Deputat moldovean: "Să creăm o masă critică în regiunea transnistreană, care să pledeze pentru reintegrare"
"Îmbunătățiri nu există, există înrăutățiri" în cazul celorlalte conflicte îngheţate apărute după destrămarea URSS, constată deputatul Eugen Carpov, fost vicepremier pentru Reintegrare, în Guvernul Republicii Moldova. Într-un interviu acordat "Laboratorului pentru analiza conflictului transnistrean (LACT)", oficialul de la Chişinău vorbeşte despre stadiul politicii paşilor mărunţi în procesul de reglementare, de ce a devenit prioritare o asemenea abordare, şi care este dinamica intereselor ruseşti în regiune.
"Dacă cineva vede și poate să argumenteze un proiect de reglementare al conflictului transnistrean nu prin pași mici, dar înțeleg că prin pași mai mari și mai rapizi, eu sunt gata să examinez acest proiect", susţine deputatul Eugen Carpov, în interviul acordat LACT.
Însă, subliniază acesta, "deocamdată nu am văzut asemenea șanse reale pentru a avansa pe calea reglementării conflictului, mergând cu altfel de măsuri, care ar însemna eventuale elemente de presiune, elemente de forță, antrenarea altor jucători, pentru a impune o anumită soluție în reglementarea conflictului transnistrean. Așa ceva nu este posibil, noi am trecut deja printr-un conflict armat. Orice alte soluții, care ar putea genera conflict armat, trebuie îndepărtate. Republica Moldova nu mai are nevoie de conflicte armate. Regiunea transnistreană, spre regret, a ajuns să fie în centrul unor interese geopolitice. Principalul interesat în a menține controlul asupra regiunii transnistrene, în a minimiza influența Chișinăului în regiune, este Federația Rusă. Având jucători de așa talie, cum este Federația Rusă, pe de-o parte, și partenerii occidentali, precum SUA, Uniunea Europeană sau Ucraina, ca vecin, nu cred că există modalități de a obține rapid un proiect de soluționare a conflictului. Și astfel ajungem la politica pașilor mici, atâta timp cât nu avem toate elementele constituante pentru alte proiecte".
Totodată, deputatul Eugen Carpov consideră că în relaţia bilaterală "realitatea este însă că încă mai există foarte multe impedimente. Vrem sau nu vrem, cei din Tiraspol, mă refer la structurile locale de acolo, sunt sub influența Federației Ruse și a instituțiilor ei. Astăzi, Federația Rusă demonstrează o politică regională și mondială tot mai agresivă".
Republica Moldova se află "într-o regiune în care Federația Rusă a declanșat un război împotriva Ucrainei, unde a anexat ilegal teritorii și ca urmare se află sub sancțiuni internaționale", mai arată oficialul moldovean intervievat de LACT, considerând şi că "regiunea transnistreană reprezintă un cap de pod pentru ruși pentru că Republica Moldova, având frontieră comună cu România, are de fapt frontieră directă cu Uniunea Europeană și NATO. Nu cred că acum există elementele necesare pentru o reglementare rapidă a conflictului. Este bine ca pas cu pas locuitorii din stânga Nistrului să simtă beneficiile apropierii de Chișinău și astfel să creăm o masă critică în regiunea transnistreană, care să pledeze pentru reintegrare“.
Cât despre problema acordării unui statut special pentru Transnistria, Eugen Carpov crede că "important este conținutul acestui statut, pe care-l văd unii sau alții dintre jucătorii internaționali. Este evident că Federația Rusă își dorește un statut special sub formă de federație sau confederație. Chiar dacă nu este spus direct sau proiectul nu este numit federație, important este ce scrie în text. Planul Kozak a demonstrat că în 2003, interesul Rusiei era să fie creată o nouă unitate statală, nu Republica Moldova reîntregită, ci o entitate statală compusă din trei actori, care ar fi: regiunea transnistreană, autonomia Găgăuză, și restul Republicii Moldova".
*Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro) este un for de cercetare în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu
Interviu integral - AICI.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News