Cum arată primul draft al acordului COP26 privind clima. Țărilor li se solicită să elimine subvențiile pentru combustibilii fosili

Marea Britanie, gazda conferinței ONU privind schimbările climatice de la Glasgow, a publicat miercuri seară primul draft al unui pact al părților, care ar putea fi convenit vineri, la finalul summitului COP26. Proiectul reamintește țărilor că, în temeiul Acordului de la Paris, pot depune oricând angajamente noi și mai ambițioase în materie de climă și, pentru prima dată, un acord COP solicită națiunilor să elimine treptat subvențiile pentru cărbune și combustibili fosili. Versiunea finală va fi negociată în următoarele două zile, potrivit BBC News. 

Potrivit documentului, care poate fi consultat integral aici, țările:

• Subliniază importanța multilateralismului în abordarea schimbărilor climatice și rolul crucial al cooperării internaționale în punerea în aplicare a Acordului de la Paris la cea mai înaltă ambiție posibilă;
• Recunosc impactul devastator ale pandemiei de COVID-19 9 și importanța asigurării unei redresări globale durabile, rezistente și incluzive, dând dovadă de solidaritate în special cu țările în curs de dezvoltare;
• Recunosc că schimbările climatice reprezintă o preocupare comună a omenirii și se angajează ca atunci când iau măsuri pentru a aborda problemele de mediu să respecte, să promoveze și să ia în considerare obligațiile lor respective cu privire la drepturile omului, dreptul la sănătate, drepturile popoarelor indigene, ale comunităților locale, ale migranților, ale copiilor, ale persoanelor cu dizabilități și persoanelor în situații vulnerabile, precum și dreptul la dezvoltare, dar și egalitatea de gen și echitatea intergenerațională;
• Constată importanța asigurării integrității tuturor ecosistemelor, inclusiv a oceanului, angajându-se în același timp să protejeze biodiversitatea;
• Recunosc importanța conceptului de „justiție climatică” atunci când se iau măsuri pentru abordarea schimbărilor climatice;
• Exprimă aprecierea șefilor de stat și de guvern care au participat la summitul mondial al liderilor de la Glasgow pentru obiectivele și acțiunile sporite anunțate, dar și pentru angajamentele asumate de națiuni privind cooperarea pentru a accelera acțiunile în sectoarele cheie până în 2030;
• Recunosc rolul important al societății civile, inclusiv al tinerilor și al popoarelor indigene, în abordarea și răspunsul la schimbările climatice;
• Subliniază nevoia urgentă de acțiune pentru combaterea crizei climatice.

Proiectul de acord, care va trebui agreat de delegațiile din aproximativ 200 de țări care se află în Scoția, are șapte pagini și se concentrează în mare parte pe adaptare, ajutând țările să facă față efectelor schimbărilor climatice, dar și pe finanțare, subliniind că este o problemă faptul că națiunile mai bogate nu sprijină suficient din punct de vedere financiar națiunile mai sărace care sunt cele mai afectate de creșterea temperaturii medii globale. 

Documentul mai spune că îndeplinirea obiectivului de a limita încălzirea globală la 1,5°C față de nivelurile preindustriale necesită acțiuni semnificative și eficiente în „acest deceniu critic”.

Acest semnal completează avertismentele oamenilor de știință, care au avertizat că menținerea încălzirii globale la sub 1,5°C, dincolo de care se vor simți cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, necesită reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de seră cu peste 45% până în 2030 și îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050.

Experții climatici spun că dacă lumea depășește acest prag, oamenii de știință spun că nivelul mării va crește considerabil, iar inundațiile, perioadele de secetă, incendiile și furtunile deja experimentate în ultimii ani vor deveni catastrofale și potențial ireversibile, notează Reuters. 

În cele 84 de puncte ale documentului se precizează că toate părțile Convenției-cadru a ONU pentru Schimbările Climatice ar trebui să revină cu planuri noi și îmbunătățite de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până la sfârșitul anului viitor și subliniază, totodată, că ar trebui să existe un alt summit al liderilor mondiali în 2023, în cadrul COP28. Se mai propune și o masă rotundă ministerială anuală la nivel înalt privind rezultatele angajamentelor înainte de 2030, iar prima astfel de întrunire să aibă loc la conferința COP27 de anul viitor

Documentul reamintește, de asemenea țărilor că, în temeiul Acordului de la Paris, pot depune oricând angajamente noi și mai ambițioase în materie de climă și, pentru prima dată, solicită țărilor să elimine treptat subvențiile pentru cărbune și combustibili fosili.

În același timp, unul din puncte solicită părților să-și revizuiască în mod regulat planurile climatice, deoarece angajamentele actuale ale țărilor pentru 2030 ar duce la încălzire globală de 2,4 grade Celsius față de perioada industrială.

Matt McGrath, corespondentul BBC News la COP26, a transmis că există un oarecare confort pentru țările în curs de dezvoltare să vadă că nevoile lor financiare sunt recunoscute. Astfel, țărilor li se cere acum să mobilizeze o finanțare extinsă pentru climă „dincolo de pachetul de 100 de miliarde de dolari pe an”. Documentul în lucru publicat de COP26 salută pașii pentru a pune în aplicare un angajament pentru un sprijin financiar extins în 2025, deși nu subliniază suma.

Matt McGrath spune că pierderile și daunele, o problemă de importanță majoră pentru lumea în curs de dezvoltare, sunt incluse în proiect, încurajând astfel țările mai bogate să își intensifice acțiunile și sprijinul pentru națiunile mai sărace.

Citește și: Cu cât contribuie, de fapt, la distrugerea climei planetare marii semnatari ai angajamentelor de la Glasgow

Documentul solicită, de asemenea, țărilor să accelereze eliminarea treptată a cărbunelui și a subvențiilor pentru combustibilii fosili, dar nu are date sau ținte ferme în această privință, mai subliniază corespondentul de mediu al BBC. Unii dintre participanți au salutat includerea acestor prevederi în acord și speră că acestea să supraviețuiască și în textul final, având în vedere că apelul proiectului de a opri subvențiile pentru combustibilii fosili se va confrunta probabil cu o respingere din partea marilor exploatatori și utilizatori de cărbune. 

La rândul său, președintele COP26 al Regatului Unit, Alok Sharma, a declarat marți că negociatorii au „un munte de urcat” pentru a ajunge la un acord suficient pentru a aborda în mod eficient amenințarea reprezentată de încălzirea globală.

Organizația Greenpeace a criticat proiectul, spunând că acesta este inadecvat crizei climatice cu care ne confruntăm. „Acest proiect de acord nu este un plan de rezolvare a crizei climatice, ci este un acord prin care ne vom încrucișa cu toții degetele și vom spera ca totul să fie bine. Este o cerere politicoasă prin care țările poate vor face mai mult anul viitor.”

Miercuri revine la Glasgow și prim-ministrul Boris Johnson. Înainte să se întoarccă la COP26, acesta a îndemnat națiunile să „facă tot posibilul și să adere la măsurile” pentru limitarea încălzirii globale.

„Acordul este mult mai mare decât orice alt interes al vreunei țări. Este timpul ca națiunile să lase deoparte diferențele și să se unească în interesul planetei”, a spus Boris Johnson.

Citește și: Lumea se îndreaptă către o încălzire globală de 2,4 grade Celsius până în 2100, în ciuda angajamentelor climatice asumate la COP26

Editor : Marco Badea

• Etichete:
• incalzire globala
• glasgow
• schimbari climatice
• cop26

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei