Live

Veverițele fac „splooting”. Semnificația acestui tip de comportament are legătură cu încălzirea globală

Data publicării:
„Sploot” denumește comportamentul unui animal care stă culcat pe burtă, cu membrele întinse pe lângă corp, ca să-și scadă temperatura corpului în condiții de căldură extremă. Sursa foto: twitter.com/NYCParks

Anul trecut, veverițele au ajuns subiect de discuție pe rețelele de socializare. Anul acesta, veverițele se viralizează din nou, iar motivul este unul care ne preocupă pe toți – căldura. Ba chiar s-a inventat și un termen pentru unul din comportamentele lor – „splooting”. Multe zone din SUA se confruntă în ultima vreme cu animale care apelează la acest truc, informează npr.org.

„Sploot” denumește comportamentul unui animal care stă culcat pe burtă, cu membrele întinse pe lângă corp, ca să-și scadă temperatura corpului în condiții de căldură extremă.

Sunny Corrao, de la Departamentul Parcuri și Recreere din New York, a explicat pentru NPR acest comportament al animalelor: „Încearcă să găsească un spațiu rece și, dacă pot pune cât mai mult din corpul lor pe un spațiu rece, atunci căldura se va transfera de pe corpul lor pe cealaltă suprafață. Așa că, în cazul veverițelor, le veți vedea adesea poate pe un trotuar umbrit, sau pe o potecă într-un parc, sau în iarbă, stând întinse.”

Pe măsură ce supraîncălzirea planetei face ca frecvența zilelor cu căldură extremă să crească, veverițele și alte animale se luptă să se răcorească, la fel ca oamenii. Diferența este că în timp ce oamenii beneficiază și de transpirație pentru a se răci, multe animale nu au această capacitate, așa că au nevoie să găsească soluții.

Deci, oricât de drăguțe ar fi veverițele sau alte animale care fac splooting, acest tip de comportament poate transmite un semnal că animalul este în dificultate.

Fondul Internațional pentru Bunăstarea Animalelor a raportat că creșterea temperaturii afectează și vegetația, sursele de hrană, accesul la apă și multe altele, toate ducând la ecosisteme nelocuibile. Acest lucru ar putea avea efecte groaznice, de la migrarea forțată până la moartea unor specii întregi.

În articolul de pe NPR, Carlos Botero, profesor asociat de biologie integrativă la Universitatea Texas din Austin, a spus legat de comportamenul veverițelor: „Temperaturile pe care le experimentăm în acest moment sunt puțin peste capacitatea tipică a acestui animal de a rezista”.

Editor : M.I.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Cât de real e că animalele prezic cutremurele. Cercetătorii încep un studiu pe capre și câini monitorizați din spațiu

Omenirea rămâne fără resurse. Urmează crize alimentare, conflicte și dezastre naturale, avertizează specialiștii în biodiversitate

Singura grădină zoologică din țară unde vizitatorii pot admira Panda roșu, o specie pe cale de dispariție

Operațiune specială în Thailanda, în urma inundațiilor: mutarea a peste 100 de elefanți din calea apelor

Partenerii noștri