Cum afectează pandemia de coronavirus cel mai mare grup etnic din Europa
Pandemia de coronavirus a accentuat lipsurile și stigmatizarea celei mai mari minorități din Europa, scrie The Guardian.
Aproximativ 80% din 10 milioane de romi din Europa trăiesc în cartiere dens populate și case supraaglomerate, iar mulți nu au acces la apă curentă. Asta înseamnă că distanțarea fizică și măsurile sanitare necesare pentru combaterea răspândirii virusului sunt mai dificil de respectat.
„Această pandemie nu va afecta doar romii, ci și societățile, în general, economia și politica, și va intensifica conflictul interetnic până la un nivel care nu a mai fost înregistrat în ultimele trei decenii”, arată un raport recent al Fundației „Open Society” asupra impactului coronavirusului asupra romilor din șase țări cu comunități numeroase: Bulgaria, Ungaria, Italia, România, Slovacia și Spania.
Cartierele de romi din Bulgaria și Slovacia au fost plasate în carantină și închise din cauza temerilor de răspândire a virusului. La intrările în cartiere au fost instalate filtre de poliție, iar rezidenții nu mai au voie să părăsească zona decât dacă au urgențe sau pot dovedi că au un loc de muncă în afara zonei respective.
"Aș spune că este nevoie de măsuri mai restrictive, în anumite situații, pentru că suntem obligați să protejăm restul populației", a declarat ministrul de interne al Bulgariei, Mladen Marinov, în martie, scrie The Guardian.
În Slovacia, cinci așezări ale romilor au fost plasate în carantină la începutul lunii aprilie, printr-o acțiune pe care activiștii pentru drepturile minorităților au considerat-o discriminatorie. De atunci, în patru din cele cinci așezări a fost ridicată carantina.
„Foarte mulți oameni au rămas fără apă și medicamente”, a declarat Zeljko Jovanovic, șeful fundației “Open Society Roma ”și unul dintre autorii raportului.
Mulți romi lucrează fără forme legale, ceea ce înseamnă că nu toți sunt eligibili pentru schemele de compensare gândite de guverne, iar cei care lucrau în Vestul și Centrul Europei s-au întors în țările de origine. Înapoi acasă, de multe ori nu au asigurare de sănătate. Totodată, multe familii nu au acces la internet sau device-uri electronice pentru ca copiii să poată participa la orele desfășurate în mediul online.
La nivel politic, populiștii au încurajat, în ultimii ani, o atitudine ostilă față de comunitățile de romi din Europa. Un partid de extremă dreaptă din Slovacia a creat patrule speciale pentru a depista infracțiunile comise de romi, iar milițiile de extremă dreaptă din Ucraina au atacat în repetate rânduri așezările rome, potrivit sursei citate.
„Ne simțim amenințați ”, a declarat Géza Csemer, liderul unei comutăți de romi din Gyöngyöspata, într-un interviu acordat în luna februarie, înainte de introducerea restricțiilor anti-COVID.
„Instituțiile statului au început să realizeze că trebuie să îi ajute pe acești oameni, nu numai să-i învinovățească. Autorităților nu le place să meargă în cartierele de romi și să lucreze cu oamenii de acolo, dar acum poate unii dintre ei înțeleg că este obligația lor ”, a declarat Maya Grekova profesoară de sociologie în cadrul Universității Sofia.
Editor: I. I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News