Un cutremur uriaş de acum 2.500 de ani a schimbat cursul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume, sugerează un studiu
Un cutremur uriaş care a zguduit sudul Asiei în urmă cu 2.500 de ani a schimbat brusc cursul fluviului Gange, sugerează autorii unui nou studiu, informează livescience.com.
Existenţa acelui seism nu era cunoscută de oamenii de ştiinţă, însă ei au descoperit indicii ale forţei sale uriaşe în formele de relief de lângă Dhaka, capitala Bangladeshului. Echipa de cercetare şi-a prezentat descoperirea într-un studiu publicat luni în revista Nature Communications.
Acel seism a avut probabil o magnitudine de 7,5 sau 8 şi a fost atât de puternic încât a redirecţionat principalul braţ al fluviului Gange, în pofida faptului că secţiunea redirecţionată a fluviului se afla la peste 180 de kilometri depărtare de epicentrul cutremurului.
Schimbarea rapidă a cursului unui râu poartă numele de „avulsie”. Oamenii de ştiinţă au documentat în trecut avulsii cauzate de activităţi seismice, dar „nu cred că am văzut nicăieri vreodată una atât de mare", a declarat un coautor al studiului, Michael Steckler, geofizician şi profesor cercetător la Lamont-Doherty Earth Observatory din cadrul Facultăţii de Climatologie de la Universitatea Columbia din New York.
Gangele este unul dintre cele mai mari fluvii din lume, străbătând o distanţă de aproximativ 2.500 de kilometri. Izvorăşte din Munţii Himalaya, la graniţa dintre India şi China, apoi curge spre est prin India şi Bangladesh, unde se uneşte cu alte fluvii majore, inclusiv cu Brahmaputra şi Meghna. Cursurile lor de apă combinate se extind şi formează cea mai mare deltă fluvială de pe Pământ şi se varsă în ocean în Golful Bengal.
La fel ca alte fluvii care se scurg în mare prin delte de mari dimensiuni, Gangele poate să îşi schimbe cursul - fără ajutorul unui seism - transportând sedimente care se acumulează treptat în albia sa. În cele din urmă, o cantitate suficient de mare de sedimente se acumulează într-un loc şi devine mai înaltă decât relieful înconjurător, moment în care fluviul se revarsă peste o altă zonă şi îşi croieşte singur un nou drum.
În timp ce acest proces se produce de-a lungul mai multor ani sau decenii, un seism are potenţialul de a redirecţiona un râu aproape instantaneu, a spus Michael Steckler.
„Anterior nu se confirmase niciodată că seismele pot duce la avulsii în delte, în special în cazul unor fluvii imense cum este Gangele", a declarat autoarea principală a studiului, Liz Chamberlain, specialistă în geocronologie şi profesoară-asistent la Universitatea Wageningen din Ţările de Jos.
Imaginile din satelit le-au oferit cercetătorilor primele indicii că Gangele a fost violent redirecţionat în trecut. Liz Chamberlain şi colegii ei au zărit ceva ce părea să fie vechi canale de scurgere a unui râu, care erau paralele cu Gangele şi care se aflau la 100 de kilometri distanţă de Dhaka. Oamenii de ştiinţă au explorat apoi regiunea pentru a aduna mai multe dovezi şi au găsit benzi de nisip care treceau prin terenurile noroioase din mai multe localităţi. Ei au identificat acele benzi ca fiind "seismite" - straturi verticale de nisip care „erup” atunci când un seism zguduie solurile apoase - şi au ajuns la concluzia că acestea s-au format în timpul unui eveniment singular.
Analizele chimice ale nisipului şi noroiului prelevat au dezvăluit că evenimentul, despre care oamenii de ştiinţă au dedus că a fost un seism uriaş, s-a produs în urmă cu 2.500 de ani, notează livescience.com, citată de Agerpres.
Două mecanisme separate ar fi putut declanşa seismul, potrivit acestui studiu. Primul este o zonă activă din punct de vedere seismic în jurul masivului muntos Shillong din nord-estul Indiei, unde placa tectonică indiană se ciocneşte cu placa eurasiatică. Cel de-al doilea este subducţia scoarţei Oceanului Indian sub Bangladesh, Myanmar şi nord-estul Indiei.
Ambele procese se produc la peste 180 de kilometri de locul în care cercetătorii au găsit acele „seismite”, ceea ce sugerează că seismul care a redirecţionat Gangele a avut o magnitudine de cel puţin 7,5 - 8, potrivit noului studiu.
Un studiu din 2016, coordonat de Michael Steckler, a arătat că atât masivul Shillong cât şi zona de subducţie Indo-Birmană ar putea declanşa din nou seisme cu o magnitudine similară. Un astfel de cutremur ar putea afecta aproximativ 140 de milioane de oameni, au dezvăluit autorii studiului.
Editor : Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News