Defense One: Cum ar putea căderea lui Assad să fie un fel de Waterloo pentru Vladimir Putin

Povestea ascensiunii Rusiei în 2024 începe să pară mai mult ficțiune decât realitate, comentează publicația de analiză militară Defense One, prin semnătura lui John R. Derni, cercetător la US Army War College.

„Regimul Assad din Siria a devenit o victimă a eforturilor din ce în ce mai disperate ale Moscovei în Ucraina, iar prăbușirea sa este o lovitură strategică și operațională care subminează narațiunea conform căreia Rusia este în ascensiune, Kievul este condamnat și Vladimir Putin este creierul strategic”, scrie Defense One.

Forțele ruse au luptat pentru Assad cel puțin de la sfârșitul anului 2015, când Moscova a decis să intervină în războiul civil sirian în numele unui regim familial pe care l-a sprijinit cu ajutor militar încă din anii 1950. Putin a încercat, de asemenea, să păstreze accesul la portul Tartus, unde se află singura bază militară a Rusiei din afara fostei Uniuni Sovietice.

Ajutorul Moscovei

În timpul războiului civil, angajamentul militar direct al Rusiei a constat în principal în atacuri aeriene asupra opozanților regimului sirian. Moscova a trimis, de asemenea, un număr limitat de forțe blindate, unități de apărare aeriană și infanterie în această țară devastată de război, însă acestea s-au limitat în cea mai mare parte la protejarea activelor forțelor sale aeriene. Mai semnificativă a fost desfășurarea a mii de oameni înarmați angajați de companii militare private ruse, cum ar fi Grupul Wagner. Aceștia au desfășurat operațiuni de asalt împreună cu unități siriene și au contribuit decisiv la succesul lui Assad la sfârșitul anilor 2010.

În lunile care au urmat invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Moscova a început să transfere o parte din trupele sale regulate și mercenarii privați din Siria în războiul neașteptat de dificil de la o mie de kilometri spre nord. Este posibil ca Putin să fi considerat că aceasta este o mișcare cu risc scăzut care îl va ajuta să învingă rezistența ucraineană.

Prea puțin, prea târziu

În schimb, a contribuit la pecetluirea sorții lui Assad. Pe măsură ce rebeliunea siriană a luat amploare în ultimele săptămâni, Rusia ar fi trimis o parte din mercenarii săi înapoi pentru a sprijini regimul. A fost prea puțin, prea târziu.

Implicațiile militare pentru Rusia sunt dramatice. Pierderea bazei navale Tartus va reduce drastic puterea militară a Moscovei în regiune. Doar o mână de nave de război erau staționate la bază, dar Rusia a consolidat din 2017 capacitatea instalației de a repara, aproviziona și întreține navele. Permițând navelor de război să opereze pentru perioade mai lungi, mai departe de porturile lor de origine, Rusia era pregătită să conteste dominația NATO în Mediterana prin intermediul rachetelor de croazieră și al apărării aeriene de la bordul navelor - și chiar să își extindă influența în Africa de Nord și în Cornul Africii.

Implicația strategice – Georgia, România, Germania, Franța

Implicațiile strategice sunt susceptibile de a ajunge și mai departe. Narațiunea dominantă a competiției strategice dintre Moscova și Occident în acest an a fost una a ascensiunii Rusiei. În centrul acestei narațiuni se află câștigurile lente, dar constante ale Rusiei pe câmpurile de luptă din Ucraina. În timp ce Kremlinul a sacrificat fără ezitare zeci de mii de soldați pe lună pentru progrese progresive, există întrebări serioase cu privire la durabilitatea angajamentului Statelor Unite față de Kiev și îndoieli de lungă durată cu privire la capacitatea Europei de a umple golul în cazul în care noua administrație își retrage sprijinul.

Alte evenimente au contribuit la crearea unei imagini a democrației liberale în retragere și a autoritarismului rusesc în creștere: eforturile din Georgia de a împiedica aspirațiile țării la UE și NATO, succesul neașteptat al unui outsider politic pro-rus în alegerile din România și ascensiunea extremiștilor pro-ruși în Germania, Franța și în alte părți.

Descurajare

Cu toate acestea, dispariția lui Assad îi dă lui Putin o lovitură geopolitică majoră, punând la îndoială conducerea sa și descurajând alte țări să se alinieze Moscovei. Aceasta subminează povestea ascensiunii Rusiei și se alătură altor dovezi ale dificultăților tot mai mari pe care le întâmpină Moscova.

De exemplu, lăudata economie de război a Rusiei se confruntă cu vânturi din ce în ce mai puternice, pe măsură ce valoarea rublei scade, piața muncii se restrânge, iar inflația depășește 8 %. În ceea ce privește materialul de război, se pare că forțele ruse ar putea ajunge la fundul butoiului în ceea ce privește echipamentele din era sovietică pe care s-au bazat în războiul împotriva Ucrainei.
Între timp, numărul victimelor ruse din Ucraina, între 1.300 și 1.800 pe zi în noiembrie, este cel mai mare de până acum în aproape trei ani de război, obligând Moscova să aducă mercenari nord-coreeni pentru a îndeplini funcții critice, oferind în același timp prime de înrolare din ce în ce mai mari în țară, care pun și mai mult la încercare finanțele guvernamentale. Iar la sfârșitul acestei săptămâni, liderii europeni și-au anunțat disponibilitatea de a interveni cu fonduri suplimentare pentru Ucraina în cazul în care Statele Unite își retrag sprijinul.

Odată cu pierderea de către Rusia a principalului său regim client din Orientul Mijlociu, povestea ascensiunii Moscovei în 2024 începe să pară mai mult ficțiune decât realitate.

John R. Deni este profesor de cercetare la Institutul de Studii Strategice al Colegiului de Război al Armatei SUA, membru senior nerezident la Consiliul Atlantic și membru senior la Colegiul de Apărare al NATO, notează publicația Defense One.

Editor : S.S.

• Etichete:
• vladimir putin
• siria
• ucraina

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei