mai bravau cu: dom'le, e piață mare de desfacere, legături tradiționale, istorice și așa mai departe. Ei, acum toate argumentele sunt și cu piața și cu legăturile tradiționale, istorice, culturale. Au fost umbrite totalmente de brutalitatea și revizionismul ăsta, imperialismul ăsta rănit, revanșard, care vrea să reconstituie ditamai imperiul, care nu mai există și asta e soarta imperiilor. Ele au numai un parcurs, dar înainte, cad și poți doar să le analizezi în istorie. Ei nu pot veni cu alt model și atunci apanajul lor este de a discredita ceea ce există. De aceea eu cred că aici lupta o să fie și ea este, ea continuă, noi o să promovăm în continuare acest model, model pe care noi, istoric firesc, natural, gravităm și am fost parte și suntem parte a acestei lumi. Și da, 20 octombrie o să avem răspuns la această întrebare.

Vot pentru un viitor mai bun

Cristina Cileacu: Iar întrebarea este: susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Această întrebare, dacă va primi pozitiv, va marca practic viitorul Republicii Moldova, categoric. Cât de mult însă înțeleg cetățenii din Republica Moldova, având aceste două exemple pe care le-ați descris, încotro să meargă? Pentru că, spuneați, frica este folosită, iar frica este folosită mai ales în a descrie Uniunea Europeană ca fiind ceva care va provoca numai răutăți.

Igor Grosu: Știți cum Noi avem avantajul de a fi vecini ai Uniunii Europene, de a fi vecini și primul nostru interlocutor pe care îl vedem, îl întâlnim atunci când trecem hotarul e fratele nostru român. Aici noi avem un mare avantaj și eu, când discut cu cetățenii, asta le spun eu. Nu vreau să vă aduc exemple despre ce înseamnă Uniunea Europeană din punct de vedere al libertăților, a drepturilor omului, a confortului, a bunăstării. Uniunea Europeană începe imediat cum ai trecut Prutul, deci pe malul drept al Prutului, România, frații noștri, iată o Uniunea Europeană, avem aceeași istorie, aceeași limbă, aceeași credință și așa mai departe. Zic și îi întreb de fiecare dată: câți din voi au fost România? Binențeles, majoritatea au fost în România cu treabă, fără treabă, la studii, la muncă, la vecini și așa mai departe. Voi puteți vedea singuri diferența între malul stâng și malul drept. Priviți că România, grație faptului că a avut înțelepciunea și clasa politică, s-a mobilizat, a fost Pactul de la Snagov, aici ați avut un mai mare noroc decât noi, în sensul că a fost o aliniere exemplară. Dar noi nu ne putem permite luxul ăsta, din păcate. Cât de mult a beneficiat România? Câte investiții au venit în România? Cât de sigură din punct de vedere al siguranței investițiilor este România? Și aici exemplele sunt la suprafață. Aceleași companii care, după declanșarea invaziei Federației Ruse în Ucraina au decis să-și mute fabricile, producția în Uniunea Europeană, au ales, spre exemplu, România, cu investiții substanțiale. Din păcate, nu au ales Republica Moldova și cu tot efortul nostru de a-i convinge, eu-i înțeleg, atunci când faci o investiție de zeci, sute de milioane de euro sau de dolari, te uiți, analizezi riscurile.

Cristina Cileacu: Ai nevoie de stabilitate.

Igor Grosu: Iată, toate aceste frici trebuie și noi le combatem prin exemple concrete. Când spunem cu răspunsul la întrebarea ce ne dă Uniunea Europeană? Și noi spunem, în primul rând este Est. sunt prietenii noștri care ne ajută, ne-au ajutat în pandemie, ne-au ajutat în criza energetică, atunci când Kremlinul, fără a te întreba, fără a-ţi explica, tradițional, în ajun de iarnă, pentru că ăsta e instrumentariul, da, reduce volumul de gaz și nu spune nimic sau ridică prețul și nu îți explică nimic, pentru că nu consideră că trebuie să-ţi explice ceva, pentru cât depinzi, asta era marea vulnerabilitate a noastră. 33, 31 de ani, în doi ani noi am rezolvat ceea ce în 31 de ani nu s-a rezolvat.

Cunoaște-ți aproapele!

Cristina Cileacu: În România ajută, foarte mult, pe foarte multe paliere. Cum suntem noi percepuți? Ce ar trebui noi să mai știm despre Moldova și cum suntem noi percepuți, pentru că, dincolo de relația foarte bună între autorități și poate aici, mai pe lângă graniță, nu știu dacă ne cunoaștem foarte bine.

Igor Grosu: Eu vreau să cred și chiar cred că noi ne cunoaștem mai bine. Eu văd constant la toate evenimentele că, vorba aia, noi ne întâlnim și la bine și la rău, când e sărbătoare sau e motiv de bucurie, ca să vă dau exemplu hramurile localităților, n-a fost localitate să nu văd un primar sau câțiva primari din România. Nu a fost așa ceva. Deci nu au loc înfrățiri, au loc inițieri de proiecte comune, permanent delegații, schimb de delegații. Deci eu simt, eu văd o relație firească, fără precedent, la toate nivelurile, la nivel de conducători, de state, de guvern, de ministere, de primari. Eu nu văd impedimente pentru pentru aceste relații și mă bucur. Mă bucur că, cum spuneam, lucrurile au devenit cumva firești. Se caută unii pe alții, se invită reciproc, vin cu idei de proiecte și asta bucură. Ceea ce, cred eu, că noi trebuie să facem acum împreună, dincolo de proiectele, pentru că înainte, e firesc, s-a mers cu proiecte mari de infrastructură, cu gazoductul, interconexiunile pe energie electrică, podurile, prezența unei bănci serioase românești în Republica Moldova, bursa de la București. Deci astea sunt antimergătoii serioși, și aici, în persoana statului, statelor care vin și transmit, fac primele investiții, investiții mari pe care și le pot permite numai guvernele. Următorii pe care îi așteptăm și trebuie să continue acest proces este business-ul. Noi avem acum undeva la 1600 de companii românești care au investit aici. România e cel mai mare partener comercial. E bine, dar eu cred că este loc și pentru mai mult. Și iată, următoare etapă de a consolida acest liant al proiectelor de infrastructură mari. Cum spuneam, poduri, drumuri și așa mai departe, următorii trebuie să fie, trebuie să fie oamenii de afaceri.

Moldova, decizii independente

Cristina Cileacu: Vorbim în continuare despre referendumul care garantează parcursul european al Republicii Moldova. Să sperăm că el va trece. Asta ne dorim cu toții. La ce reacție vă așteptați din partea Federației Ruse?

Igor Grosu: Bine, noi deja avem o, cum să zic eu, avem o istorie de relații cu Federația Rusă, cu Kremlinul, în special, pentru că noi nu avem nimic de împărțit cu poporul, cu cetățenii. Dar elitele lor, din păcate, sunt atât de intoxicate de imperialismul ăsta și încercarea de a revanșa, de a reconstitui ceva ce nu mai există. Din păcate, nu ne așteptăm la lucruri bune. Noi am fost tot timpul corecți și le-am transmis de fiecare dată când ne-am văzut cu ei, când ne vedeam, acuma nu prea aveam motive ne vedem, lucruri foarte simple. Noi dorim un lucru să fie respectată decizia cetățeanului, suverană, prin alegerile libere, democratice pe care noi le organizăm. Noi, trei alegeri consecutive, un lucru cetățenii noștri au votat, uitându-ne la rezultat, că Republica Moldova, cetățenii Republicii Moldova își doresc să fie parte a lumii libere, a lumii prospere, să fie parte a Uniunii Europene. Iar noi, de la Kremlin, asta așteptăm și rugăm să fie respectată voința noastră suverană. Mai mult nimic. Acum, da, ei vor încerca prin tot felul de proxy pe care iau aici, pe care îi găzduiesc la ei, că sunt din aia fugari care sunt sub protectoratul lor.

Cristina Cileacu: Ați avut și în Parlament probleme cu spionajul pentru ruși.

Igor Grosu: Da, exact. Asta îi rugăm și o facem public. Noi nu o să tolerăm, nu o să admitem și nu să spun, nu o să tolerăm nicio imixtiune în treburile noastre interne. Iar cei care cred că vor evita cumva legea, îi dezamăgim, așa cum ați spus, am avut și un exemplu aici, în Parlament. Am mai avut și alte exemple, care probabil mai puțin au fost când au ajuns în presă, dar ăsta să fi un semnal foarte clar și către Federația Rusă, dar și către cei care vor întreprinde acțiuni împotriva Republicii Moldova.

Drumul drept spre Europa

Cristina Cileacu: O parte dintre cetățenii Republicii Moldova sunt pe teritoriul României, pentru că sunt și cetățeni români, de asemenea, trăiesc nu doar în România, trăiesc în toată Uniunea Europeană, trăiesc și în alte țări din afara Uniunii Europene. Cum îi invitați să voteze pentru referendum? Pentru că aveți nevoie.

Igor Grosu: Aici e marea provocare. Ei sunt acolo și crezând că acasă ei sunt acasă. Și deseori discutam dom'le, când vorbim de ai noștri care sunt în Italia, în Franța, în Germania, cumva unii reușesc să integreze, alții mai puțin, mai ușor îi găsești, dorul de casă e mai mare, probabil. În România, ei sunt acasă și cumva s-au... diluat. Ei sunt în mediul lor lingvistic, cultural și așa mai departe. Și aici e marea provocare. Și de fiecare dată vrem să profităm de ajutorul dumneavoastră și al tuturor prietenilor noștri din România, să le transmitem un mesaj foarte simplu: așa cum voi, cei din România ai noștri, vă simțiți bine acolo, cu familiile voastre, la joburile voastre, vă rugăm frumos să nu uitați de satele, de orașele, de familiile, de părinții, de prietenii din Republica Moldova și, bineînțeles, o să comunicăm fir-a-păr toate secțiile unde ne va permite statul român să le deschidem, că în București...

Cristina Cileacu: Vor fi multe...

Igor Grosu: Că în alte centre universitare și așa mai departe, ne mobilizăm, mergem la vot, mergem, luăm prietenii, luăm rudele și mergem și transmitem votul acasă, transmitem suportul acasă și nu-i uităm și cei de acasă. Îi contactăm, îi motivăm, îi îndemnăm să facă lucrul ăsta. Apropo, haideți să vin cu un contraargument așa cum noi, cetățenii Republicii Moldova, care locuiesc aici, având cetățenia română, au făcut o pe 9 iunie (n.r. alegeri europene), da, a fost un gest și un exemplu, chiar surprinzător pentru noi. De trei ori a crescut numărul de comparație cu 2019. Rugămintea și provocarea pe care o vedem noi și eu cred că noi putem răspunde acestei provocări, cum să îi identificăm, să-i scoatem din zona asta de confort, că stau acasă și să spunem chiar dacă ești acasă, nu uita și de casa aceea mică care are nevoie de ajutorul tău, o oră, jumătate de oră în duminica aia în care știu că e timpul foarte prețios pentru fiecare, dar găsește, te rog, o jumătate de oră pentru pentru Republica Moldova.

Cristina Cileacu: Vă urăm succes și în alegeri și pentru referendum, mulțumesc mult pentru acest interviu!

Igor Grosu: Vă mulțumesc frumos!

• Etichete:
• uniunea europeana
• moldova
• referendum
• igor grosu
• moldova pe drumul european

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei