Live Text
Biden spune că Zelenski nu are nevoie de avioane F-16 acum. „Dar nimeni nu ştie încă ce va fi nevoie într-un an, doi sau trei”
Data actualizării: Data publicării:
Președintele american Joe Biden și liderul ucrainean Volodimir Zelenski, în Kiev. Foto: Profimedia Images
Războiul început de Vladimir Putin în Ucraina a intrat în al doilea an calendaristic. Primele tancuri Leopard au sosit în Ucraina, aduse de premierul polonez Mateusz Morawiecki. Victoria „ne va aștepta inevitabil” dacă aliații „își respectă promisiunile și termenele”, a declarat volodimir Zelenski într-o sală din Kiev plină cu jurnaliști din toate colțurile lumii. Uniunea Europeană a promis sprijin suplimentar pentru milioane de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului, în timp ce SUA a anunțat un pachet suplimentar de asistență de securitate pentru Ucraina.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Joe Biden: Zelenski „nu are nevoie de F-16 acum”
ACTUALIZARE 22:13 Preşedintele american Joe Biden a negat posibilitatea livrării unor avioane de vânătoare Ucrainei în cadrul ajutorului militar oferit acestei ţări în războiul cu Rusia, fără a exclude însă furnizarea unor astfel de avioane în anii care vin, relatează sâmbătă agenţia DPA, citată de Agerpres.
„Nu are nevoie de F-16 acum”, a răspuns Biden într-un interviu la postul ABC, întrebat despre cererile insistente ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca armata sa să primească avioane de luptă occidentale, în special F-16.
Din punctul de vedere al responsabililor militari americani, a explicat Biden, în prezent nu este oportun transferul unor astfel de arme către armata ucraineană. „Dar nimeni nu poate şti de ce va fi nevoie într-un an, doi sau trei”, a adăugat liderul de la Casa Albă, după ce a anunţat vineri, la împlinirea unui an de la începutul campaniei militare ruse contra Ucrainei, un nou pachet de ajutor militar pentru aceasta din urmă, în valoare de circa 2 miliarde de dolari.
La o conferinţă de presă desfăşurată tot vineri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou crearea unei „coaliţii aeriene” care să ofere ţării sale avioane de luptă, asemeni „coaliţiei tancurilor”. Deşi a admis că aceasta „este o temă dificilă”, el s-a declarat încrezător că „va fi depăşit acest tabu”, la fel cum s-a întâmplat cu tancurile moderne, al căror transfer către Kiev a fost refuzat iniţial de ţările occidentale, dar în cele din urmă Ucraina va primi peste 60 de tancuri germane Leopard 2, 14 tancuri britanice Challenger 2 şi, într-un orizont de timp mai îndepărtat, 31 de tancuri americane M1 Abrams.
Experţii militari atrag atenţia că furnizarea unor avioane de luptă occidentale Ucrainei nu ar fi o măsură practică în acest moment, dat fiind timpul îndelungat de care piloţii ucraineni vor avea nevoie pentru a se instrui şi familiariza cu aceste aparate.
Potrivit postului CNN, Zelenski intenţionează să le trimită congresmenilor americani o listă cu armele de care armata ucraineană consideră că are nevoie pentru a învinge Rusia, listă pe care ar urma să includă şi avioanele F-16. Dar în tabăra republicană din Congresul SUA există unele voci critice faţă de ajutorul militar american oferit Ucrainei, ajutor ajuns până în prezent la un total de peste 32 miliarde de dolari.
Mii de manifestanți la Berlin în favoarea negocierilor de pace cu Rusia. Protest împotriva invaziei din Ucraina, organizat la Bruxelles
ACTUALIZARE 21:43 Mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Poarta Brandenburg din Berlin la o manifestaţie în favoarea negocierilor de pace cu Rusia, pentru încheierea războiului în Ucraina, alte mii de protestatari participând în aceeaşi zi la Bruxelles la un marş împotriva invaziei ruse, transmit agenţiile DPA, AFP şi EFE.
