Mitul „ninsorii false” din Texas, demontat de Cristian Presură. De ce nu se topește zăpada atunci când îi dăm foc
Vremea neobișnuit de geroasă din Texas, care a afectat infrastructura de utilități și a lăsat milioane de oameni să tremure de frig în case zile întregi, a dat naștere unor conspirații bizare. Unii oameni se chinuie să demonstreze pe rețelele sociale că zăpada ar fi falsă. S-au apucat să ardă bulgări, pentru a arăta că nu se topesc și prin urmare zăpada este anormală.
Un avion a deversat în zbor carburantul, iar pe internet au apărut imediat teoriile conspirației
VIDEO. Scene șocante pe autostradă: Doi copii au fost proiectați din mașină, în mijlocul traficului, după un accident
Un robot dintr-o fabrică Tesla a atacat un inginer și l-a lăsat într-o baltă de sânge
Influencerii care răspândesc conspirația dispariției banilor
Poliția din Texas ar fi ezitat să intervină, chiar dacă atacatorul era în școală
Mii de păsări au invadat o parcare din Texas
Trei sferturi dintre români nu cred în știință
Psihologul Daniel David: De ce prind teoriile conspirației
Diplomații americani, victime ale unor atacuri cu microunde?
Conspirația zăpezii false nu este nouă. Revine cu regularitate, ori de câte ori oamenii observă acest fenomen ciudat în aparență.
Fizicianul Cristian Presură a explicat la Digi24 cum se produce acest fenomen, numit sublimare.
„A mai fost ceva asemănător acum câțiva ani, după ce oamenii au observat că zăpada de pe acoperișuri nu se topea, dispărea. Se așteptau ca în urma căldurii, pentru că afară era foarte mult soare, dar răcoare, se așteptau ca zăpada să se topească și să curgă de pe acoperișuri. Sunt fenomene mai speciale care scot în evidență fazele apei, în cazul de față sublimarea”, a spus fizicianul.
„Apa are 3 faze – una solidă, care este gheață. Dacă o încălzim puțin, în anumite condiții apa respectivă se topește, devine lichidă, iar după aceea o fierbem, liniștit, într-o oală, se transformă în vapori. Însă, câteodată se întâmplă să avem o fază de sublimare, în care pur și simplu primește un aport adițional de energie”, a spus el.
„În cazul acelor zăpezi de pe acoperișuri, care dispar fără să se topească, acest efect are de obicei loc într-o zi care e foarte răcoroasă, dar în același timp și foarte însorită, pentru că atunci primește energie. În cazurile de aici, este o energie suplimentară care poate să fie de la foc, pentru că focul are foarte multă energie și atunci, în aceste condiții, putem avea sublimare, pentru că gheața se transformă direct în gaz și nu o vedem”, a explicat fizicianul.
Presură a adăugat că acest lucru se întâmplă în mod obișnuit cu gheața carbonică.
„Este tot gheață, dar nu este formată din apă obișnuită, ci este formată din dioxid de carbon. Are o temperatură foarte joasă și se folosește la experimente. Eu adunam gheața carbonică, puneam puțină apă sau puneam gheața carbonică în apă și se face un abur foarte frumos, pentru că sublimează. Gheața carbonică nu se topește niciodată la temperatura camerei. Dacă o luăm și o punem pe masă, vom vedea cum pur și simplu dispare, fără să vedem dioxid de carbon lichid. Un alt efect de sublimare”, a explicat el.
Editor : Monica Bonea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News