Live Text A 84-a zi de război. Ucrainenii ar fi aruncat în aer trenul blindat al rușilor. Zelenski a cerut prelungirea stării de război

Rezistența la Azovstal a ajuns la sfârșit și soarta a sute de militari ucraineni este sub semnul întrebării. Cei care s-au predat și au fost transferați pe teritoriul controlat de ruși riscă să fie judecați și executați. În oțelărie încă mai sunt oameni. Kievul nu vorbește despre numărul exact al acestora, spunând că este vorba despre informații sensibile. Oficialii ucraineni asigură că fac "tot posibilul și imposibilul" pentru a-i salva pe toți. Armata spune că a ordonat evacuarea completă, punând astfel capăt asediului din Mariupol, cea mai sângeroasă bătălie din Europa din ultimele decenii. Trofeul Rusiei, portul de la Marea Azov, este o ruină.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Cel puțin 10 civili ucraineni uciși în Donețk (guvernator)

ACTUALIZARE 22:54 Cel puțin zece civili ucraineni, dintre care doi copii, au fost uciși miercuri de forțele ruse în regiunea Donețk, potrivit guvernatorului regional Pavlo Kirilenko, scrie The Guardian, preluând Reuters.

Alți șapte civili au fost răniți în atacuri, a mai precizat Kirilenko, fără să dea alte detalii.

SUA şi-au redeschis ambasada de la Kiev

ACTUALIZARE 21.10 Ambasada SUA la Kiev a fost redeschisă miercuri, după trei luni de când a fost închisă ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, informează Reuters.

"Reîncepem oficial operaţiunile", a declarat purtătorul de cuvânt Daniel Langenkamp, cu puţin înainte ca steagul american să fie arborat din nou pe imobil.

"Poporul ucrainean, cu asistenţa noastră de securitate, şi-a apărat patria în faţa invaziei fără scrupule a Rusiei şi, ca rezultat, drapelul SUA flutură din nou deasupra Ambasadei", a afirmat într-o declaraţie secretarul de stat american Antony Blinken.

Pentru început vor reveni la misiune doar un număr mic de diplomaţi, a menţionat purtătorul de cuvânt.

Operaţiunile consulare nu vor fi reluate deocamdată şi rămâne valabilă atenţionarea Departamentului de stat de a evita călătoriile în Ucraina, a mai spus acesta.

Ambasada SUA s-a închis pe 14 februarie, cu 10 zile înainte de invazia rusă. Personalul ambasadei americane a petrecut primele două luni din război în Polonia.

Ministrul german al dezvoltării: "Putin folosește foametea ca armă"

ACTUALIZARE 20.40 Ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze, l-a acuzat, miercuri, pe preşedintele rus Vladimir Putin de ''folosirea foametei ca armă''. Reprezentanta Berlinului a anunțat intenţia de a lansa o alianţă pentru securitate alimentară globală, informează DPA, citată de Agerpres.

În cadrul unei reuniuni a miniştrilor dezvoltării din G7, organizată la Berlin, Schulze a spus că în prezent există un risc mai mare de foamete din cauza războiului din Ucraina.

''Consecinţele teribile ale războiului Rusiei depăşesc cu mult Ucraina'', a afirmat ea.

Participanţii la reuniunea de la Berlin examinează provocările pentru reconstrucţia Ucrainei, mergând de la foamete la schimbări climatice. Ucraina este un exportator important de cereale la nivel mondial. Premierul ucrainean Denis Şmîgal va participa la reuniune prin legătură video.

''Există o ameninţare de foamete pentru că Putin foloseşte intenţionat foamea ca armă. Trebuie să contracarăm acest lucru printr-o nouă alianţă pentru securitate alimentară globală, pe care intenţionăm să o adoptăm la această întâlnire'', a explicat ministrul german al dezvoltării.

În aprilie, Svenje Schulze şi preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, au propus crearea acestei alianţe pentru a se asigura o finanţare suplimentară şi o coordonare mai strânsă ale eforturilor privind securitatea alimentară.

Zelenski cere Parlamentului prelungirea stării de război

ACTUALIZARE 17.46 Starea de război va fi prelungită în Ucraina cu 90 de zile. Un proiect în acest sens a fost trimis Parlamentului din Ucraina de președintele Volodimir Zelenski.

Starea de război va fi prelungită începând cu data de 25 mai.

Ucrainenii au aruncat în aer trenul blindat aduși de ruși la Melitopol

ACTUALIZARE 17.39 Ucrainenii ar fi aruncat în aer un tren blindat, și plin cu armament, aduși de ruși la începutul lunii martie în Melitopol. 

Potrivit presei din Ucraina, trupe ucrainene de gherilă ar fi amplasat explozibil pe șine și au detonat trenul rușilor. 

The details of the explosion of the Russian armored train in Melitopol.

It happened in the area of ​​the meat-packing plant. The train (10 wagons) was blown up along with the personnel. It is reported by RIA-Melitopol. https://t.co/LWp4GCyYsP

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) May 18, 2022

Până acum, potrivit primarului din Melitopol, Ivan Fedorov, luptătorii ucraineni de gherilă au ucis peste 100 de ruși și au efectuat peste 20 de operațiuni de rezistență cu succes în orașul ocupat temporar.

Maia Sandu, discurs în Parlamentul European: Locul nostru este în UE. Sprijinim suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

ACTUALIZARE 17.13 Într-un discurs susținut miercuri în fața Parlamentului European, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut apel la țările UE să susțină aspirațiile europene ale țării sale.

„Suntem conștienți de faptul că trebuie luate decizii politice la nivelul UE. De asemenea, suntem conștienți de faptul că aceste decizii nu sunt simple. Dar acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova este decizia corectă. Locul nostru este în Uniunea Europeană”, a declarat ea.

Prețul cerut de Viktor Orban pentru a renunța la petrolul rusesc: 4 ani și 750 de milioane de euro

ACTUALIZARE 16.55 Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a precizat, miercuri, că pentru a se putea desprinde de petrolul rusesc, Ungaria are nevoie de patru ani şi investiţii de 750 de milioane de euro.

„Diversificarea aprovizionării (prin oleoductul Adria) va necesita o investiţie de 200 milioane de euro, în timp ce transformarea capacităţii de rafinare va presupune un cost de 550 milioane de euro”, a explicat ministrul în Comisia Economică din Parlamentul ungar.

Turcia a blocat începutul negocierilor de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei

ACTUALIZARE 16.51 Turcia a blocat începutul negocierilor de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei, au confirmat miercuri pentru dpa surse din Alianţa nord-atlantică.

Astfel, Consiliul Nord-Atlantic, care guvernează Alianţa, nu a putut lua decizia de a începe procesul de aderare, aşa cum era planificat, informează Agerpres.

Ucraina va primi 25.000 de tone de carburant din Polonia

ACTUALIZARE 16.30 Ministrul ucrainean al dezvoltării economice, Iulia Sviridenko, a anunţat miercuri că Polonia va trimite Ucrainei 25.000 de tone de carburant, probabil săptămâna viitoare, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Ajutorul Poloniei va contribui la stabilizarea semnificativă a situaţiei pe piaţa carburanţilor'”, a declarat Iulia Sviridenko după o discuţie la Kiev cu omoloaga sa poloneză Anna Moskva.

Iulia Sviridenko a amintit că înaintea invaziei ruse rafinăria de la Kremenciuk, din centrul Ucrainei, acoperea cu producţia sa mare parte din cererea internă de carburant a ţării, dar infrastructura rafinăriei a fost distrusă de atacurile ruseşti.

Prin urmare, guvernul de la Kiev încearcă să efectueze importuri în regim de urgenţă pentru a atenua criza de combustibili, dar se loveşte de dificultăţi logistice întrucât multe şosele şi căi ferate sunt avariate, iar porturile ucrainene sunt blocate.

La începutul acestei luni forţele ruse au atacat şi a doua cea mai mare rafinărie a Ucrainei, situată în regiunea estică Lugansk.

Criza de combustibil a creat cozi la benzinării, iar majoritatea benzinăriilor au limitat cantitatea de combustibil la zece litri pentru fiecare client.

Ucraina are nevoie şi de mari cantităţi de combustibil pentru armată în războiul cu Rusia.

Liderul separatiștilor din Donețk spune că mai mulți comandanți de rang înalt de la Azovstal încă nu s-au predat

ACTUALIZARE 16.20 Comandanţii de rang înalt de la Azovstal - combinatul siderurgic din Mariupol, ultima redută a rezistenţei ucrainene din acest oraş-port la Marea Azov - se află în continuare în interiorul oţelăriei şi încă nu s-au predat, a declarat liderul separatiştilor proruşi din Doneţk, Denis Puşilin, citat de media locale, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Agenţia de presă DAN al separatiştilor din Doneţk îl citează pe Puşilin afirmând că niciun comandant de top nu face parte dintre sutele de soldaţi care au ieşit la suprafaţă din tunelurile de la Azovstal şi s-au predat. „Nu au părăsit combinatul până acum”, a spus el.

Rusia a comunicat miercuri că în total 959 de combatanţi ucraineni, între care 80 de răniţi, au ieşit din tunelurile şi buncărele de la Azovstal şi s-au predat începând de luni, fiind transportaţi în zone controlate de forţele ruse în Donbas.

Ucraina a acceptat evacuarea combatanţilor baricadaţi în oţelăria Azovstal după ce a primit garanţii din partea Crucii Roşii şi a ONU că aceştia vor fi în siguranţă după evacuarea de la combinatul siderurgic din Mariupol, a afirmat deputatul ucrainean Kira Rudik, din partea grupului parlamentar 'Golos', implicată în negocierile privind evacuarea apărătorilor de la Azovstal, într-o declaraţie pentru The New York Times, citată miercuri de media ucrainene.

Potrivit acesteia, până în prezent, mecanismul final pentru schimbul de prizonieri cu Federaţia Rusă nu este încă pregătit.

Comisia Europeană anunță un nou pachet de ajutor financiar de până la 9 miliarde de euro pentru Ucraina

ACTUALIZARE 16.08 Comisia Europeană propune un nou pachet de ajutor financiar pentru Ucraina sub forma unei „asistențe macrofinanciare excepționale”. Ucraina va primi, astfel, până la 9 miliarde de euro pentru a ajuta la reconstrucția țării distruse de invadatorii ruși.

Ea nu a oferit precizări despre forma pe care o va avea această „asistenţă”. Uniunea Europeană a alocat deja un ajutor macrofinanciar de urgenţă de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina după agresiunea Rusiei asupra acestei ţări.

Dincolo de ajutorul pe termen scurt, a adăugat Ursula von der Leyen, „UE are responsabilitatea şi un interes strategic să conducă un efort de reconstrucţie” a Ucrainei, sarcină la care „nu trebuie să fie singura contributoare”, relatează Agerpres.

Rusia a expulzat 85 de diplomați francezi, italieni și spanioli

ACTUALIZARE 15.32 Rusia a expulzat miercuri 85 de diplomați europeni. Este vorba despre  34 de francezi, 24 de  italieni și 27 spanioli. Decizia Moscovei vine dupăacțiuni similare ale Parisului, Romei și Madridului, relatează Reuters și Tass.

Diplomații trebuie să părăsească țara în două săptămâni, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, citat de agenția Tass. Ambasadorii celor 3 țări au fost convocați pentru a fi notificați de această decizie. Franța a reacționat spunând că regretă decizia Moscovei, care „nu are temei juridic”.

Și premierul italian a reacționat după decizia de expulzare a celor 24 de diplomați. Este „un act ostil”, a spus Mario Draghi. El a adăugat însă că această decizie „nu trebuie în niciun caz să ducă la o întrerupere a canalelor diplomatice, pentru că prin acele canale poate fi atinsă pacea și noi dorim acest lucru”, a spus Draghi.

Soldatul rus judecat în Ucraina pentru crime de război a pledat „vinovat”: „L-am împuşcat, a căzut, ne-am continuat drumul”

ACTUALIZARE 15.20 Vadim Şişimarin, 21 de ani, a pledat „vinovat” în faţa tribunalului districtului Solomiansky din Kiev, în legătură cu moartea unui bărbat de 62 de ani, la 28 februarie, în nord-estul Ucrainei.

Erdogan: Turcia nu va aproba aderarea Suediei la NATO decât dacă va returna „teroriştii”

ACTUALIZARE 15.00 Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că Suedia nu ar trebui să se aștepte la o aprobeare a cererii de aderare la NATO fără a returna „teroriștii”, relatează Reuters.

Erdogan a spus din nou, miercuri, că delegațiile suedeze și finlandeze nu ar trebui să vină în Turcia pentru a o convinge să susțină aderarea lor la alianță.

