Live

Live Text Kievul anunţă că a recucerit peste 100 de kilometri pătraţi într-o săptămână. Orașul natal al lui Zelenski, bombardat din nou de ruși

Data actualizării: Data publicării:
Ucrainenii spun că au recuperat peste 100 de kilometri pătrați de la începutul contraofensivei.

Noi bombardamente au lovit azi-noapte centrul Ucrainei, în orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, Krivoi Rog. Rachete rusești de croazieră au lovit două complexuri industriale, spune guvernatorul regiunii, și au provocat incendii la întreprinderi și conducte de gaz sparte, relatează The Guardian. Un bărbat a fost rănit în urma atacurilor. Este a doua oară săptămâna aceasta când orașul natal al lui Zelenski este atacat.  Acum două zile, cel puțin 12 oameni au fost uciși, după ce un bloc și un depozit de alimente au fost bombardate. Și Odesa a fost vizată pentru a doua zi consecutiv. Rușii au trimis 20 de drone, dar apărarea a reușit să le distrugă. Între timp, contraofensiva merge conform planului, doar că nu trebuie să ne așteptăm la minuni, este mesajul oficialilor occidentali și de la Kiev. 

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Aliaţii Ucrainei îi vor livra sute de rachete pentru apărarea aeriană

ACTUALIZARE 20:45 Aliaţii Ucrainei îi vor livra acestei ţări sute de rachete pentru apărare aeriană în scopul protejării infrastructurilor esenţiale în sprijinirea contraofensivei lansate împotriva forţelor ruse, au anunţat joi Regatul Unit, SUA, Olanda şi Danemarca, potrivit AFP, transmite Agerpres.

Aceste echipamente trebuie să permită să se „răspundă nevoilor urgente (ale Ucrainei) în materie de apărare aeriană, în contextul în care Rusia îşi continuă atacurile sfidătoare cu rachete şi drone contra oraşelor ucrainene”, au scris Ministerele Apărării din cele patru ţări într-o declaraţie comună.

Kievul va primi „sute de rachete de apărare aeriană cu rază scurtă şi medie şi sistemele asociate necesare pentru a proteja infrastructurile critice ale Ucrainei şi a asigura succesul operaţiunilor contraofensivei în lunile care vin”, au adăugat ministerele citate.

Acest anunţ a fost făcut în marja unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărare Ucrainei (UDCG), desfăşurată joi la Bruxelles, la care participă 50 de ţări ce furnizează sprijin militar Kievului.

Livrarea acestor echipamente „a început deja şi ar trebui să se încheie în câteva săptămâni”, potrivit declaraţiei comune. Echipamentele se adaugă unei liste lungi de materiale şi arme livrate Ucrainei de aliaţii occidentali, de la debutul invaziei ruse în 24 februarie 2022.

La o săptămână după începerea contraofensivei sale, Ucraina a dat asigurări joi că a avansat pe front şi a recucerit „peste 100 de km pătraţi” din teritoriul său, în timp ce Rusia afirmă că a respins atacurile Kievului.

Această contraofensivă este menită să alunge forţele ruse din zonele pe care acestea le-au ocupat în sudul şi estul Ucrainei.

O expertă ONU susține că armata rusă pare să practice tortura „sistematic şi intenţionat” în Ucraina

ACTUALIZARE 20:40 O expertă a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi-a exprimat joi îngrijorarea în legătură cu numeroasele mărturii care arată că trupele ruse în Ucraina torturează „sistematic şi intenţionat” civili şi prizonieri de război, cu aprobarea statului, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Practicile denunţate includ electroşocuri, bătăi, cagule, simulări de execuţii şi alte ameninţări cu moartea”, scrie Alice Jill Edwards, raportoare specială a ONU asupra torturii şi altor tratamente crude, inumane şi degradante, într-o scrisoare adresată autorităţilor ruse.

Aceasta ar putea însemna că „aceste metode de tortură sau alte tratamente crude, inumane sau degradante sunt aprobate de stat”, scrie experta în această scrisoare semnată şi de alţi experţi independenţi.

Aceşti experţi sunt mandataţi de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, însă nu vorbesc în numele organizaţiei.

„Tortura este o crimă de război şi practicarea sistematică sau generalizată a torturii constituie o crimă împotriva umanităţii”, aminteşte Edwards, care intenţionează să se deplaseze în Ucraina chiar în acest an, pentru a desfăşura acolo o anchetă proprie.

Metodele folosite arată că există „un nivel de coordonare, de planificare şi organizare, precum şi o autorizare directă, politica deliberată sau toleranţa oficială a autorităţilor superioare” (pentru aceste torturi), subliniază ea, precizând că îndeplinirea ordinelor unui superior ierarhic nu poate fi invocată pentru a justifica tortura.

Potrivit lui Alice Jill Edwards, informaţiile disponibile indică faptul că în urma acestor torturi şi rele tratamente, precum şi a condiţiilor de detenţie rele, numeroşi civili şi prizonieri de război ucraineni sunt traumatizaţi fizic şi psihologic.