Mii de persoane s-au adunat în Berlin la o manifestaţie în favoarea negocierilor de pace cu Rusia, pentru încheierea războiului în Ucraina, iar alte mii de protestatari au participat în aceeaşi zi la Bruxelles, la un marş împotriva invaziei ruse. Sursa colaj foto: Profimedia Images
Un mare aflux de manifestanţi a fost observat de ambele laturi ale Porţii Brandenburg, în ciuda lapoviţei şi frigului. Unii purtau drapele cu porumbei ai păcii. Organizatorii vorbesc despre circa 50.000 de protestatari participanţi la demonstraţie, în timp ce poliţia afirmă că ar fi circa 10.000 şi a desfăşurat un dispozitiv de circa 1.400 de ofiţeri pentru a preveni eventuale incidente. Mai multe mici contramanifestaţii au fost semnalate în apropiere, conform Agerpres.
Manifestaţia, organizată sub sloganul „Să ne ridicăm pentru pace!”, a fost convocată de politiciana de stânga Sahra Wagenknecht şi de activista pentru drepturile femeilor Alice Schwarzer. Ele s-au adresat manifestanţilor îndemnând la „diplomaţie în locul livrărilor de arme”, după ce cancelarul federal german Olaf Scholz a acceptat în cele din urmă, sub presiunea şefei diplomaţiei sale, ecologista Annalena Baerbock şi a SUA, să intensifice livrările de arme către Ucraina, în special deblocarea transferului tancurilor Leopard.
Lituania a strâns 14 milioane de euro pentru a oferi Ucrainei 14 radare tactice de supraveghere aeriană
ACTUALIZARE 20:01 Lituanienii au strâns 14 milioane de euro pentru a oferi Ucrainei radare tactice de supraveghere aeriană, în cadrul unei colecte publice care s-a încheiat în cursul nopţii, transmite sâmbătă AFP.
Lituanienii au strâns 14 milioane de euro pentru a oferi Ucrainei radare tactice de supraveghere aeriană. Foto: Profimedia Images
Lituania, ţară cu 2,8 milioane de locuitori, membră a UE şi NATO, se află în continuare în avangarda sprijinului pentru Ucraina.
„În acest moment crucial, trebuie să facem tot ce putem pentru a garanta sprijinul nostru poporului ucrainean”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, cu ocazia unei adunări în ultima zi a colectei, care a coincis cu împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse.
Prigojin spune că mercenarii Wagner au capturat un sat la nord de Bahmut
ACTUALIZARE 19:25 Evgheni Prigojin, fondatorul grupului rusesc de mercenari Wagner, a spus sâmbătă că luptătorii săi au capturat satul Yahidne, la nord de orașul Bahmut, pe care încearcă să-l controleze pe frontul de est, relatează Reuters.
Reuters nu a putut confirma în mod independent afirmația, pe care Prigojin a făcut-o într-un scurt mesaj audio.
După șase luni de lupte grele, forțele Ucrainei au raportat că au distrus în februarie un pod de lângă Bahmut, un semn privind o posibilă retragere și o mișcare care i-ar da un avantaj semnificativ Rusiei. Kievul a negat că intenționează să părăsească Bahmut.
Joe Biden respinge iniţiativa Chinei pentru pace în Ucraina: „Dacă Putin aplaudă planul, atunci cum poate el să fie bun?”
ACTUALIZARE 19:18 Preşedintele american Joe Biden a respins iniţiativa Chinei pentru negocierea şi încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, a dat el clar de înţeles într-un interviu acordat vineri postului ABC, citat de CNN.
„Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin îl aplaudă, atunci cum poate el să fie bun?”, a spus Biden despre planul chinez. „Nu glumesc. Sunt doar extrem de sincer”, a clarificat el.
„Nu am văzut în acest plan nimic care să indice că există acolo ceva care să fie benefic pentru oricine în afară de Rusia dacă planul chinez este urmat”, şi-a motivat poziţia liderul de la Casa Albă.
China s-a opus condamnării războiului din Ucraina la summitul G20 din India
ACTUALIZARE 19:02 Miniştrii de finanţe şi preşedinţii băncilor centrale din statele G20 au încheiat sâmbătă în India reuniunile lor fără să convină asupra unui comunicat comun, din cauza divergenţelor cu China şi Rusia asupra războiului din Ucraina, transmite AFP, citată de Agerpres.
Miniştrii de finanţe şi preşedinţii băncilor centrale din statele G20 au încheiat sâmbătă în India reuniunile lor fără să convină asupra unui comunicat comun. Foto: Profimedia Images
Reuniţi de vineri la Bangalore, capitala tehnologică a Indiei, responsabilii economici ai statelor G20 au încercat să cadă de acord asupra unor soluţii în faţa provocărilor cu care se confruntă economia mondială, în contextul războiului din Ucraina şi al creşterii inflaţiei.
India, care asigură preşedinţia G20, a publicat la finalul reuniunilor un „rezumat” al discuţiilor, dar fără un comunicat comun, la fel cum s-a întâmplat la precedentele reuniuni de acelaşi fel desfăşurate anul trecut în Indonezia.
UE și SUA au adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei. Bruxelles-ul spune că acest al zecelea pachet este „de cea mai mare anvergură”
ACTUALIZARE 18:11 Noul pachet de sancţiuni impus Rusiei de UE la un an de la începutul războiul în Ucraina vizează 121 de persoane şi entităţi, inclusiv producători iranieni de drone, în timp ce Statele Unite au adoptat la rândul lor un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, acesta incluzând şi intermediari europeni, relatează AFP, citată de Agerpres.
Adoptat vineri, al zecelea pachet de sancţiuni al UE după începerea războiului în Ucraina cuprinde "sancţiunile de cea mai mare anvergură adoptate vreodată", a indicat sâmbătă într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sunt astfel vizate 96 de entităţi ruseşti suplimentare (companii sau agenţii de stat), inclusiv trei bănci ruseşti.
Sunt de asemenea vizate şapte entităţi iraniene, toate reprezentând producători de drone folosite de Rusia pentru a lovi ţinte în Ucraina.
Lukașenko respinge afirmațiile Moscovei: „Nu cred că Ucraina va ataca Transnistria”
ACTUALIZARE 16:08 Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat sâmbătă că nu crede că Ucraina va agrava situația din Transnistria, așa cum afirmase vineri Ministerul rus al Apărării, transmite Belta, agenția de presă de la Minsk.
„Eu nu cred în asta. Nu este profitabil pentru ei”, a declarat Lukașenko sâmbătă, răspunzând la întrebările jurnaliștilor la centrul republican de pregătire olimpică în sporturile de iarnă Raubichi, în apropiere de Minsk.
„Occidentul ar vrea să rezolve problema cu Rusia și Transnistria dintr-o singură lovitură pentru a închide această „gaură gri”, cum se spune, și să unească Moldova, să o împingă în România sau să o facă pro-occidentală. Acesta este obiectivul lor. Ucrainenii nu au nevoie de asta. Nu cred că ucrainenii vor înnebuni și vor declanșa un fel de al doilea front”, a subliniat Lukașenko, citat de portalul de informații RBC.
Medvedev avertizează din nou Kievul: „Rusia nu duce lipsă de rachete. Extindem producția și folosim cele mai noi tehnologii”
ACTUALIZARE 14:48 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat că fabricile din ţară lucrează non-stop pentru a răspunde creşterii exponenţiale a comenzilor de armament, el ironizând ideea că forţele ruse rămân fără rachete, transmite sâmbătă Reuters.
Potrivit lui Medvedev, Rusia şi-a sporit „de zeci de ori” producţia militară în unele fabrici şi studiază cu atenţie armele trase de partea ucraineană, în scopul de a obţine un avantaj.
Rusia şi-a turat intens producţia de armament anul trecut, în timp ce forţele sale au consumat cantităţi imense de muniţie în Ucraina şi mii de vehicule blindate au fost distruse sau capturate.
Macron merge în China la începutul lui aprilie. Președintele francez cere Beijingului să ajute la stoparea agresiunii ruse
ACTUALIZARE 13:03 Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat sâmbătă că se va deplasa în China „la începutul lui aprilie”, transmite AFP și Agerpres.
Vorbind în marja vizitei sale la Salonul agriculturii organizat la Paris, Macron a chemat Beijingul „să ne ajute să facem presiuni asupra Rusiei” pentru „a stopa agresiunea” şi „a construi pacea”.
La o zi după publicarea de către China a unui document care cheamă la negocieri de pace şi o „soluţie politică”, preşedintele francez a afirmat că pacea nu este „posibilă decât dacă ea trece printr-o oprire a agresiunii ruse, o retragere a trupelor şi o respectare a suveranităţii teritoriale şi a poporului ucrainean”.
Un important consilier al lui Zelenski a criticat propunerea de pace făcută vineri de China
ACTUALIZARE 12:45 „Dacă pretinzi că ești un jucător global, nu oferi un plan nerealist. Nu pariezi pe un agresor care a încălcat legislația internațională și care va pierde războiul. Nu este o viziune de viitor. Așa cum cineva care face planuri pentru decenii nu practică jocuri rusești de 3 zile". China, 'fereastra de oportunitate' nu este nelimitată”, a scris Mihailo Podoliak pe Twitter.
If you claim to be a global player, you don't offer an unrealistic plan. You don't bet on an aggressor who broke intl law and will lose the war. It's not far-sighted. As someone who plans for decades doesn't play "🇷🇺 3-day games."
China, the "window of opportunity" is not endless
WSJ: Germania, Franţa şi Marea Britanie vor să propună Ucrainei un pact de securitate pentru a încuraja începerea negocierilor de pace
ACTUALIZARE 12:20 Germania, Franţa şi Marea Britanie, cei mai mari membri europeni ai NATO, cred că un pact care să oficializeze legături mai puternice între Alianţa Nord-Atlantică şi Ucraina ar putea fi o modalitate de a încuraja Kievul să înceapă discuţii de pace cu Rusia, chiar dacă Moscova continuă să ocupe teritoriul ucrainean, potrivit a trei oficiali din cele trei guverne, care au vorbit cu jurnaliștii de la The Wall Street Journal.
Premierul britanic Rishi Sunak a prezentat săptămâna trecută un proiect de acord care să ofere Ucrainei un acces mult mai larg la echipamente militare avansate, arme şi muniţie pentru a se apăra după ce războiul se va încheia.
Parisul şi Berlinul susţin iniţiativa, toate cele trei guverne văzând-o ca pe o modalitate de a spori încrederea Ucrainei şi de a oferi guvernului de la Kiev un stimulent pentru a începe discuţiile cu Rusia, au declarat pentru Wall Street Journal (WSJ) oficialii francezi, germani şi britanici.
Cum arată camera în care locuiește Zelenski de la începutul războiului. „Aceasta este casa mea”
ACTUALIZARE 11:20 Volodimir Zelenski locuiește pe strada Bankova din Kiev, unde se află sediul Administrației Prezidențiale, de la începutul invaziei ruse în Ucraina. În cadrul proiectului documentar „Anul”, realizat de publicația ucraineană Glavcom, președintele ucrainean a prezentat camera în care trăiește.
„Locuiesc aici. Ei bine, am coborât în adăpostul antiatomic. Și, în general, locuiesc aici. Aceasta este casa mea”, a spus Zelenski. Reportajul arată o cameră mică, cu un pat de o persoană, o masă, o chiuvetă și o oglindă. Camera se află chiar lângă biroul președintelui.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Foto: Profimedia Images
Zelenski: Ucraina nu va invada Transnistria. Noi prețuim independența altor state
ACTUALIZARE 09:39 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins vineri acuzațiile Rusiei potrivit cărora Kievul ar pregăti invadarea regiunii separatiste transnistrene din Republica Moldova, catalogând informațiile drept dezinformare a Kremlinului, transmite TV8 din Moldova.
„Acum, rușii aruncă informații că Ucraina ar urma să intre pe teritoriul Transnistriei. Noi prețuim independența altor state. Transnistria este Moldova. Rusia ne provoacă să intrăm pe teritoriile legale ale Moldovei. Dar Rusia poate invada din teritoriul Transnistriei”, a spus liderul ucrainean, potrivit Unian.
Zelenski a subliniat că Ucraina respectă suveranitatea Moldovei, spre deosebire de Rusia, ale cărei rachete au zburat deja pe teritoriul țării.
Declarația vine după ce Ministerul rus al Apărării a declarat pe 23 februarie că autoritățile de la Kiev ar pregăti o provocare militară în regiunea transnistreană. Ulterior, pe 24 februarie, Ministerul rus de Externe a spus că un atac asupra Transnistriei e echivalent cu un atac asupra Rusiei.
Chișinăul a respins aceste informații și a îndemnat oamenii la calm. Într-un comentariu pentru TV8, ambasadorul SUA la Chișinău, Kent Logsdon, a declarat că SUA „nu văd nicio validitate în aceste zvonuri care circulă”.
Forțele de apărare au respins 70 de atacuri rusești
ACTUALIZARE 09:30 Forțele de apărare au respins 70 de atacuri rusești, a transmis sâmbătă dimineață armata ucraineană, citată de Kyiv Independent.
⚡️ General Staff: Ukrainian forces repel 70 Russian attacks.
Russian troops also carried out 27 airstrikes and fired 75 rounds from rocket launchers, targeting communities and civilian infrastructure, the General Staff of Ukraine's Armed Forces reported on Feb. 25.
De asemenea, trupele rusești au efectuat 27 de atacuri aeriene și au tras 75 de salve cu lansatoare de rachete, vizând comunități și infrastructuri civile, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Ministerul britanic al Apărării analizează dronele kamikaze iraniene folosite de ruși
ACTUALIZARE 09:25 Evaluarea de sâmbătă dimineață a Ministerului britanic al Apărării are ca subiect dronele kamikaze iraniene folosite de ruși:
Nu au mai fost raportate cazuri de vehicule aeriene iraniene de atac unidirecțional fără echipaj (OWA-UAV) care să fie utilizate în Ucraina din jurul datei de 15 februarie 2023.
Înaintea acestei date, forțele armate ucrainene au raportat doborârea a cel puțin 24 de OWA-UAV-uri Shahed-136 între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie 2023. Alte zeci au fost distruse în primele zile ale anului. Această lipsă de desfășurări de OWA-UAV-uri indică probabil faptul că Rusia și-a epuizat stocul actual. Rusia va încerca probabil să se reaprovizioneze.
Deși aceste arme nu au un bilanț bun în ceea ce privește distrugerea țintelor vizate, Rusia le consideră probabil ca fiind momeli utile care pot deturna apărarea aeriană ucraineană de la rachetele de croazieră rusești mai eficiente.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 25 February 2023
Canada va livra Ucrainei încă patru tancuri Leopard
ACTUALIZARE 09:15 Canada va livra Ucrainei încă patru tancuri Leopard 2 pentru a ajuta la lupta împotriva invaziei ruse, ridicând la opt contribuţia sa totală în acest domeniu, a anunţat premierul Justin Trudeau, la un an de la începutul războiului declanșat de Kremlin.
„Canada este solidară cu Ucraina încă de la începutul conflictului şi aşa vom rămâne”, a subliniat premierul canadian în cursul unui briefing de presă la Toronto, relatează AFP, citată de Agerpres.
Preşedintele rus „Vladimir Putin a făcut o gravă eroare de calcul atunci când a lansat războiul său de agresiune. El i-a subestimat pe ucraineni şi a subestimat solidaritatea prietenilor acestora din întreaga lume”, a spus Justin Trudeau.
G7 amenință cu „costuri severe” țările care ajută Rusia să se sustragă sancțiunilor
ACTUALIZARE 09:10 Liderii țărilor din G7 – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite – au amenințat vineri că vor impune „costuri severe” țărilor care continuă să ajute Rusia să se sustragă sancțiunilor impuse pentru invazia sa în Ucraina, potrivit Le Monde.
În cadrul unei reuniuni virtuale la un an de la începutu invaziei Ucrainei, ei și-au reafirmat, de asemenea, sprijinul „de neclintit” pentru Kiev și au avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare.
„Facem apel la țările terțe sau la alți actori internaționali care încearcă să ocolească sau să slăbească măsurile noastre să înceteze asistența materială pentru războiul condus de Rusia, sub sancțiunea de a se expune unor costuri severe”, au afirmat liderii G7 într-o declarație.
„Pentru a descuraja astfel de activități în întreaga lume, luăm măsuri împotriva actorilor din țări terțe care oferă sprijin material războiului Rusiei din Ucraina”, au adăugat ei. De asemenea, statele membre au declarat că sunt „hotărâte să împiedice Rusia să găsească noi modalități de a obține materiale, tehnologii și echipamente militare și industriale avansate”, inclusiv din țările occidentale.
În comunicatul lor, liderii G7 au avertizat, de asemenea, Rusia împotriva „oricărei utilizări de arme chimice, biologice, radiologice sau nucleare”, care „ar avea consecințe grave” și au declarat că „regretă profund” decizia Rusiei de a-și suspenda participarea la tratatul de dezarmare New Start.
Banca Mondială oferă Ucrainei un nou ajutor de 2,5 miliarde de dolari
ACTUALIZARE 09:00 Banca Mondială a anunţat vineri că acordă un ajutor suplimentar de 2,5 miliarde de dolari destinat Ucrainei, cu scopul de a „sprijini menţinerea serviciilor esenţiale şi eforturile de redresare”.
Acest nou sprijin este realizat în cadrul Proiectului PEACE care vizează susţinerea financiară a funcţionării serviciilor de stat ucrainene şi provine de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), relatează AFP, citată de Agerpres.
El urmează să permită guvernului ucrainean să „susţină sectoare-cheie, printre care sănătatea, educaţia, plata pensiilor sau îngrijirea persoanelor strămutate intern”, precum şi salariile funcţionarilor publici ucraineni, a precizat BM în comunicatul său.
„Fiicei mele de 3 ani nu i-am zis încă nimic. Îi spun că tata o să vină, dar mai târziu”. Poveștile femeilor care au fugit de război
ACTUALIZARE 08:30 „Fiicei mele de 3 ani nu i-am spus încă nimic ce se întâmplă. E prea mică și nu știu cum i-aș putea explica. Doar îi spun că tata o să vină, dar mai târziu”, spune Natașa, originară din Odesa, mama Marinei, de 3 ani, și a lui Ghiorghi, de 13 ani. „Din 1 martie, în Herson, nu am mai avut mâncare. Au fost vremuri cumplite”, își amintește Dașa, o ucraineană din Ciornobaivka, un sat aflat lângă Herson. „Acum, nu mai avem unde să ne mai întoarcem acasă”, spune Iulia din Cernihiv, în timp ce arată o imagine cu băiatul ei, Vladimir, pozat lângă o casă în ruine. Natașa, Iulia și Dașa sunt trei din cei peste 100.000 de refugiați ucraineni aflați în acest moment în România și care și-au părăsit țara în urma invaziei declanșate în urmă cu un an de dictatorul rus Vladimir Putin. Cu toții chinuiți de întrebări precum: „Cât va mai dura acest război”? „Când ne întoarcem acasă”? Și mai ales „Unde este acum acasă”?
Să privești vreme îndelungată la o casă dărâmată, proaspăt distrusă după un bombardament, reprezintă, cumva, o formă de indecență. O astfel de imagine reprezintă oricum o priveliște dezolantă.