Anterior, Finlanda și Suedia au solicitat oficial să adere la NATO, o decizie luată după invadarea Ucrainei de către Rusia. Ankara spune că Suedia și Finlanda adăpostesc oameni despre care susține că sunt legați de grupurile pe care le consideră teroriste, și anume gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și adepții lui Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat din 2016.

„Avem o asemenea sensibilitate ca să ne protejăm granițele de atacurile organizațiilor teroriste”, le-a spus Erdogan parlamentarilor din partidul său de guvernământ AK.

Rusia susţine că are un laser capabil să „orbească” toţi sateliţii de pe orbita terestră

ACTUALIZARE 14.55 Vicepremierul rus Iuri Borisov a declarat miercuri că Rusia dispune de o armă laser capabilă să „orbească” toţi sateliţii de pe orbita terestră aflaţi până la 1.500 de kilometri altitudine, informează Reuters.

Sistemul laser, care ar fi unul mobil, a fost prima oară anunţat de preşedintele rus Vladimir Putin în 2018, într-un moment în care Moscova a dezvăluit o întreagă gamă de super-arme, care includeau rachete hipersonice, noua rachetă balistică Satan 2, o rachetă de croazieră capabile să poarte încărcătură nucleară, sau drone nucleare subacvatice.

În prezent, se cunosc puţine lucruri despre acest super-laser sau performanţele sale. Tot ce se ştie este că arma este numită Peresvet, după numele călugărului-luptător ortodox rus Alexander Peresvet, mort într-un duel în perioada medievală.

Kremlinul spune că Ucrainei „îi lipsește total dorința de a negocia”

ACTUALIZARE 14.45 Kremlinul a acuzat miercuri Ucraina de „lipsă totală de dorinţă de a negocia” cu Rusia, pentru a pune capăt conflictului armat de pe teritoriul ucrainean.

„Negocierile nu avansează şi noi constatăm o lipsă totală de dorinţă din partea negociatorilor ucraineni de a continua acest proces”, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în condiţiile în care cu o zi înainte preşedinţia ucraineană a declarat că negocierile sunt suspendate din cauza Rusiei.

„Procesul de negocieri este pe pauză”, a declarat marţi Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. „Rusia nu dă dovadă de un element-cheie: înţelegerea a ceea ce se întâmplă în prezent în lume şi a rolului său extrem de negativ”, a spus Podoliak, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Reuters: Elveţia, tot mai aproape de NATO

ACTUALIZARE 14.03 Faimoasa neutralitate elveţiană este pe cale să fie supusă celui mai important test din ultimele decenii, în condiţiile în care Elveţia manifestă o tot mai mare apropiere faţă de alianţa NATO în ultima perioadă, în special în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.. Ministerul elveţian al Apărării lucrează la un raport referitor la „opţiunile de securitate” ale Elveţiei, care include realizarea de exerciţii militare comune cu NATO, se arată într-o analiză Reuters.

„În cele din urmă, ar putea exista unele schimbări în felul în care această neutralitate este interpretată”, a declarat şefa departamentului pentru politici de securitate din cadrul ministerului elveţian al Apărării, Paelvi Pulli.

În opinia lui Pulli, neutralitatea, care a ţinut Elveţia departe de ororile celor două războaie mondiale, nu a reprezentat neapărat un obiectiv în sine, ci a avut ca scop creşterea securităţii Elveţiei.

Germania vrea să îi taie privilegiile de fost cancelar lui Gerhard Schroeder din cauza apropierii sale de Putin

ACTUALIZARE 13.54 Fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder, ar urma să fie sancționat de guvernul german pentru refuzul său de a condamna explicit invazia rusească în Ucraina dar și pentru apropierea sa de dictatorul de la Kremlin. Coaliția de guvernare de la Berlin, condusă de SPD, partidul lui Schroeder, ar vrea să-i elimine din drepturile speciale de care aceste beneficiază ca fost cancelar.

Conform unei propuneri a guvernului ce ar urma să fie aprobată de comisia pentru buget, joi, Schroeder îşi va pierde biroul pus la dispoziţie şi personalul aferent, dar îşi va putea păstra pensia şi protecţia personală, conform Agerpres. Propunerea coaliţiei nu dă curs cererii opoziţiei conservatoare ca Schroeder să-şi piardă şi pensia.

Opoziţia a argumentat că Schroeder dăunează reputaţiei internaţionale a Germaniei prin faptul că nu se distanţează de Putin şi îşi păstrează funcţiile în diferite companii energetice rusești.

Citește continuarea AICI

Kadîrov recunoaște că rușii au făcut „erori” în războiul din Ucraina

ACTUALIZARE 13.38 Ramzan Kadîrov, liderul pro-Kremlin al Ceceniei, a admis miercuri „erori” comise în faza iniţială a campaniei militare ruse în Ucraina, lansată la 24 februarie, dar care, potrivit celor spuse de el, au fost remediate pe parcurs, potrivit EFE, informează Agerpres.

„La început au fost erori, unele deficienţe, dar în prezent totul merge 100% conform planului şi vom elibera Ucraina”, a declarat Kadîrov într-o intervenţie la forumul „Noile orizonturi”, organizat de societatea rusă „Znanie” („Cunoaştere”).

Liderul cecen informează frecvent despre mersul „operaţiunii militare speciale” ruse în Ucraina prin contul său Telegram, unde difuzează imagini realizate de soldaţi ceceni care participă la campania rusă.

Kadîrov susţine că, săptămânal, sute de voluntari sosesc la baza din Gudermes, situată la circa 36 kilometri de Groznâi, pentru a merge în Ucraina.

Ucrainenii îi acuză pe rușii că au lovit o școală din regiunea Donețk cu bombe cu fosfor alb

ACTUALIZARE 13.33 Armata ucraineană a acuzat miercuri că forţele ruse au bombardat o şcoală la Avdiivka, în regiunea Doneţk (estul Ucrainei), utilizând muniţii cu fosfor alb puternic inflamabile, care au provocat un incendiu ce a mistuit întreaga clădire, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform, potrivit Agerpres.

Utilizarea muniţiilor cu fosfor alb este semnalată de către şeful administraţiei regionale militare din Doneţk, Pavlo Kirilenko, pe contul său Telegram.

Bombele cu fosfor alb provoacă incendii care nu pot fi stinse cu apă, iar componentele sale la atingerea cu pielea umană încep să o „devoreze” până străbat osul. Utilizarea acestui tip de muniţie în perimetrul localităţilor este interzisă din 1997 prin Convenţia de la Geneva.

