De la „secolul Chinei” la „era de gunoi a istoriei”. De ce tot mai mulți chinezi cred că țara lor a intrat într-o nouă epocă a eșecului
Inițial, a fost secolul umilinței, în care China a fost subjugată puterilor occidentale. Apoi, a venit era reformelor și deschiderii în care dezvoltarea economică rapidă a țării a dus la ceea ce ar fi trebuit să fie secolul Chinei. Dar, acum, potrivit internauților chinezi, țara lor a intrat într-o nouă epocă care poartă numele de „era de gunoi a istoriei”, scrie The Guardian.
În ultimele săptămâni, grupurile de chat din China s-au umplut de discuții despre posibila intrare a Chinei într-o perioadă de stagnare economică și regres în care eșecul este aproape inevitabil, pe care au numit-o „era de gunoi a istoriei”.
Sentimentul este rezumat printr-un grafic distribuit pe rețelele sociale, care a fost, între timp, cenzurat pe Weibo.
Graficul se intitulează „Clasamentul Marelui Șlem al Suferinței 2024” și indică suma de puncte de suferință pe care o persoană din China le poate câștiga anul acesta.
Prima stea se acordă pentru lipsa unui loc de muncă. Pentru două stele, trebuie să ai și o ipotecă la bancă. Pentru o serie completă de opt stele, la primele două se adaugă datorii, un copil de crescut, tranzacții la bursă, boală, o locuință neterminată și, la final, o rezervă cât mai mare de Moutai, o marcă faimoasă de baijiu, un lichior chinezesc din sorg.
Un mesaj codat împotriva regimului lui Xi
„Unii oameni spun că istoria are o perioadă de gunoi”, a scris un utilizator al platformei Xiaohongshu, oferind și un sfat pentru îngrijirea de sine. „Oamenii nu au perioade de gunoi.”
Fraza a fost împrumutată de la economistul austriac Ludwig von Mises, un susținător al pieței libere care se opunea intervenției guvernului în economie.
Ma Xiangyang, un autor care scrie pentru revista de afaceri The Economic Observer, a scris în februarie un articol pe care unii analiști l-au interpretat a fi un mesaj codat legat de era Xi.
„În ceea ce privește istoria Chinei, dinastia Ming deschisă de Zhu Yuanzhang este tipică pentru o 'eră istorică de gunoi'. El a început imperiul lui de vis prin pedepse severe și legi dure și a vrut să protejeze numele familiei timp de generații.”
„Obiectiv vorbind, s-a extins doar pe durata acestei perioade întunecate”, a scris Ma. Zhu a fost împăratul fondator al dinastiei Ming din secolul al XIV-lea.
Fantoma „erei de gunoi” începe să revină în „inima Asiei”
Ma a adăugat că fantoma „erei de gunoi” începe să revină în „inima Asiei”.
Această frază a atras atenția multor chinezi care sunt dezamăgiți de economia obosită a Chinei și care se simt tot mai deznădăjduiți de așa numitul „secol al Chinei”.
Tinerii chinezi simt tot mai mult că societatea nu îi mai răsplătește pentru eforturile pe care le depun.
Presa de stat și unii analiștii influenți s-au grăbit să critice folosirea expresiei în mediul online.
„O privire mai atentă la acest pseudo-cuvânt arată că este mai periculos” decât alte teorii pesimiste din trecut legate de situația economică a Chinei, potrivit lui Wang Wen, decanul Institutului Chongyang pentru Studii Financiare de la Universitatea Renmin.
Prin termenul de „eră de gunoi a istoriei” se încearcă crearea unor așteptări din partea poporului pe care China nu le va putea satisface, potrivit lui Wang.
Și ziarul oficial al partidului comunist din capitala Chinei, Beijing Daily, a răspuns dur acestui nou trend printr-un articol lung în care a respins noțiunea de „eră de gunoi a istoriei”.
„Acesta este un slogan care insinuează că nu există niciun ajutor și nicio speranță, negând și minimizând totul despre China”, a scris Beijing Daily, potrivit Reuters.
Autoritățile chineze au devenit tot mai îngrijorate de faptul că pesimismul populației încetinește procesul de revenire al economiei țării. Utilizatorii rețelelor sociale au fost instruiți să nu „vorbească de rău” despre economia Chinei.
Chinezii sunt mult mai pesimiști decât erau acum două decenii
Profesorul Scott Rozelle de la Universitatea Stanford a descoperit că participanții la un sondaj despre starea de spirit a populației chineze au fost mai pesimiști decât erau acum două decenii.
Chinezii cred tot mai mult că diverși factori structurali determină dacă o persoană este bogată sau săracă și tot mai puțini sunt de părare că munca grea este răsplătită pe măsură.
În 2004, 62% dintre chinezi credeau că efortul este mereu răsplătit în China. În 2023, procentul a scăzut la 28%.
Un blogger de pe Weibo, care se temea că contul său va fi șters în curând din cauza unei postări pe care a publicat-o despre scandalul uleiului de gătit din China transportat în cisterne de combustibil necurățate, și-a luat rămas bun de la fanii lui prin următorul mesaj: „Orice s-ar întâmpla, sunt foarte fericit să petrec era de gunoi a istoriei cu voi.”
Editor : Raul Nețoiu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News