„Cu cât mai mult durează războiul, cu atât mai multe cazuri de tortură şi alte tratamente inumane sunt semnalate. Îndemn insistent autorităţile competente să vegheze ca civilii şi prizonierii de război să fie protejaţi şi trataţi cu umanitate în orice moment”, subliniază Alice Jill Edwards. 

Liderii africani ce încearcă o mediere între Rusia şi Ucraina propun ca prim pas „măsuri de construire a încrederii”

ACTUALIZARE 20:35 Un grup de lideri ai statelor africane au început o misiune prin care încearcă o mediere care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, cu o primă etapă joi la Varşovia, unde coordonatorul acestui grup, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, a fost primit de preşedintele polonez Andrzej Duda, relatează agenţiile DPA şi Reuters, citate de Agerpres.

Din acest grup mai fac parte şefii de stat din Senegal, Republica Congo, Zambia şi Comore, precum şi premierii din Egipt şi Uganda. După Varşovia, următoarele etape pe agendă sunt Kiev şi Sankt Petersburg. Atât preşedintele rus, Vladimir Putin, cât şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi-au manifestat disponibilitatea de a primi grupul de mediatori africani. Aceştia doresc să analizeze şi condiţiile celor două tabere pentru un armistiţiu şi încheierea păcii.

Conform unui document consultat de Reuters, în cadrul efortului iniţial de mediere ei ar urma să propună o serie de "măsuri de construire a încrederii". Acestea ar include o retragere a trupelor ruse, retragerea armelor nucleare tactice ruse din Belarus, suspendarea mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pe numele lui Putin, precum şi suspendarea unor sancţiuni occidentale impuse Rusiei.

După acestea, potrivit aceluiaşi document, ar urma un acord de încetare a focului, însoţit de negocieri între Rusia şi Occident, negocieri care să abordeze şi arhitectura de securitate în Europa. Lista de măsuri iniţiale de detensionare include şi încheierea unui „acord necondiţionat pentru exportul cerealelor şi îngrăşămintelor”, aspect ce interesează în mod deosebit ţările africane.

Ultima rundă de negocieri de pace ruso-ucrainene a avut loc în martie anul trecut la Istanbul. Ulterior, Kievul a condiţionat orice tratative cu Moscova de retragerea totală a trupelor ruse din Ucraina (inclusiv din Crimeea) şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. La rândul său, Moscova a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeei şi a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia şi le reproşează responsabililor ucraineni că s-au retras de la negocierile de pace pentru că aşa le-a cerut Washingtonul.

Ucraina are capacitatea de a-şi continua contraofensiva, în pofida pierderilor, declară Washingtonul

ACTUALIZARE 19:55 Ucraina dispune de o capacitate şi de o putere de foc suficiente pentru a-şi continua contraofensiva împotriva forţelor ruse în pofida pierderilor iniţiale, a dat asigurări joi secretarul Apărării american Lloyd Austin, după o întrevedere la sediul NATO cu ministrul Apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Este un război. Ştim aşadar că vor exista pagube de cele două părţi'”, a subliniat el în cursul unei conferinţe de presă la finalul unei reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina.

Cu această ocazie, Oleksii Reznikov şi comandanţii militari ucraineni au informat ţările Alianţei Nord-Atlantice şi partenerii lor despre situaţia din teren şi le-au prezentat nevoile militare ale Kievului.

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că forţele ruse resping contraofensiva ucraineană şi că pierderile ucrainene sunt „catastrofice”. Moscova a susţinut că a capturat tancuri germane Leopard şi blindate americane Bradley furnizate armatei ucrainene.

„Cred că ruşii ne-au arătat aceleaşi cinci vehicule de circa 1.000 de ori din zece unghiuri diferite. Ucrainenii încă au o capacitate mare de luptă, o putere mare de luptă'', a afirmat şeful Pentagonului, care a insistat pe capacitatea ucrainenilor „de a recupera şi de a repara echipamentele avariate”.

„Războiul este imprevizibil şi vom continua să furnizăm Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a reuşi”, a accentuat Austin.

Generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme al SUA, a avertizat: „Ofensiva este la început. Luptele sunt foarte violente şi este probabil ca ofensiva să ia ceva timp”.

„Avem nevoie de vehicule blindate, de arme antitanc şi de muniţii pentru a ne proteja teritoriul şi pentru a-i ajuta pe ruşi să regăsească drumul spre casă”, a subliniat ministrul ucrainean al Apărării pe Twitter.

SUA au declarat că vor furniza materiale, vehicule blindate şi muniţii în valoare de 325 de milioane de dolari Ucrainei. Germania, Regatul Unit, Polonia, Canada, Danemarca, Olanda, Norvegia şi Italia au anunţat de asemenea contribuţii.

Directorul general al AIEA spune că „situaţia la centrala nucleară Zaporojie este gravă, dar în curs de stabilizare”

ACTUALIZARE 18:35 Situaţia la centrala nucleară ucraineană Zaporojie este „gravă” în urma distrugerii barajului de la Nova Kahovka, dar în curs de „stabilizare”, a declarat joi după o vizită la această centrală directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Putem observa că situaţia este gravă, consecinţele sunt aici şi ele sunt reale. În paralel, se iau măsuri pentru stabilizarea situaţiei”, a rezumat directorul general al AIEA, fără a preciza măsurile la care a făcut referire.

Citește continuarea AICI

Ucraina va primi încă 14 tancuri Leopard-2 de la parteneri occidentali

ACTUALIZARE 18:00 Ucraina va primi încă 14 tancuri Leopard-2 de la parteneri occidentali, echipamentele fiind finanţate de Danemarca şi Olanda, a relatat joi cotidianul economic german Handelsblatt, care citează surse NATO, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Vehiculele vor fi furnizate şi recondiţionate de grupul german Rheinmetall.

Contractele pentru noua livrare au fost deja semnate şi guvernul german a fost implicat întrucât a trebuit să fie de acord cu exportul vehiculelor.

Livrarea tancurilor va avea loc până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, adaugă Handelsblatt.

Pentru a-şi completa stocurile epuizate de livrările către Ucraina, Germania va cumpăra 18 tancuri Leopard-2 şi 12 obuziere autopropulsate.

Comanda de tancuri va costa 525,6 milioane de euro (578,58 milioane de dolari), în timp ce preţul obuzierelor este de 190,7 milioane de euro, toate acestea urmând să fie livrate până cel târziu în 2026.

Planul de achiziţie include o opţiune pentru alte 105 tancuri pentru aproximativ 2,9 miliarde de euro.

Germania a furnizat 18 tancuri Leopard-2 Ucrainei de la invazia rusă din februarie 2022 şi şi-a anunţat intenţia de a-şi reface stocul cu noi tancuri cât mai curând posibil. Cele 12 obuziere fac parte din planurile Ministerului Apărării, aprobate de parlamentul german în martie, de a cumpăra până la 28 de obuziere pentru înlocuire.

Tancurile Leopard şi obuzierele sunt produse în comun de KMW şi Rheinmetall.

Parlamentul European vrea ca Ucraina să adere la NATO

ACTUALIZAE 16:10 Parlamentul European a cerut joi aliaţilor NATO să-şi onoreze angajamentul faţă de Ucraina şi să deschidă calea pentru ca această ţară să fie invitată să se alăture alianţei militare, indică un comunicat al PE, citat de Agerpres.

Într-o rezoluţie, adoptată cu 425 voturi pentru, 38 împotrivă şi 42 abţineri, eurodeputaţii subliniază că se aşteaptă ca „procesul de aderare să înceapă după încheierea războiului şi să fie finalizat cât mai curând posibil”.

Până la obţinerea statutului de membru cu drepturi depline, UE şi statele sale membre, împreună cu aliaţii NATO şi partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, trebuie să colaboreze îndeaproape cu Ucraina pentru a dezvolta un cadru temporar pentru garanţiile de securitate, care urmează să fie pus în aplicare imediat după război. Parlamentul European subliniază că integrarea Ucrainei atât în NATO, cât şi în UE ar spori securitatea regională şi globală şi ar consolida legăturile dintre Ucraina şi comunitatea euro-atlantică.

Membrii PE condamnă în termenii cei mai fermi distrugerea de către Rusia a barajului Kahovka, pe 6 iunie, care constituie o crimă de război, a provocat inundaţii masive şi a creat un dezastru ecologic, precum şi un ecocid în Ucraina. Toţi cei responsabili de crime de război, inclusiv distrugerea barajului, vor fi traşi la răspundere în conformitate cu dreptul internaţional, adaugă eurodeputaţii.

În aceeaşi rezoluţie, PE solicită un pachet cuprinzător de redresare al UE pentru Ucraina, care ar trebui să se concentreze pe ajutorul, reconstrucţia şi redresarea imediată, pe termen mediu şi lung a ţării. Eurodeputaţii doresc ca pachetul de redresare să fie susţinut de finanţarea necesară şi adecvată din partea UE şi aşteaptă cu interes viitoarea revizuire propusă de Comisia Europeană a actualului cadru financiar multianual şi viitorul mecanism de reconstrucţie a Ucrainei, care va acoperi finanţarea pentru nevoile de reconstrucţie ale acestei ţări în următorii ani.

Eurodeputaţii subliniază importanţa corelării reconstrucţiei Ucrainei cu pregătirea aderării la UE şi cu reformele interne în desfăşurare, subliniind în acelaşi timp că reconstrucţia infrastructurii deteriorate şi a capacităţii industriale ar trebui să aibă loc în conformitate cu principiul „a reconstrui mai bine” şi cu Pactul verde european. Acest lucru ar contribui la transformarea ţării într-un stat european social şi o economie de piaţă modernă şi fără emisii de dioxid de carbon.

În final, Parlamentul European îşi reafirmă sprijinul pentru decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE anul trecut şi îşi exprimă speranţa pentru o recomandare pozitivă din partea Comisiei Europene, întrucât Ucraina a finalizat cu succes cele şapte etape stabilite în avizul executivului comunitar. PE solicită o perspectivă clară pentru începerea negocierilor de aderare, care, cu suficient sprijin, s-ar putea întâmpla în acest an.

Politico: Comisia Europeană pregăteşte un ajutor financiar de 72 de miliarde de euro pentru Ucraina

ACTUALIZARE 16:05 Comisia Europeană pregăteşte un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina de câte 18 miliarde de euro pe an pentru perioada 2024-2027, în timp ce ţara devastată de războiul provocat de invazia rusă încearcă să-şi revitalizeze economia, scrie joi Politico.eu, potrivit Agerpres.

Ajutorul, ce ar consta dintr-o combinaţie de granturi şi împrumuturi, va fi canalizat printr-un nou instrument special în cadrul bugetului UE pe termen lung şi va avea ca obiectiv lansarea reconstrucţiei Ucrainei, chiar dacă războiul continuă.

Economia Ucrainei s-a contractat anul trecut cu 30% şi Banca Mondială estimează că această ţară va avea nevoie de circa 411 miliarde de dolari numai pentru reconstrucţie.

Respectivele fonduri europene de până la 72 de miliarde de euro, despre care au vorbit publicaţiei citate persoane familiarizate cu discuţiile şi care au cerut să rămână anonime, vor fi direcţionate către finanţarea bugetului ucrainean şi a lucrărilor urgente de infrastructură.

Finanţarea europeană va veni împreună cu condiţionalităţi privind combaterea corupţiei şi realizarea de reforme structurale pentru ca Ucraina să se alinieze standardelor UE, în perspectiva unei viitoare aderări la blocul comunitar.

Conform surselor Politico.eu, această finanţare ar urma să fie adoptată formal săptămâna viitoare - înaintea unei conferinţe pe tema reconstrucţiei Ucrainei care se va desfăşura la Londra -, împreună cu o revizuire amplă a bugetului plurianual al UE. Propunerea nu este însă definitivă şi mai poate suferi modificări.

Ministrul ucrainean de Finanţe, Sergii Marcenko, le-a spus în aprilie omologilor săi din statele Uniunii Europene că Ucraina va avea nevoie anul viitor de cel puţin 18 miliarde de euro ca ajutor macrofinanciar din partea UE, sumă echivalentă celei oferite Kievului anul acesta de blocul comunitar, şi a cerut în plus începerea reconstrucţiei Ucrainei înainte să se termine războiul cu Rusia.

Kievul anunţă că a recucerit peste 100 de kilometri pătraţi într-o săptămână de confruntări armate

ACTUALIZARE 16:00 Armata ucraineană „înaintează” pe front, în pofida unei „rezistenţe puternice” a trupelor ruse, mai ales în sud, anunţă într-o conferinţă de presă adjuncta ministrului ucrainean al Apărării Ganna Maliar, relatează AFP, potrivit News.ro.

Forţele ucrainene au avansat cu „peste trei kilometri” în ultimele zile, în zona Bahmut, în estul Ucrainei, anunţă Maliar.

În sud, ea anunţă „o înaintare treptată, dar sigură” a armatei ucrainene, în pofida faptului că „inamicul opune o rezistenţă puternică”.

În această zonă, „forţele ucrainene se condruntă cu minarea totală a câmpurilor”, cu „utilizarea dronelor kamikaze” şi cu „bombardamente intensive”, enumeră ea.

În zona Bahmutului, „inamicul mobilizează în prezent rezerve suplimentare”, cu scopul de a împiedica înaintarea trupelor ucrainene şi a transferat în zonă o unitate de asalt provenind din sud, dă asigurări Ganna Maliar.

În total, armata ucraineană a recucerit „peste 100 de kilometri pătraţi” într-o săptămână de confruntări armate, anunţă, la rândul său, în aceeaşi conferinţă de presă, un reprezentant al armatei ucrainene, Oleksii Gromov.

În sud-vestul regiunii Doneţk, ucrainenii au înaintat cu aproximativ trei kilometri în adâncime, în apropierea localităţii Mala Tomacika, şi cu „până la şapte kilometri” la sud de Velika Novosilka, precizează Gromov.

Putin i-a scris o telegramă lui Xi de ziua lui

ACTUALIZARE 13:10 Vladimir Putin l-a felicitat pe omologul său chinez, Xi Jinping, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi şi-a manifestat încrederea în dezvoltarea unui dialog constructiv şi a cooperării între cele două ţări, transmite EFE. 

"Aştept să continuăm dialogul nostru constructiv şi să lucrăm îndeaproape în comun pe teme de actualitate de pe agenda bilaterală, regională şi internaţională, în beneficiul popoarelor Rusiei şi Chinei", a scris Putin într-o telegramă adresată lui Xi, publicată de Kremlin. 

Citește continuarea AICI

Rușii spun că Crimeea a fost atacată cu 9 drone noaptea trecută

ACTUALIZARE 12:19 Rușii susțin că au doborât nouă drone deasupra peninsulei Crimeea, teritoriul ucrainean anexat din 2014. Așa-zisul „guvernator”, instalat de ruși în Crimeea, Serghei Aksionov, a anunțat că șase dintre drone au fost doborâte, iar alte trei au fost „dezactivate” înainte de a lovi solul, relatează The Moscow Times.

„Noaptea trecută și în această dimineață au fost detectate 9 drone deasupra teritoriului republicii Crimeea. Șase dispozitive au fost doborâte de forțele de apărare aeriană, iar alte trei au fost dezactivate înainte de a lovi pământul”, a mai spus Aksionov, adăugând că nu au fost raportate victime.

Totuși, una dintre drone a explodat într-o localitate din centrul peninsulei, iar geamurile mai multor clădiri au fost sparte de suflu.

Retorica nucleară a Rusiei este „nechibzuită și periculoasă”, spune Stoltenberg

ACTUALIZARE 11:15 Retorica nucleară a Rusiei este „nechibzuită și periculoasă”, a spus secretarul general al NATO, în cadrul unei întâlniri cu miniștrii Apărării NATO, la Bruxelles, relatează The Guardian. El spune despre comportamentul Rusiei că este „parte dintr-un model” la care NATO a răspuns deja.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO,

„Dacă dorim o pace justă și durabilă”, atunci NATO trebuie să continue cu sprijinul său militar pentru Ucraina, a adăugat el.

Stoltenberg spune că întâlnirea de la Bruxelles are loc într-un „moment critic”, într-o „lume mai periculoasă”. „Ucraina a lansat o contraofensivă, ceea ce vedem este o luptă acerbă. Deși e doar la început, vedem că ucrainenii obțin câștiguri și că Ucraina este capabilă să elibereze pământul ocupat”, a declarat el.

Stoltenberg subliniază că sprijinul pe care aliații NATO l-au oferit Ucrainei „de multe luni chiar face o diferență pe câmpul de luptă”. În cadrul reuniunii de joi, aliații vor analiza cum să susțină sprijinul pentru Ucraina. „Războiul din Ucraina demonstrează doar necesitatea de a fi alături de Ucraina” și a unui sprijin continuu, a spus el.

De asemenea, ei plănuiesc să consolideze cheltuielile pentru apărare și vor conveni „noi obiective de capacitate” pentru a asigura suficientă muniție ucrainenilor, despre care el a spus că va fi „semnificativ mai mare” decât cea furnizată anterior.

„Ucraina are nevoie de multe tipuri diferite de sprijin”, dar accentul se va pune pe susținere, a spus el în timpul întrebărilor.

De ce noua contraofensivă a Ucrainei nu înaintează la fel de repede ca cea lansată anul trecut. „Este un joc de-a șoarecele și pisica”

ACTUALIZARE 10:45 După victoriile rapide pe care armata Ucrainei le-a înregistrat în timpul contraofensivei de anul trecut în care a eliberat multe teritorii din regiunile Harkov și Herson, așteptările pentru operațiunea recent lansată de Kiev sunt foarte mari, scrie Politico. Totuși, experții avertizează că noua contraofensivă va continua într-un ritm diferit de cea precedentă.

Ucraina întâmpină o rezistență acerbă din partea rușilor în sudul și estul țării, în timp ce trupele ucrainene continuă să elibereze și mai multe teritorii ocupate de armata rusă. Forțele ucrainene au câștigat teren, dar luptele se dau pentru fiecare metru de pământ, potrivit ministrului adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar.

„Inamicul face tot posibilul pentru a păstra pozițiile cucerite. Rușii folosesc în mod activ aviația de asalt și militară și folosește intens focul de artilerie”, a spus Maliar. „În timpul ofensivei, trupele noastre întâmpină în continuu terenuri minate, în combinație cu șanțuri antitanc”, a explicat Maliar. „La toate acestea se adaugă contraatacurile constante ale unităților inamice asupra blindatelor și utilizarea masivă a rachetelor ghidate antitanc și a dronelor kamikaze.”

Citește continuarea AICI

Cine este omul din spatele contraofensivei ucrainene

ACTUALIZARE 10:30 Mult așteptata încercare a Ucrainei de a recuceri teritoriile din estul și sudul țării, ocupate de Rusia în ultimele 18 luni, este acum în plină desfășurare. Principalul responsabil pentru planificarea și executarea operațiunii este Generalul Valeri Zalujnîi, comandantul-șef de 49 de ani al armatei ucrainene. Până nu demult, generalul era o figură necunoscută pentru mulți oameni, dar acum popularitatea sa a început deja să rivalizeze cu cea a președintelui Volodimir Zelenski, relatează BBC.

Generalul Zalujnîi, sau „Valera al nostru”, cum îi spun prietenii și foștii colegi de clasă, a fost desemnat comandant-șef al armatei ucrainene în luna iulie a anului 2021. Cei care îl cunosc bine spun că numirea sa, pentru care a insistat însuși Zelenski, a fost o surpriză chiar și pentru general și pentru mulți alții care știu că, de obicei, pentru a obține o poziție atât de înaltă, trebuie să mai întâi să treci prin mai multe etape pe care Zalujnîi le-a sărit.

Zalujnîi avea deja reputația unui comandant ambițios și modern, dar și a unui bărbat nepretențios căruia îi place să glumească cu subordonații săi și care nu este arogant. În doar câteva luni, generalul a ajuns să conducă apărarea ucraineană în fața invaziei declanșate de Putin.

Citește continuarea AICI

Odesa, vizată de loviturile rusești pentru a doua zi consecutiv

ACTUALIZARE 10:13 Rușii au lansat atacuri asupra orașului Odesa noaptea trecută, după ce miercuri a fost bombardat la primele ore ale dimineții, relatează The Guardian.

Comandamentul militar sudic al Ucrainei a spus joi că Rusia atacă „cu vehicule aeriene fără pilot” – adică drone – și că există „și amenințarea unui atac cu rachete”, în timp ce sfătuia rezidenții să meargă la adăposturi. Oficialii au spus ulterior că toate cele 20 de drone care au atacat în sud au fost distruse de forțele de apărare aeriană.

Miercuri, trei persoane au fost ucise și cel puțin 13 au fost rănite într-un atac cu rachete rusești asupra Odesei, au declarat forțele ucrainene. Autoritățile au spus că apărarea antiaeriană a doborât două dintre rachetele de croazieră rusești Kalibr lansate miercuri dimineață, dar atacul a lovit în continuare infrastructura civilă, inclusiv un centru de afaceri, o instituție de învățământ, un complex rezidențial, restaurante și magazine.

A fost unul dintre numeroasele atacuri din toată țara de miercuri care au făcut 13 civili morți și 24 răniți. Oficialii militari ucraineni au declarat că atacul de miercuri asupra Odesei a fost „vizat aparent către obiectele căutate de inamic în zona sprijinului logistic pentru forțele de apărare”.

O nouă noapte de atacuri masive ruseşti asupra Ucrainei

ACTUALIZARE 10:00 Ocupanţii ruşi au lansat în noaptea de miercuri spre joi un nou atac masiv combinat cu rachete de croazieră şi drone kamikaze asupra oraşelor ucrainene, informează agenţia de presă Unian. Astfel, rachete ruseşti au lovit două instalaţii industriale în oraşul Krivoi Rog, în sudul Ucrainei, la primele ore ale dimineţii de joi, a declarat primarul oraşului, Oleksandr Vilkul, în timp ce un atac cu drone a fost semnalat la Odesa (sud), potrivit Reuters. În acest timp, Rusia a denunţat un atac cu drone lansat de ucraineni asupra peninsulei anexate Crimeea, conform Efe.

 

Trei rachete ruseşti au lovit două întreprinderi industriale la Krivoi Rog, „care nu aveau nicio legătură cu armata”, rănind un bărbat de 38 de ani. O maşină a fost avariată de fragmente de rachete doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană, a indicat primarul Oleksandr Vilkul, scrie Agerpres.  „Distrugerile sunt importante”, a scris Vilkul pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Conform Reuters, autorităţile din Odesa (sud) au anunţat că apărarea antiaeriană a doborât 18 drone kamikaze care s-au apropiat de regiune. Dar purtătorul de cuvânt al administraţiei militare din Odesa, Serhii Bratciuk, citat de agenţia locală de presă Unian, a afirmat că, din datele preliminare de care dispune, apărarea antiaeriană a interceptat şi doborât 13 drone kamikaze Shahed.

În total, în cursul nopţii trecute, sistemele de apărare antiaeriană ucrainene au distrus 22 de ţinte ale inamicului, dintre care o rachetă de croazieră Kh-101/Kh-555, lansată din avion, şi 20 de drone kamikaze de fabricaţie iraniană, au raportat forţele aeriene ale Ucrainei. Printre ţintele doborâte s-au numărat şi drone ruseşti Orlan.

Patru avioane strategice ruseşti Tu-95MS au efectuat patru lansări de rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 din Marea Caspică. Una dintre rachete a fost distrusă, restul a lovit instalaţii industriale din regiunea Dnipropetrovsk (sud-est).

Inamicul a lansat dronele Shahed iraniene din direcţiile nord şi sud. Toate cele 20 de drone kamikaze au fost distruse de forţele şi mijloacele Forţelor antiaeriene în zonele de responsabilitate ale comandamentelor operative Sud şi Est, conform media ucrainene.

Rusia spune că ucrainenii au lansat drone asurpa Crimeei

ACTUALIZARE 09:50 Rusia a denunţat un nou atac cu drone, nouă în total, asupra peninsulei Crimeea, anexată de Moscova de la Ucraina în 2014, dar a susţinut că toate au fost doborâte sau dezactivate de mijloacele de război electronic.

„Noaptea trecută şi în cursul dimineţii, nouă vehicule fără pilot au fost lansate asupra teritoriului Republicii Crimeea”, a declarat guvernatorul peninsulei instalat de Moscova, Serghei Axionov, indicând pe contul său de Telegram că forţele de apărare antiaeriană au doborât şase dintre ele, în timp ce celelalte trei au fost blocate de mijloacele de război electronic. O dronă a căzut în districtul Krasnogvardeiski, fără a provoca victime. S-au spart doar câteva geamuri, a adăugat el.

De la distrugerea, în octombrie anul trecut, a emblematicului pod peste strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, peninsula a fost ţinta unor frecvente atacuri cu drone şi rachete, notează EFE.

Duminica trecută, traficul feroviar a trebuit să fie suspendat timp de mai multe ore în districtul Kirovskoie, în estul Crimeei, din cauza unor „avarii” la calea ferată, atribuite de presa rusă independentă unei explozii.

Cu o zi în urmă, Axionov a afirmat că sistemele de apărare antiaeriană ruseşti au doborât două rachete balistice lansate de Ucraina. Una dintre principalele ţinte ale ucrainenilor este baza Flotei ruse din Marea Neagră din oraşul Sevastopol, care a trebuit să-şi consolideze protecţia pe uscat, pe mare şi în aer.

Zelenski cere ca Ucraina să adere rapid la NATO: Va spulbera presupunerile rușilor că alianța se teme de Rusia

ACTUALIZARE 09:40 Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut din nou ca ţara sa să adere rapid la NATO, pe fundalul războiului de agresiune iniţiat de Rusia, informează joi dpa, potrivit Agerpres. „Acesta este momentul exact în care presupunerile ruseşti că cineva din NATO încă se teme de Rusia trebuie să fie complet spulberate”, a spus Zelenski.

Zelenski a spus că a discutat miercuri cu preşedintele polonez Andrzej Duda despre summitul NATO de la Vilnius din iulie. „Acesta este momentul exact în care presupunerile ruseşti că cineva din NATO încă se teme de Rusia trebuie să fie complet spulberate”, a declarat preşedintele Ucrainei în discursul său video de miercuri seara. „Astfel de ipoteze alimentează ambiţiile agresive ale Rusiei. Trebuie şi putem să le neutralizăm”, a subliniat şeful statului ucrainean. Aderarea Ucrainei la NATO va consolida organizaţia, a explicat Volodimir Zelenski.

Citește continuarea AICI

O centrală rusească la granița cu Ucraina a ars ca o torță. Rușii neagă că sursa incendiului a fost o explozie

ACTUALIZARE 09:35  Un incendiu a izbucnit, miercuri, la o centrală electrică din regiunea rusească sudică Rostov, de la granița cu Ucraina, relatează The Moscow Times. Autoritățile ruse au negat informațiile din presa locală conform căreia o explozie ar fi fost cauza declanșării focului.

Imaginile publicate pe internet arată cum centrala arde din temelii degajând cantități mari de fume.

Este vorba de centrala Novocerkaskaia, aflată la aproximativ 50 de kilometri sud-est de regiunea ucraineană Donețk, parțial ocupată de ruși și despre care invadatorii spun că au anexat-o. Guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, a declarat că pompierii au reușit să stingă flăcările, care acoperiseră, la un moment dat, o arie de 200 metri pătrați, miercuri după-amiază. Trei angajați ai centralei au fost spitalizați cu răni, a mai scris Golubev pe rețeaua Telegram.

Citește continuarea AICI

Contraofensiva ucrainenilor a „eşuat lamentabil” și este un „dezastru istoric”, susține vicepreşedintele Dumei

ACTUALIZARE 09:32 Kievul susține că a eliberat mai multe zone de sub ocupație rusă de la începutul contraofensivei, însă Piotr Tolstoi, vicepreşedintele Dumei de Stat afirmă că ofensiva ucrainenilor a „eșuat lamentabil”. „Ruşii au ars deja 120 de tancuri occidentale pe câmpul de luptă în timpul acestei contraofensive ucrainene eşuate. Vom continua să le ardem”, a spus acesta, miercuri, în cadrul la BFMTV, potrivit News.ro.

Piotr Tolstoi spune despre contraofensiva ucraineană că a „eşuat lamentabil” şi reprezintă un „dezastru istoric”: 20% din ajutorul occidental ar fi fost distrus de armata rusă în timp ce Kievul ar fi pierdut 10.000 de soldaţi, a anunţat deputatul.

„Ruşii au ars deja 120 de tancuri occidentale pe câmpul de luptă în timpul acestei contraofensive ucrainene eşuate. Vom continua să le ardem”, a spus el.

REUTERS: Contraofensiva ucraineană prinde contur, dar principalul test nu a venit încă

ACTUALIZARE 09:30 După o săptămână de lupte grele, cu trupele ucrainene aflate la o anumită distanţă de principala linie defensivă a Rusiei şi cu cea mai mare parte a forţelor încă în aşteptare, adevăratul test pentru contraofensiva Kievului abia urmează, arată o analiză Reuters, potrivit New.ro.

Ucraina a lovit în două zone de-a lungul frontului sud-estic săptămâna trecută, când a început faza principală a operaţiunii sale mult aşteptate, raportând că a recucerit şapte sate, dar înregistrând, totodată, pierderi, inclusiv vehicule de luptă de infanterie şi tancuri occidentale.

„De ambele părţi, o mare parte a efortului se va reduce la uzură”, spune Rob Lee, cercetător senior la Institutul de Cercetare în domeniul Politicii Externe. El se numără printre analiştii care au raportat că există pierderi în ambele tabere, pe baza fotografiilor şi a imaginilor din satelit. „Riscul pentru ei (ucrainenii - n.r.) este ca înainte de a ajunge la acea linie defensivă (rusă), să ajungă la prea multă uzură şi să le fie prea greu să o spargă şi să o exploateze”, atrage atenţia Rob Lee.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că echipamentele occidentale, cum ar fi tancurile de luptă şi vehiculele blindate, ar trebui să ajute la protejarea vieţilor soldaţilor ucraineni.

Strategia Ucrainei 

Rusia a pregătit mii de poziţii defensive începând de la graniţa de vest a Rusiei până în Crimeea ocupată, inclusiv câmpuri minate, şanţuri antitanc, rânduri de baricade şi tranşee din beton cu „dinţi de dragon”. Poziţiile, analizate de Reuters în aprilie folosind imagini din satelit, sunt puternic concentrate în sudul de importanţă strategică, unde Kievul ar putea avea ca obiectiv să rupă puntea terestră a Rusiei către Crimeea şi să divizeze forţele Kremlinului.

Ucraina, care are cea mai mare parte a forţelor sale de contraofensivă încă în culise, poate urmări unde angajează Moscova trupe, pentru a-şi consolida liniile şi pentru a lovi în zonele mai slab apărate, inclusiv în est, au declarat analiştii militari. „Ucraina are de ales”, spune Ben Barry, senior fellow pentru războiul terestru la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice. „Nu poate obţine o surpriză strategică, dar va încerca din răsputeri să obţină o surpriză operaţională şi tactică. Acest lucru va implica ascundere, camuflaj, înşelăciune, dezinformare, pe care le-a folosit cu destul succes în toamna trecută”, arată analistul.

Ce forțe are Ucraina

Konrad Muzyka, un analist militar din Polonia care urmăreşte îndeaproape războiul, a declarat că doar trei din cele 12 brigăzi au fost văzute în luptă în sud-est până acum. Principalele lovituri au avut loc în apropierea oraşului Orihiv, controlat de Kiev, în regiunea Zaporojie, şi la Velika Novosilka, în regiunea Doneţk, la aproximativ 80 km spre est.

„Iniţial s-au descurcat destul de bine”, a spus Muzyka. „Principala mea preocupare după cinci sau şase zile în această fază principală este că progresul pare să se fi oprit. Impulsul pe care l-au acumulat în primele două zile a dispărut în esenţă acum şi nu ştim de ce se întâmplă acest lucru”, arată expertul.

Hanna Maliar a raportat, de asemenea, progrese pe flancurile oraşului Bahmut din est, pe care Rusia a declarat că l-a capturat luna trecută. Analiştii militari consideră însă puţin probabil ca acest lucru să devină punctul central al ofensivei principale ucrainene.

În același timp, analistul militar Jack Watling a scris pentru think tank-ul RUSI că este prea devreme pentru a spune dacă ofensiva a reuşit sau a eşuat. „Trebuie să ne abţinem de la declaraţii premature de succes sau eşec”, a îndemnat el.

Secretarul general al NATO cere noi arme şi muniţii pentru contraofensiva ucraineană

Comandantul trupelor lui Kadîrov, despre care s-a anunțat că a fost rănit în Ucraina, este „în viață și bine”, spune președintele Dumei

Cele mai importante informații din ziua precedentă:

  • Mercenarii Wagner intră în „vacanța de vară”. Prigojin a anunțat că luptătorii săi se odihnesc până în august
  • Ce știm până acum despre contraofensiva ucraineană: „Ceea ce vedem este cu siguranță începutul”
  • „Ritmul contraofensivei Kievului a încetinit”
  • Sute de ruși, uciși dintr-un foc: Un general rus și-a adunat soldații în careu și i-a ținut timp de 2 ore „până când a venit HIMARS-ul”
  • Rușii clonează site-urile organizațiilor de presă. Franța a descoperit o campanie masivă de propagandă și dezinformare
  • Prigojin îl sfidează pe Putin. Mercenarii Wanger nu vor semna contractele cu ministerul rus al Apărării
  • Belarus a început să primească arme nucleare tactice din Rusia
  • Producţia agricolă a Ucrainei ar putea să îşi revină abia peste 20 de ani
  • Şeful AIEA îşi amână vizita la centrala din Zaporojie din raţiuni de securitate
  • Șapte persoane au fost ucise în urma unui atac rusesc asupra regiunii Sumî
  • Serviciile de informaţii militare olandeze au avertizat CIA privind un presupus atac ucrainean asupra conductelor Nord Stream
  • Ucrainenii au doborât 12 din 20 de rachete și drone rusești lansate peste noapte

Editor : C.L.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

Țiriac a plătit 7.500.000 € și vrea să fugă de tot într-o destinație total surprinzătoare, după ce și-a donat toată averea

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Patriarhul Kirill spune că Biserica Ortodoxă Rusă nu a condamnat niciodată pedeapsa cu moartea. „Nici Iisus nu a făcut-o”

Cum a pompat Rusia bani în alegerile din Moldova și de ce acest lucru nu a funcționat

Suedia renunță la 13 parcuri eoliene din Marea Baltică de teama Rusiei. „Un impact inacceptabil” asupra apărării

Ucraina critică Google pentru că a dezvăluit locația unor situri militare

Partenerii noștri