„O altă instituţie de învăţământ, distrusă de ruşi în regiunea Doneţk - Şcoala nr.1 din Avdiivka”, susţine şeful administraţiei ucrainene din regiune Kirilenko. „Noaptea trecută, trupele ruse au efectuat bombardamente asupra unei şcoli cu muniţie cu fosfor alb interzise. Şcoala a ars în întregime. Din fericire, nu au fost înregistrate victime: în interiorul clădirii se afla doar personalul de pază, care a reuşit să se salveze”, precizează el.

Rusia prelungește interdicția de zbor la graniță cu Ucraina. În regiunile vizate au fost mai multe explozii „suspecte”

ACTUALIZARE 12.55 Agenția Federală pentru Transportul Aerian din Federația Rusă a decis să prelungească interdicția de zbor pe toată lungimea graniței cu Ucraina. Decizia a fost luată încă din prima zi a invaziei Ruse și acum a fost prelungită până pe 25 mai.

Decizia interzicerii zborurilor vizează 11 aeroporturi din zona de sud și centrală a Federației Ruse, anunță Rosaviația. „Regimul interzicerii temporare a zborurilor în aeroporturile vizate a fost prelungit până pe 25 mai, ora 03:45”, anunță Agenția, conform Tass. Printre aeroporturile vizate de interdicție se numără cele din Belgorod, Voronej, Anapa, Krasnodar, Rostov-pe-Don, toate situate în imediată apropiere de granița cu Ucraina. 

Israelul a livrat căşti şi veste antiglonţ pentru serviciile de urgenţă şi organizaţiile civile ucrainene

ACTUALIZARE 12.50  Israelul a livrat 2.000 căşti şi 500 veste de protecţie pentru servicii de urgenţă şi organizaţii civile din Ucraina, informează Reuters. Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a declarat luna trecută că va autoriza livrarea de veste şi căşti de protecţie, semnalând o schimbare de poziţie a Israelului în ce priveşte furnizarea de astfel de echipamente pentru Ucraina.

Mediator în criza dintre Ucraina şi Rusia, Israelul a condamnat invazia rusă, dar s-a limitat la acordarea de ajutor umanitar pentru a nu-şi tensiona relaţiile cu Moscova, un actor major în Siria, unde Israelul coordonează lovituri aeriene împotriva desfăşurărilor iraniene.

Armata rusă a atacat regiunea Odesa cu rachete lansate din Marea Neagră

ACTUALIZARE 12.45 Armata rusă a lansat miercuri un atac cu rachete de pe poziţiile lor din Marea Neagră care a afectat regiunea Odesa, în sud-vestul Ucrainei, a indicat Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor armate ucrainene pe contul său Telegram, potrivit EFE.

„Un nou atac cu rachete lansat împotriva regiunii Odesa dinspre Marea Neagră”, se menţionează în această informare.

Armata rusă „continuă să distrugă infrastructurile (din zonă) şi să exercite presiune psihologică asupra civililor, atacând aşezări din regiune la primele ore ale dimineţii”, subliniază comandamentul ucrainean.

Potrivit datelor preliminare, nu există informaţii pe moment cu privire la eventuale victime sau distrugeri semnificative, dar echipe de intervenţie s-au deplasat la faţa locului şi date precise vor fi făcute publice în orele următoare.

Comandamentul militar ucrainean nu precizează, însă, locurile în care au lovit rachetele şi nici numărul proiectilelor lansate, notează Agerpres.

Odesa, oraş de coastă la Marea Neagră şi situat la câţiva kilometri de graniţa cu Republica Moldova, a fost scena unor bombardamente ruseşti anterioare, care au afectat îndeosebi infrastructuri civile, precum poduri sau autostrăzi.

Ministrul austriac de externe: Austria își va păstra statutul de neutralitate

ACTUALIZARE 12.38 Ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a reafirmat miercuri că ţara sa îşi va păstra statutul de neutralitate, chiar dacă alte două state din Uniunea Europeană, Suedia şi Finlanda, şi-au revizuit politica de securitate, cerând să adere la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în urma invaziei Rusiei în Ucraina, transmite Reuters.

„Situaţia este puţin diferită pentru noi”, a spus Schallenberg la postul de radio german Deutschlandfunk, indicând spre sprijinul public „covârşitor” în Austria în favoarea neutralităţii.

Schallenberg a mai afirmat că ţara sa, care îşi asigură 80% din gazul natural din Rusia, va continua să livreze sprijin umanitar Ucrainei, nu însă şi arme letale.

„Ajutăm la o scară mare, dar nu cu muniţie de război, şi cred că ajutorul pentru Ucraina nu poate fi redus doar la muniţie de război”, a menţionat el, citat de Agerpres.

Elveţia, care nu face parte din UE şi este cunoscută pentru statutul tradiţional de neutralitate, înclină acum mai mult spre aderarea la Alianţă, a indicat şeful politicii de securitate din Ministerul Apărării, într-o declaraţie anterioară pentru Reuters.

Un câine abandonat de ruși în Nikolaev îi ajută acum pe soldații ucraineni

ACTUALIZARE 12.20 Un câine abandonat de trupele ruse va servi în garda națională ucraineană. El a fost găsit de soldații ucraineni, care l-au antrenat pentru a-i ajuta în lupta contra inamicului.

Bucks, un câine din rasa ciobănesc belgian, a venit cu trupele ruse în regiunea Nikolaev și i-a ajutat pe soldați.

După ce rușii au fost învinși și s-au retras, l-au abandonat pe Bucks. În scurt timp, el a fost găsit de soldații ucraineni care l-au luat să îl îngrijească și să îl antreneze.  

În mai puțin de o lună, câinele a învățat comenzile ucrainene. Acum, este pregătit să servească în garda națională a țării și să ajute trupele ucrainene.

In Mykolayiv region #Russian occupiers were defeated in battle and left their Belgian Shepherd, Bucks.

Dog, who had previously served in the Rosguard, learned the commands in #Ukrainian in less than a month and will soon start serving in 🇺🇦 National Guard.#StandWithUkraine️ pic.twitter.com/3CJ9rm83eA

— MFA of Ukraine 🇺🇦 (@MFA_Ukraine) May 17, 2022

România intervine pentru Ucraina la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse

ACTUALIZARE 12.05 România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse, anunță miercuri Ministerul de Externe al României.

„În continuarea demersurilor întreprinse în susținerea Ucrainei ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva acestui stat, autoritățile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenție în procedurile inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția ONU privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948”, se arată în comunicatul MAE.

Citește continuarea AICI

Statul Major ucrainean: Armata rusă își continuă atacurile în estul Ucrainei pentru a-și menține pozițiile

ACTUALIZARE 11.55 Armata rusă şi-a continuat în ultimele ore atacurile în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, în special în zona unuia dintre oraşele strategice Sloviansk, unde încearcă să-şi reorganizeze şi să-şi menţină poziţiile, informează Statul Major al armatei ucrainene într-un raport cu privire la evoluţia situaţiei de pe front, postat pe pagina sa oficială de Facebook, potrivit agenţiilor de presă EFE şi Ukrinform.

Principalele eforturi ale Rusiei la ora actuală vizează menţinerea şi întărirea cu echipamente a poziţiilor ocupate anterior, activităţi de recunoaştere, refacerea rezervelor şi îmbunătăţirea poziţiilor tactice ale forţelor sale, se menţionează în raportul citat.

În nord, trupele ruse continuă tirurile de artilerie împotriva poziţiilor ucrainene şi a infrastructurii civile în regiunile Chernihiv şi Sumî, din apropierea graniţei cu Belarus, nu departe de Kiev. Se pare că bombardamentele asupra Harkovului, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, au încetat, dar forţele ruse ocupă poziţii în alte zone ale regiunii cu acelaşi nume şi încearcă să împiedice avansarea trupelor ucrainene.

Armata rusă a desfăşurat artileria pentru a bombarda oraşele şi aşezările Ţirkunî, Ruski Tişki, Cerkaski Tişki şi Pitomnik, toate din regiunea Harkov. Pe frontul din Sloviansk, în Doneţkul prorus, trupele Moscovei desfăşoară ofensive în unele aşezări cu sprijinul diverselor tipuri de artilerie, inclusiv cu rachete, se arată în raportul Înaltului comandament ucrainean.

La Mariupol, oraş-port strategic la Marea Azov, în sud-estul Ucrainei, continuă asediul combinatului siderurgic Azovstal, unde ar mai fi rămas combatanţi ucraineni în subteran, cu atacuri aeriene şi de artilerie. Situaţia în acest ultim bastion al rezistenţei ucrainene la Mariupol, controlat aproape în totalitate de forţele ruse, este confuză, notează EFE, în timp ce Ucraina evocă o operaţiune de evacuare în curs de desfăşurare. 

Soarta combatanţilor ucraineni, care au ajuns pe mâinile ruşilor, rămâne deocamdată neclară, cu toate că guvernul de la Kiev a anunţat că negociază un schimb cu prizonieri ruşi. Nu se ştie pe moment câţi combatanţi ucraineni s-ar mai afla în tunelurile de la Azovstal.

În zona oraşului Nikolaev, la nord de peninsula Crimeea, forţele ruse au desfăşurat diferite tipuri de artilerie pentru a ataca poziţiile ucrainene. Pe fronturile din Doneţk şi Lugansk, trupele ucrainene au respins 12 atacuri ruseşti în ultimele 24 de ore, au distrus trei tancuri, trei sisteme de artilerie, şase vehicule blindate de luptă şi şapte vehicule motorizate, potrivit raportului citat de Agerpres.

Inamicul efectuează tiruri asupra întregii linii de contact din regiunea Doneţk şi în zona de operaţiuni Sloviansk, încercând să-şi consolideze forţele pentru o ofensivă, se mai spune în document.

Rusia: S-au predat 959 de militari de la Azovstal

ACTUALIZARE 11.40 959 de militari ucraineni de la Azovstal s-au predat de luni până azi. 80 sunt răniți - anunță ministerul rus al Apărării.

În ultimele 24 de ore s-au predat încă 694 de combatanți, dintre care 29 de răniți. Moscova nu a dat niciun indiciu cu privire la soarta pe care a rezervat-o acestor prizonieri.

Autoritățile ruse au spus în repetate rânduri că nu îi consideră, cel puțin pe cei din regimentul Azov, soldați, ci combatanți neonaziști.

Kievul vrea să-i elibereze printr-un schimb de prizonieri. Apărătorii Mariupolului, care au rezistat două luni în uriașa oțelării Azovstale, pentru ucraineni sunt eroi, simbolul rezistenței în fața invaziei pe care Rusia a lansat-o pe 24 februarie.

Aurescu: România este pregătită să sprijine economia Ucrainei, inclusiv prin facilitarea exporturilor sale de cereale prin țara noastră

ACTUALIZARE 11.37 Ministrul de Externe Bogdan Aurescu participă la conferința privind securitatea alimentară organizată de Secretarul de Stat al SUA, AntonyBlinken, și la reuniunea Consiliului de Securitate ONU privind Menținerea păcii și securității internaționale pentru conflict și securitate alimentară de la New York. România este angajată să sprijine economia Ucrainei, inclusiv prin facilitarea exporturilor sale de cereale prin țara noastră, a spus ministrul.

Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de SUA, care dețin președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru luna în curs, potrivit unui comunicat al MAE.

Ucraina restricţionează livrările de porumb spre portul Reni de la Dunăre

ACTUALIZARE 11.30 Compania naţională de căi ferate din Ucraina a introdus restricţii cu privire la transporturile de porumb spre portul Reni de la Dunăre, a anunţat marţi firma de consultanţă în agricultură APK-Inform, transmite Reuters.

Compania feroviară nu a precizat care e motivul punctual pentru această decizie. Anterior, anunțase că a fost nevoită să introducă restricţii similare din cauza numărului mare de vagoane de marfă care s-au aglomerat la punctele de trecere a frontierei.

Potrivit APK-Inform, restricţiile vor intra în vigoare începând cu data de 18 mai şi vor fi valabile până la noi ordine.

Kremlinul spune că folosirea rezervelor financiare ale Rusiei pentru reconstrucția Ucrainei ar fi „un jaf la drumul mare”

ACTUALIZARE 11.10 Folosirea rezervelor financiare ale Rusiei de către Uniunea Europeană și țările G7 pentru reconstrucția Ucrainei după invazia armatei ruse ar fi „un jaf la drumul mare”, a spus Kremlinul, marți, relatează Reuters. Kremlinul a mai spus și că o astfel de măsură „ar provoca un răspuns în consecință” din partea Rusiei.

Ministrul german al finanțelor, Christian Lindner, a declarat pentru patru publicații europene că este deschis ideii de a confisca activele rusești înghețate ca parte a sancțiunilor și pentru folosirea lor pentru a finanța reconstrucția Ucrainei.

El a mai spus și că mai multe propuneri în acest sens sunt deeja discutate printre țările G7 și UE.

Reacția de la Kremlin nu a întârziat să apară – Dmitri Peskov le-a spus jurnaliștilor că nimeni nu a informat Rusia de o astfel de inițiativă și a calificat-o drept „o acțiune ilegală, flagrantă și care ar provoca un răspuns în consecință”. „Ar fi, în fapt, un jaf la drumul mare”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Cine este Stefania, muza piesei câștigătoare de la Eurovision?

ACTUALIZARE 10.43 „Stefania” a fost piesa câștigătoare la Eurovision 2022, iar solistul trupei Kalush Orchestra, Oleg Psiuk, a dezvăluit că a compus melodia fiind inspirat chiar de mama sa, căreia îi spunea foarte rar în copilărie că o iubește.

Orchestra Kalush a câștigat Eurovisionul cu melodia „Stefania”, despre dorul de casă, pe un val de solidaritate cu ucrainenii care se confruntă cu ororile războiului.

Solistul Oleg Psiuk a fost inspirat chiar de mama sa, căreia a povestit că îi spunea foarte rar în copilărie că o iubește. Prin Eurovision, trupa a devenit celebră. La fel și Ștefania.

Citește continuarea AICI

Vladimir Kliciko cere Comitetului Internaţional Olimpic să excludă sportivii ruși

ACTUALIZARE 10.15 Ucraineanul Vladimir Kliciko, fost campion mondial de box la categoria grea, a făcut un apel către Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) să interzică participarea sportivilor ruşi la competiţii, în urma invaziei armatei ruse în ţara sa, informează Reuters.

Organismele de conducere ale sportului la nivel mondial au decis să suspende sportivii ruşi şi belaruşi după debutul invaziei, în luna februarie, în timp ce CIO a recomandat ca sportivii din cele două ţări să nu ia parte la competiţii internaţionale sau să concureze sub drapel neutru.

Vladimir Kliciko, al cărui frate Vitali este primarul Kievului, s-a înrolat în armata ucraineană de rezervişti, la scurt timp după ce trupele ruse au pătruns în Ucraina. "CIO ar trebui să interzică acum echipa Rusiei. Războiul are loc acum, ei nu pot participa la următoarele Jocuri Olimpice, ei nu pot participa la niciun eveniment sportiv, pentru că acest război este reprezentat de Rusia", a declarat fostul pugilist în cadrul emisiunii "Piers Morgan Uncensored", difuzată de Fox Nation.

"Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Izolarea, iar această izolare vorbeşte mai tare decât orice cuvânt sau orice rând pentru că izolarea este dureroasă", a adăugat Vladimir Kliciko. "Va fi dureros pentru sportivi, pentru economie, va fi dureros pentru oricine şi pentru toţi cei implicaţi alături de Rusia", a adăugat el, citat de Agerpres.

Luni, membrii ruşi ai CIO au primit permisiunea de a participa la sesiunea Comitetului Internaţional Olimpic din această săptămână, forul olimpic spunând că aceştia nu sunt reprezentativi pentru ţara lor.

Moment istoric. Suedia și Finlanda și-au depus azi candidaturile la NATO

ACTUALIZARE 9.40 Finlanda şi Suedia și-au depus astăzi, împreună, candidaturile pentru aderarea la NATO. Cele două ţări nordice renunță astfel la politica de nealiniere, în urma invaziei ruse în Ucraina.

După aprobarea cu o majoritate zdrobitoare, de peste 95%, a parlamentului finlandez, toţi paşii au fost făcuţi pentru depunerea simultană a cererilor de aderare ale celor două ţări la sediul Alianţei de la Bruxelles.

Ambasadorii celor două țări la NATO s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a transmite cererile de aderare. „Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări.

Ministerul britanic al Apărării: Rusia se confruntă cu probleme semnificative în ce privește resursele

ACTUALIZARE 9.15 Rusia se confruntă cu „probleme semnificative” în privința resurselor, ceea ce afectează operațiunile sale militare, se arată în cea mai recentă evaluare a Ministerului britanic al Apărării.

Raportul subliniază importanța strategică a rezistenței luptătorilor de la Azovstal, care au reușit să amâne preluarea controlului asupra orașului Mariupol de către ruși.

În ciuda faptului că trupele rusești au încercuit portul strategic Mariupol, vreme de 10 săptămâni, rezistența soldaților ucraineni de la Azovstal a reușit amâne deznodământul: obținerea controlului total asupra unui oraș extrem de important care deschide un culoar între Crimeea (anexată forțat în 2014) și regiunile separatiste din Donbas, transmite Londra.

Britanicii precizează că rezistența luptătorilor ucraineni care acum se predau a întârziat mult atingerea obiectivului pentru armata rusă, i-a produs pierderi uriașe și a creat frustrare în rândul militarilor ruși.

În tentativa de a învinge rezistența ucrainenilor, Rusia a apelat constant la forțe auxiliare, inclusiv la trupele cecene conduse de Ramzan Kadîrov, dar și trupe de voluntari și trupe ale Gărzii Naționale. În aceste condiții coordonarea operațiunilor militare a fost mai dificilă și a afectat campania Rusiei.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 18 May 2022

Find out more about the UK government's response: https://t.co/7wf7eAl1Pc

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/EDgWj6lYbl

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 18, 2022

Josep Borrell: Dacă pierderile suferite de Rusia sunt reale, este un record mondial pentru o țară invadatoare

ACTUALIZARE 8.55 Dacă cifrele și rapoartele privind „pierderile impresionante” ale rușilor în războiul din Ucraina se vor confirma, atunci Rusia va marca un record mondial pentru o țară invadatoare, a declarat marți înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, potrivit The Guardian.

„Nu aș îndrăzni să fac estimări despre cât timp poate rezista Rusia… Dacă este adevărat că Rusia și-a pierdut 15% din trupele de la începutul războiului, acesta este un record mondial al pierderilor unei armate care invadează o țară”, a declarat șeful pentru politică externă al Uniunii Europene, la Bruxelles, după o întâlnire a miniștrilor apărării din blocul comunitar.

Totodată Josep Borrell a dat asigurări că UE nu va lăsa Ucraina să rămână fără echipamente militare.

Numărul soldaţilor ruşi morţi în Ucraina este ţinut secret şi mult redus de Moscova. 

CoolCola, Fancy și Street. Rusia clonează marile branduri de răcoritoare care s-au retras din țară din cauza războiului din Ucraina

ACTUALIZARE 8.40 Ochakovo, un producător rus de băuturi, a anunţat că va produce o nouă gamă de băuturi răcoritoare pentru a înlocui mărcile emblematice precum Coca-Cola, Fanta şi Sprite, care au părăsit piaţa rusă în urma invaziei militare ruse în Ucraina, scrie publicația The Moscow Times.

În locul mărcilor Coca-Cola, Fanta şi Sprite, ruşii vor putea alege dintre CoolCola, Fancy şi Street, a anunţat, luni, producătorul rus de băuturi Ochakovo.

Cele trei mărci internaţionale de sucuri au lipsit în mare parte de pe rafturile magazinelor ruseşti de când compania Coca-Cola şi-a suspendat activitatea în Rusia în martie. 

Totuşi, produsele Coca-Cola încă se găsesc în număr redus în magazine, dar preţurile au crescut exponenţial, cu aproximativ 200% de la suspendarea activităţii companiei pe teritoriul rus.

Citește continuarea AICI

Imagini cu luptătorul ucrainean cu brațul sfârtecat, făcând semnul victoriei din catacombele Azovstalului, după ce s-a predat

ACTUALIZARE 8.30 Unul dintre luptătorii răniți de la Azovstal, ale căror portrete dramatice după câteva săptămâni de rezistență în subteranele combinatului siderurgic au făcut înconjurul lumii, se numără printre cei care s-au predat rușilor. El a fost fotografiat alături de militarii care au părăsit combinatul din Mariupol.

Vezi GALERIE FOTO AICI

Soldați ruși morți în Ucraina: Tineri, săraci și proveniți din minorități etnice

ACTUALIZARE 8.20 Numărul soldaţilor ruşi morţi în Ucraina este ţinut secret şi mult redus de Moscova. Dintre miile de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina, mulţi sunt foarte tineri, proveniţi din cele mai sărace regiuni ale Federaţiei Ruse şi adesea din minorităţi etnice.

Kremlinul nu a emis niciun comunicat cu privire la acest subiect din 25 martie, la o lună şi o zi de la declanşarea războiului. Circa 1.351 de soldaţi au murit până la acea dată, a admis Kremlinul.

După şapte săptămâni de lupte distrugătoare, Kievul estimează numărul soldaţilor ruşi ucişi la 27.000. O cifră mare, constată numeroşi militari şi analişti occidentali, pentru care evaluările Moscovei sunt mult reduse.

„Rusia a suferit probabil pierderi ce corespund unei treimi din forţa de luptă terestră pe care ea a angajat-o în februarie”, adică 50.000 de soldaţi ruşi răniţi sau ucişi, constata duminică Ministerul britanic Apărării. 

Majoritatea celor ucişi proveneau din sudul Rusiei, în special din Caucazul de Nord, regiune majoritar musulmană, precum şi din Siberia Centrală, potrivit Agerpres.

Cel mai mare număr de decese, adică 135, a fost confirmat în rândurile soldaţilor din regiunea musulmană Daghestan din Caucazul de Nord, urmaţi de buriaţi (98), minoritate mongolă din Buriatia, o regiune din Siberia.

„Cel mai mare număr de soldaţi şi ofiţeri ai forţelor terestre ruse provin din orăşele şi sate din Rusia. Acest lucru este legat de stratificarea socio-economică şi (...) educativă”, explică Pavel Luzin, comentator al site-ului de informaţii online Riddle Russia. Pentru că „exigenţele pentru serviciul militar” în aceste forţe ale armatei sunt „relativ mici”, cei mai buni soldaţi şi viitori ofiţeri preferând alte ramure, precum „forţele aeriene şi spaţiale, forţele balistice strategice şi marina”, a mai spus Luzin. 

Citește continuarea AICI

Rușii sunt îndrumați pe site-urile oficiale să obțină cetățenia română la prețul de 3000 de euro

ACTUALIZARE 8.05 Pe site-ul agenției de presă Tass rușii sunt îndrumați să obțină pașapoarte care să le asigure statutul de cetățeni ai UE, în contextul în care, din cauza sancțiunilor economice impuse de țările occidentale, mulți ruși s-au văzut în imposibilitatea de a-și păstra locurile de muncă la corporațiile din Vest și au părăsit Federația Rusă. 

Cetățeniile scoase la vânzare sunt cea română, care costă 3000 de euro, bulgară, care poate fi cumpărată cu 4000 de euro și poloneză, la prețul de 2000 de euro. 

Avantajele cetățeniei române ar fi, după cum li se explică potențialilor doritori, „angajarea legală în companii europene fără aprobări suplimentare”, „intrarea în mai mult de 170 de țări fără viză”, accesul la servicii medicale și ajutoare sociale, accesul la educația europeană, iar pentru cei care au afaceri, desfășurarea acestora pe piața europeană. 

Citește continuarea AICI

Primul proces pentru crime de război după invazia rusă începe la Kiev

ACTUALIZARE 8.00 Justiţia ucraineană începe miercuri primul său proces pentru crime de război de la pătrunderea trupelor Moscovei pe teritoriul său, cel al unui soldat rus acuzat că a împuşcat un civil neînarmat.

Procesul, care ar trebui să fie urmat rapid de alte câteva, va fi un test pentru sistemul judiciar ucrainean, într-un moment în care instituţiile internaţionale îşi desfăşoară şi ele propriile anchete cu privire la abuzurile comise de trupele ruse în această ţară.

Vadim Şişimarin, 21 de ani, va fi adus de la orele 14.00 (11.00 GMT) în faţa tribunalului districtului Solomiansky din Kiev, unde va trebui să dea explicaţii cu privire la moartea unui bărbat de 62 de ani, la 28 februarie, în nord-estul Ucrainei.

Acuzat de crime de război şi omor premeditat, militarul, originar din Irkutsk, în Siberia, riscă închisoarea pe viaţă.

