Franța stă pe un butoi de pulbere înaintea alegerilor de duminică: violențe și amenințări cu moartea. Mii de polițiști sunt în alertă

Agresiuni fizice, amenințări cu moartea și liste cu indezirabilii care ar trebui eliminați. Așa arată campania electorală din Franța cu trei zile înainte de turul doi al parlamentarelor. O atmosferă extrem de tensionată, în condițiile în care extrema dreaptă speră să ajungă la guvernare pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, iar forțele de centru și de stânga încearcă să blocheze partidul lui Le Pen în viitorul legislativ. 30.000 de agenți de poliție vor fi mobilizați duminică pe străzi, pe măsură ce poliția se teme că vor izbucni violențe. 

Purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Prisca Thévenot, și membrii echipei sale de campanie au fost agresați miercuri seara într-o suburbie din sud-vestul Parisului. Ea le-a cerut unor tineri să nu mai rupă afișele candidaților pe care nu îi susțin, moment în care aceștia au devenit agresivi și i-au rănit pe candidata locală a partidului lui Macron și pe un alt membru al echipei.

Avedik Batikian, consilier municipal: "Am auzit strigăte puternice de la balconul meu. La început, nu am știut ce este. Am început să filmez și în timp ce filmam, mi-am dat seama că unul dintre colegii mei era atacat. Au apărut undeva între 20 și 30 de tineri agresivi. Filmarea mea a permis identificarea lor de către poliție."

Atacul a creat un val de indignare contra extremiștilor. Șefa acestora, Marine Le Pen, a reacționat și ea. Fără a condamna însă explicit atacul, ea a părut că vrea să folosească incidentul, tocmai pentru a-și justifica retorica rasistă și naționalistă.

Marine Le Pen, șefa extremei drepte din Franța: "Observ că multe femei-candidat sunt atacate, multe sunt presate să-și suspende campania, consider că este un climat absolut deplorabil."

Atacul asupra politicienilor din partidul lui Macron vine în condițiile în care un site al extremei drepte a făcut apel nici mai mult nici mai puțin decât la linșarea a cel puțin o sută de avocați din barourile din Paris și Caen. Au semnat o scrisoare în care anunțau că vor apăra în justiție drepturile fundamentale, amenințate de extremiștii lui Marine Le Pen. Potrivit presei franceze, este prima dată când apar amenințări cu moartea la adresa unei categorii profesionale. ONG-urile pentru drepturile omului avertizează că Franța e pe muchie de cuțit.

Dominique Sopo, directorul organizației SOS Rasismul: "Cert este că oricare ar fi rezultatul, chiar dacă extrema dreaptă nu obține o majoritate absolută, suntem în stare de alertă pentru Republică și democrație, cum nu am mai văzut. Există o criză democratică formidabilă. " 

Actualul premier Gabriel Attal, candidat din partea partidului centrist al lui Macron susține că oricât și-au periat mesajele în ultimele zile, extremiștii de dreapta au o agendă clară.

Gabriel Attal, premierul francez în exercițiu: "Realitatea este că, dincolo de fațadă, nu s-a schimbat nimic. Dacă ești de origine străină, ești un cetățean francez rău. Dacă ai dublă naționalitate, ești cetățean doar pe jumătate. Și în acest caz, nu meriți o funcție publică. Vor să-i împartă pe francezi în categorii, să stigmatizeze o parte a populației franceze în funcție de originea sa."

Bărbat: "Este anormal ca Franța să nu-și amintească faptul că algerienii, africanii și atât de mulți alții și-au vărsat sângele ca să iasă din coșmarul anilor '40, au ajutat Franța ​​să se reconstruiască și se lovesc constant de retorica anti-imigranți, când fără ei Franța ar fi fost în genunchi cu mult timp în urmă."

Rasismul și xenofobia nu sunt singurele probleme care-i frământă pe mulți francezi. Și modul în care este împins în față Jordan Bardella de către extrema dreaptă îi determină pe unii să-și facă griji pentru ce va urma după 7 iulie.

Francez: "Un tânăr fără abilități, fără calificări, poate fi astăzi prim-ministru! Este imposibil, incredibil că atâția francezi nu-și pun această întrebare. Ei bine, da, eu spun că Bardella este pur și simplu marioneta doamnei Le Pen. Atât și nimic mai mult. Vom alege un prim-ministru marionetă. Ceva nemaiauzit!"

30.000 de poliţişti în Paris și suburbii, în ziua alegerilor

Ministrul de interne francez, Gerald Darmanin, a anunţat că 30.000 de poliţişti vor fi desfăşuraţi în toată ţara pentru a preveni producerea de incidente duminică seara, când se vor anunţa rezultatele unui tur al doilea cu miză foarte ridicată al alegerilor parlamentare, în contextul în care trei candidaţi au spus că au fost victimele unor agresiuni în campanie, transmite Reuters.

Turul al doilea va stabili dacă partidul Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN, extremă dreapta) îşi va asigura pentru prima dată o majoritate parlamentară şi va forma viitorul guvern.

Între timp, un sondaj publicat miercuri sugerează că eforturile partidelor mainstream de a bloca RN să obţină o majoritate absolută ar putea avea rezultate.
Sondajul Harris Interactive realizat pentru publicaţia Challenges a arătat că RN (anti-imigraţie, eurosceptic) şi aliaţii săi ar obţine între 190 şi 220 de locuri dintr-un total de 577, iar Republicanii (LR, centru-dreapta) între 30 şi 50, ceea ce ar putea exclude posibilitatea unui guvern minoritar al extremei drepte sprijinit de o parte a grupului parlamentar LR.

Marine Le Pen respinge ''provocările'' Moscovei, care i-a oferit un sprijin explicit

Marine Le Pen a descris drept "provocări din partea ruşilor" şi "imixtiune" sprijinul explicit pe care Kremlinul i l-a arătat înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate care vor avea loc în Franţa duminica viitoare, informează EFE, scrie Agerpres.

"Nu sunt responsabilă pentru acest tip de provocări ruseşti împotriva Franţei şi împotriva lui Emmanuel Macron", a subliniat Le Pen într-un interviu acordat canalului BFMTV, atunci când a fost întrebată despre declaraţiile autorităţilor ruse de miercuri în care Moscova a susţinut linia formaţiunii sale, Adunarea Naţională (RN).

Le Pen s-a plâns mai ales de faptul că oficiali din alte partide îi aruncă în faţă acest sprijin al Moscovei, cum este cazul candidatului socialist la alegerile europene, Raphael Glucksmann, care într-un alt interviu a apreciat că RN este "o a cincea coloană a lui Vladimir Putin", preşedintele rus.

La originea acestei controverse se află un mesaj al purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe rus pe reţeaua de socializare X în care sublinia că "poporul francez caută o politică externă suverană care să-i servească interesele naţionale şi care să se rupă de dictatele Washingtonului şi Bruxellesului". Purtătorul de cuvânt rus a adăugat, într-o referire clară în special la preşedintele francez, Emmanuel Macron, că "oficialii francezi nu vor putea ignora aceste schimbări profunde în atitudinea marii majorităţi a cetăţenilor".

Legăturile, cel puţin în trecut, dintre RN şi Le Pen cu Rusia şi cu regimul Putin au fost evidente, deşi formaţiunea de extremă dreaptă s-a distanţat după invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022, notează EFE. Cu toate acestea, deşi acum RN susţine că Ucraina trebuie sprijinită pentru a se putea apăra, partidul a subliniat că, dacă va ajunge la putere, nu va autoriza trimiterea de trupe sau instructori pe teritoriul ucrainean, aşa cum are în vedere Macron, şi nici livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune cu care Kievul ar putea ataca adânc teritoriul Rusiei.

Pe plan intern, Marine Le Pen a criticat joi ideea unei "mari coaliţii" între cei care încearcă să împiedice extrema dreaptă să obţină majoritatea absolută la alegerile legislative de duminică şi pe care o atribuie "celor care vor să-şi păstreze puterea împotriva voinţei poporului". În acelaşi interviu, Le Pen a insistat că această mare alianţă care va reuni forţele de la stânga la dreapta "este marele vis al (preşedintelui francez) Emmanuel Macron, partidul unic".

În Consiliul de Miniştri de miercuri, Macron a făcut referire la ipoteza acestei "mari coaliţii" despre care se vorbeşte după demisia masivă a aproape 220 de candidaţi ai stângii şi din blocul macronist pentru a împiedica victoria cu majoritate absolută a RN împreună cu aliaţii săi conservatori.

Macron a ţinut însă să clarifice că aceste demisii "nu înseamnă că vom guverna începând de mâine cu LFI", Franţa Nesupusă a lui Jean-Luc Melenchon, cu care preşedintele a avut confruntări frontale în ultimii ani.

Le Pen a insistat însă asupra strategiei sale de a prezenta runda a doua ca pe o bătălie între tabăra ei şi toate celelalte tabere, aflate sub influenţa lui Melenchon, pe care îl foloseşte pe post de sperietoare. Potrivit versiunii lui Le Pen, această "mare coaliţie" este o "alianţă împotriva naturii" care "ar aplica programul lui Jean-Luc Melenchon" şi care ar însemna "suprimarea proprietăţii private", "legalizarea (imigranţilor) ilegali" sau "Uniunea Sovietică economică".

Editor : G.M.

• Etichete:
• franta
• politie
• marine le pen
• alegeri parlamentare franta
• atacuri violente

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei