Cum ar trebui să reacționeze Europa la alegerile din SUA. „Să nu ne uităm ca iepurele la un șarpe” (Politico)
Indiferent de rezultatul cursei, interesele blocului nu sunt pe deplin aliniate cu cele ale Washingtonului și este timpul să recunoaștem în sfârșit acest lucru, scrie Jorg Rocholl, Președintele Școlii Europene de Management și Tehnologie din Berlin, într-o analiză pentru Politico .
“Chiar și cu două luni înainte de alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie, este deja corect să spunem că această cursă ne-a oferit mai multe răsturnări dramatice de situație decât oricare alta în ultimele decenii”, scrie Politico.
După tentativa de asasinat asupra fostului președinte Donald Trump, victoria acestuia părea să fie un lucru sigur. Apoi, după anunțul retragerii președintelui Joe Biden, elanul s-a schimbat, vicepreședintele și candidata democrată Kamala Harris strângând 200 de milioane de dolari numai în următoarea săptămână, ajungând la un total de 310 milioane de dolari în iulie - mai mult decât dublu față de suma deja enormă pe care Trump o strânsese în acea lună. Iar acum, ea a început să conducă sondajele în cele trei state-cheie ale bătăliei: Michigan, Pennsylvania și Wisconsin.
Având în vedere toate acestea, nu ar fi deloc surprinzător dacă, până la urmă, cursa ar lua încă o întorsătură neașteptată, făcând și mai dificilă prezicerea oricărui rezultat și, astfel, pregătirea pentru ceea ce urmează. Având în vedere importanța și impactul global semnificativ al cursei, această nevoie de pregătire este resimțită aproape în întreaga lume - deși probabil cel mai intens în Europa în această perioadă de război. Iar diferențele substanțiale dintre cei doi candidați și impactul lor asupra securității și prosperității continentului sunt incontestabile.
Schimbări în politica americană
Cu toate acestea, se trece adesea cu vederea faptul că, indiferent de rezultatul alegerilor, sunt în curs schimbări strategice masive în politica americană sau, mai degrabă - s-ar putea spune - că Trump este mai puțin motorul acestor schimbări și mai mult simptomul lor. Iar acest lucru ar trebui să modifice răspunsul strategic al Europei.
Europa nu ar trebui să se uite la rezultatul alegerilor ca un iepure la un șarpe, sperând la un rezultat aparent favorabil. În schimb, trebuie să își definească și să își atingă în mod independent și rapid propriile obiective, indiferent de rezultat - cu atât mai mult cu cât acesta este imprevizibil.
În prezent, SUA se află în mijlocul unei reorientări din ce în ce mai accentuate către regiunea Indo-Pacific, independent de sprijinul său puternic pentru Ucraina și de întoarcerea planificată a rachetelor americane cu rază lungă de acțiune în Europa. Este un proces care a început în timpul fostului președinte Barack Obama - cu sintagmele „pivot spre Asia” și „reechilibrare” - și a continuat sub Trump.
În prezent, administrația Biden consideră China drept cea mai mare și mai cuprinzătoare provocare la adresa securității americane. În consecință, China va rămâne principalul concurent al Americii în viitorul previzibil, primind atenția corespunzătoare. Iar cererile SUA ca alte părți ale lumii, inclusiv Europa, să aleagă o tabără în această competiție nu vor face decât să crească, forțând probabil UE să ia decizii dificile.
În plus, Washingtonul trece și prin schimbări de politică economică, vizibile în special cu Legea privind reducerea inflației (IRA). Tarifele pe oțel și aluminiu care au fost introduse de administrația Trump nu au fost excepții punctuale de la o ordine bazată pe reguli. Iar decizia administrației Biden de a nu extinde reducerile generoase pentru vehiculele electrice din SUA la producătorii europeni evidențiază presiunea asupra cooperării transatlantice.
Din ceea ce știm despre politicile economice ale lui Harris în acest stadiu, este puțin probabil ca această abordare să se schimbe dacă ea ar deveni președinte. Prin urmare, indiferent de rezultatul alegerilor, există un risc real de intensificare a concurenței între Europa și SUA, ambele părți încercând să atragă investiții prin instrumente protecționiste, punând în pericol beneficiile comerțului liber și ale investițiilor.
Apărare și Economie
Deoarece aceste evoluții sunt acum un dat, ele vor avea mai multe implicații esențiale pentru Europa:
În primul rând, UE trebuie să își crească cheltuielile pentru securitate și apărare. Acest lucru nu numai că ar consolida propriile capacități ale Europei, dar ar crește, de asemenea, probabilitatea de sprijin din partea SUA în perioade de criză, contracarând acuzația recurentă de „liber-profesioniști europeni”. De asemenea, ar fi imperativ ca această consolidare să includă o mai mare cooperare între puținele țări europene cu industrii de apărare semnificative, creând un sistem european care ar putea aduce beneficii sectorului civil prin inovare și creștere economică.
În al doilea rând, Europa are nevoie de piețe europene de capital mai mari, precum și de consolidarea monedei euro ca monedă de rezervă globală. Acest lucru ar îmbunătăți finanțarea inovării și a creșterii economice în Europa, sporind în același timp ponderea continentului pe piețele internaționale de capital, îmbunătățind independența și libertatea sa strategică. Europa nu are o problemă de capital, dar are o problemă de alocare a capitalului. Iar integrarea piețelor europene de capital ar fi un pas esențial în depășirea acestei probleme și ar permite întreprinderilor să înceapă, precum și să se extindă.
În cele din urmă, Europa are nevoie de acorduri comerciale cuprinzătoare. Chiar și cei care au criticat inițial acordul eșuat al Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții și-au dat seama de potențialele sale merite atunci când administrația Trump a început să impună tarife pentru oțel și aluminiu și și-au regretat rezervele inițiale. Această greșeală nu ar trebui repetată cu alte părți ale lumii, iar acordul Mercosur ar fi un nou pas important în direcția corectă.
SUA rămân cel mai important aliat al Europei în multe privințe - în special prin intermediul NATO. Prin urmare, relația Europei cu China și SUA nu poate fi echidistantă. Cu toate acestea, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, interesele Europei nu sunt pe deplin aliniate cu cele ale Washingtonului. Este timpul să recunoaștem în sfârșit acest lucru și să tragem concluziile corecte.
Editor : S.S.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News