Serghei Lavrov compară Ucraina cu Palestina

ACTUALIZARE 7.50 Ministrul rus de Externe a comparat situația din Ucraina cu cea din Palestina. Serghei Lavrov a făcut declarația la postul Al Arabiya, unde a acuzat "isteria" creată de Occident în privința Ucrainei.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: "Atunci când Statele Unite au declarat că există o ameninţare la adresa ţării, la 10.000 de kilometri de graniţele sale, unii oameni au mormăit şi alții și-au exprimat îngrijorarea.

Dar nu a existat nicio isterie ca cea la care asistăm astăzi. Asta în timp ce Rusia a avertizat de mulți ani că nu vom tolera amenințarea pe care NATO și Statele Unite o construiesc chiar la granițele noastre, nu la 10.000 de kilometri distanță. Ştiţi, am văzut un mesaj interesant pe un cont de Telegram din Orientul Mijlociu, care spune că există câteva sfaturi ca să te calmezi dacă nu poți dormi din cauza conflictului ruso-ucrainean.

În primul rând, imaginați-vă că acest lucru se întâmplă în Africa. Imaginaţi-vă că asta se întâmplă în Orientul Mijlociu. Imaginați-vă că Ucraina este Palestina şi că Rusia este Statele Unite".

ACTUALIZARE 7.30 Luptătorii evacuați de la Azovstal, mai puțin cei grav răniți, au fost duși într-o fostă colonie penală de lângă Donețk. Ucraina spune că încă negociază eliberarea lor, într-un schimb de prizonieri, o informație pe care Rusia nu a confirmat-o până acum. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că militarii care s-au predat vor fi tratați în conformitate cu standardele internaționale.

Potrivit agenției oficiale de presă TASS, Comitetul de Investigații al Rusiei intenționează să-i interogheze pe soldați. Ar urma să o facă în cadrul unei investigații asupra a ceea ce Moscova numește "crimele regimului ucrainean". 

Mulți dintre ei fac parte din regimentul Azov, pentru care procurorul general al Rusiei a cerut Curții Supreme declararea ca organizație teroristă. Decizia urmează să fie pronunțată pe 26 mai.

Ucraina spune că fosta miliție Azov a fost inclusă în Garda Națională și că a fost reformată, îndepărtată de originile ei naționaliste radicale.

Mihailo Podoliak, consilier prezidențial: "La Azovstal au fost brigada 36 marină, brigada 12 a Gărzii Naționale, grăniceri, Forțele de Apărare Teritorială Mariupol, regimentul Azov.  În ceea ce privește un schimb (de prizonieri de război – n.r.) care include băieții (apărătorii din Mariupol), să vorbim despre asta cu o anumită precauție pentru a nu strica fragilul proces de negociere".

Hanna Maliar, ministrul adjunct al Apărării: "Operațiunea de salvare continuă. Este un subiect extrem de sensibil, ceea ce înseamnă că nu putem oferi detalii, pentru că orice informație ar putea dăuna procesului de evacuare."

Rusia susține despre evacuarea uzinei Azovstal că este o capitulare în masă. De cealaltă parte, Ucraina spune că soldații care au apărat combinatul siderurgic și-au îndeplinit misiunea de luptă și că salvarea lor este o prioritate.

Mihailo Podoliak, consilier prezidențial: "Cu siguranță există speranță. Ucraina abordează în mod sistematic problemele sale, încearcă să-și elibereze poporul și teritoriile. De aceea operațiunea (de evacuare) va fi continuată. Vreau să punctez aspectul principal pentru a înțelege ce înseamnă Mariupol. Pentru că Mariupol a atras forțele Federației Ruse timp de 82 de zile, a fost ținută pe loc operațiunea de acaparare a estului și sudului țării, precum și posibilitatea de a stabili coridorul terestru către Crimeea. A schimbat cursul războiului".

Se crede că zeci de mii de oameni au fost uciși în timpul asediului asupra Mariupolului. Capturarea orașului ruinat este cea mai mare victorie a Rusiei de până acum în acest război. Oferă Moscovei controlul total asupra coastei Mării Azov și a unei porțiuni neîntrerupte din estul și sudul Ucrainei.

Cele mai recente informații privind desfășurarea războiului din Ucraina:

• Cel puțin 7 civili au fost uciși și 6 răniți în regiunea Donețk, în urma atacurilor ruse de marți, a declarat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko.
• Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina „în zilele şi săptămânile următoare”, i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie.
• Departamentul de Stat al SUA a anunţat marţi lansarea unui nou program pentru descoperirea şi analizarea dovezilor de crime de război şi alte atrocităţi comise de Rusia în Ucraina, în contextul în care Washingtonul încearcă să se asigure că Moscova este trasă la răspundere pentru acţiunile sale.
• Un colonel rus în retragere, care a lucrat şi în Statul Major al armatei ruse, a avut o interveție deosebit de critică la adresa strategiei Rusiei în Ucraina, la postul public de televiziune Rossiya-1. Colonelul Mihail Hodarenok a avertizat că rușii sunt „sedați” cu propagandă, în vreme ce ucrainenii sunt deosebit de motivați în luptă și, pe deasupra, vor beneficia și de armament modern din Occident.
• Rusia expulzează doi diplomaţi finlandezi ca măsură simetrică la expulzarea a doi diplomaţi ruşi de la Helsinki, la începutul lunii aprilie, a anunţat marţi Ministerul de Externe rus.
• Volodimir Zelenski și soția sa, Olena Zelenska, au participat, marți, la funeraliile primului preşedinte al Ucrainei independente post-sovietice, Leonid Kravciuk. A fost prima apariție publică a cuplului prezidențial de la începutul războiului.
• Procurorul general al Rusiei a cerut Curții Supreme de Justiție să declare Regimentul Azov drept „organizație teroristă”. Audierea cazului la Curtea Supremă este programată pe 26 mai.
• Președintele Vladimir Putin a declarat marți că este imposibil ca unele state europene să renunțe rapid la petrolul rusesc, așa cum propune Uniunea Europeană.
• Rusia a luat decizia oficială de a ieși din Consiliul Statelor de la Marea Baltică, anunță MAE rus, conform agenției de presă TASS.   Decizia a venit la câteva ore după ce Suedia a semnat cererea oficială de aderare la NATO. 
• Parlamentul finlandez a aprobat cu o majoritate covârșitoare propunerea de a solicita aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Propunerea a fost adoptată cu 188 de voturi pentru și 8 împotrivă.

Editor : G.M. | M.D.B.

• Etichete:
• rusia
• ucraina
• razboi ucraina
• live text razboi ucraina

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei