Este a 51-a zi de război în Ucraina. În timpul nopții, mai multe explozii puternice au fost auzite în Kiev și în orașul Herson. Șapte oameni au murit astăzi după ce mai multe atacuri asupra convoiului umanitar cu ajutorul căruia încercau să părăsească regiunea Harkov. Încă de dimineață sună alarmele antiaeriene din vestul până în estul Ucrainei. Rușii amenință că vor recurge la bombardamente, de câte ori îi atacă ucrainenii.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 23:59 Cel puţin zece persoane au fost ucise şi alte 35 au fost rănite în bombardamente ruseşti asupra unei zone rezidenţiale din Harkov, important oraș din nord-estul Ucrainei, au anunţat vineri autorităţile regionale, care au furnizat un bilanț actualizat.
Într-un bilanţ anterior, guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, anunţase moartea a şapte persoane, printre care un copil de şapte luni.
„Ocupanţii au tras asupra unuia din cartierele rezidenţiale ale oraşului Harkov. Din păcate, 34 de persoane au fost rănite, printre care trei copii”, a declarat el.
Câteva ore mai târziu, Parchetul regional a anunţat un bilanţ cu zece persoane ucise şi 35 rănite.
„Un număr de clădiri rezidenţiale au fost avariate sau distruse”, a adăugat Oleg Sinegubov, însoţind postarea sa de pe Facebook cu fotografii cu clădiri şi maşini parţial distruse. „A doua armată din lume (armata rusă), după cum se dovedeşte, poate lupta doar cu populaţia civilă”, a spus ironic guvernatorul, cerându-le locuitorilor să nu iasă în stradă decât în caz de necesitate absolută.
În cursul zilei de vineri, şapte civili au fost ucişi şi alţi 27 au fost răniţi de tirurile ruse asupra unor autobuze de evacuare din regiunea Harkov, potrivit Parchetului ucrainean.
Peste 500 de civili au fost ucişi în această regiune de la frontiera cu Rusia de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie, a anunţat joi Oleg Sinegubov.
Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene.
ACTUALIZARE 23:45 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut preşedintelui american Joe Biden, într-una dintre discuțiile lor telefonice, ca Statele Unite să desemneze Rusia drept „stat sponsor al terorismului”, relatează Washington Post, potrivit CNN.
Potrivit Washington Post, cererea lui Zelenski nu a fost făcută cu același nivel de urgență cu care le-a cerut liderilor occidentali să ofere arme suplimentare și asistență financiară, dar a făcut-o ca parte a unui efort de a extinde condamnarea internațională a acțiunilor Rusiei în Ucraina.
Cotidianul american a menționat că Biden nu s-a angajat la nimic specific în timpul respectivei convorbiri.
ACTUALIZARE 21.20 Echipajul crucişătorului rus Moscova, care s-a scufundat joi în Marea Neagră, a fost evacuat în portul Sevastopol, potrivit unor surse citate de agenţia oficialărusă de presă Tass, relatează CNN.
Tass nu oferă niciun detaliu cu privire la numărul membrilor echipajului salvaţi.
Pe de altă parte, potrivit lui Anton Gherșcenko, consilier la Ministerul Afacerilor Interne de la Kiev, Anton Kuprin, căpitanul navei „Moskva”, a fost ucis în timpul atacului ucrainean asupra crucișătorului.
ACTUALIZARE 21.06 Autorităţile ucrainene au identificat până în prezent 900 de civili ucişi în regiunea Kievului în perioada în care această zonă s-a aflat sub controlul forţelor ruse, dintre care 350 la Bucea, a declarat vineri şeful poliţiei ucrainene din această regiune, Andrii Nebîtov, citat de EFE, potrivit Agerpres.
„Astăzi am ajuns la cifra de 900 de civili ucişi. Subliniez, aceştia sunt civili ale căror cadavre le-am găsit şi le-am predat pentru o examinare amănunţită printr-o expertiză medico-legală. Toţi aceşti oameni au murit de mâinile armatei ruse”, a specificat responsabilul poliţiei într-o conferinţă de presă la Kiev. „Cel mai mare număr de victime a fost descoperit la Bucea - peste 350”, a spus el, adăugând că un număr mai mic de victime a fost descoperit în districtele Vâşgorod şi Brovarî, conform Ukrinform.
Între timp, continuă lucrările de degajare a dărâmăturilor la Makariv şi Borodianka, a afirmat Nebîtov, menţionând că bilanţul victimelor civile ar putea creşte.
„Suntem siguri că sub dărâmături mai sunt corpurile unor persoane decedate”, a spus el.
În ceea ce priveşte Bucea, acesta a explicat că în oraş au fost găsite două gropi comune. Potrivit lui, un bărbat care lucra în serviciile publice înainte de invazie a rămas în oraş şi le-a cerut soldaţilor ruşi să îi permită să strângă corpurile oamenilor de pe străzi.
„Le-a îngropat în două morminte. În primul au fost 40, iar în al doilea 57. Am recuperat deja 40 de cadavre. Printre victime figurează şi un poliţist, specializat în urmăriri penale, care a fost împuşcat cu o armă de calibru mic”, a spus el.
Potrivit lui Nebîtov, cele mai multe dintre aceste cadavre au fost studiate de oamenii legii, iar conform poliţiei, 95% dintre oameni au fost împuşcaţi de lunetişti sau cu arme de calibru mic.
ACTUALIZARE 21.00 Întrebat despre nota diplomatică prin care Rusia avertizează Statele Unite să nu continue să înarmeze Ucraina, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a spus că „nimic nu va descuraja” administrația Joe Biden să continue să sprijine Ucraina.
„Rușii au spus unele lucruri în privat, au spus unele lucruri în mod public; nimic nu ne va descuraja de la strategia pe care ne-am asumat-o”, a declarat Price pentru CNN.
Ned Price a spus că „nu este în măsură să confirme nicio corespondență diplomatică privată”.
„Dacă afirmația de la Kremlin este că SUA și partenerii noștri din întreaga lume oferă asistență de securitate în valoare de miliarde de dolari partenerilor noștri ucraineni, exact acea asistență pe care au cerut-o partenerii noștri ucraineni, și că partenerii noștri ucraineni folosesc tocmai acea asistență de securitate cu efecte extraordinare pentru a respinge această agresiune rusă, ei bine, atunci suntem vinovați de aceste acuzații”, a mai afirmat Ned Price.
ACTUALIZARE 20.36 Statele Unite estimează acum că crucişătorul rus „Moscova” care s-a scufundat joi în Marea Neagră a fost într-adevăr lovit de două rachete ucrainene Neptun, a declarat vineri sub acoperirea anonimatului un responsabil american citat de Reuters.
Acelaşi oficial a mai spus că, tot conform evaluării Washingtonului, există victime în rândul echipajului crucişătorului, dar nu este clar numărul lor.
ACTUALIZARE 20.30 „Toate țările lumii” ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să utilizeze arme nucleare tactice în războiul dus împotriva Ucrainei, a avertizat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru CNN.
Putin ar putea apela fie la arme nucleare, fie la arme chimice, deoarece nu prețuiește viețile poporului ucrainean, a afirmat Zelenski, din biroul său de la Kiev.
„Nu numai eu – ci lumea întreagă, toată ţările lumii ar trebui să fie îngrijorate, pentru că, chiar dacă poate nu este o informaţie reală, ea poate fi adevărată. Arme chimice, ar putea s-o facă, pentru că viața oamenilor nu înseamnă nimic pentru ei”, a spus Zelenski.
ACTUALIZARE 19.05 Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri după-amiază, expulzarea a 18 diplomaţi din cadrul Misiunii Uniunii Europene, ca reacţie la o decizie similară a liderilor de la Bruxelles, în contextul tensiunilor din cauza invaziei militare ruse în Ucraina, potrivit AFP și Reuters.
„Drept represalii la acţiunile inamicale ale Uniunii Europene, 18 membri ai delegaţiei UE în Rusia sunt declarate personae non gratae şi trebuie să părăsească teritoriul rus cât mai curând posibil”, a precizat Ministerul rus Afacerilor Externe într-un comunicat.
ACTUALIZARE 19.03 Președintele rus Vladimir Putin spune că Europa nu are altă opțiune decât să continue să folosească resursele energetice rusești, avertizând că vor exista consecințe economice „extrem de dureroase” dacă europenii vor încerca să înlocuiască oferta de petrol și gaze, scrie BBC.
„O alternativă rezonabilă pentru Europa pur și simplu nu există”, a spus Putin. „Pur și simplu nu există volume de rezervă pe piața globală, iar livrările din alte țări, în principal din SUA, care pot fi trimise în Europa, vor costa consumatorii mult mai mult”.
ACTUALIZARE 17.32 Rusia a folosit bombardiere cu rază lungă de acțiune pentru a ataca orașul-port asediat Mariupol pentru prima dată de la începutul invaziei, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei, Oleksandr Motuzyanyk, potrivit Reuters.
Motuzyanyk a adăugat că luptele de stradă continuă în Mariupol, pe care forțele ruse încă nu au reușit să îl captureze complet. El a spus că au loc lupte active în jurul fabricii de oțel și fier Illich, precum și în zona portului.
Oficialul ucrainean mai precizează că forțele ruse își concentrează eforturile în ultimele zile pentru a ocupa orașele Rubijne, Popasna și Mariupol.
ACTUALIZARE 17.12 Explozii puternice au fost auzite vineri la Kiev, iar luptele au făcut ravagii în estul țarii, după ce Ucraina a revendicat scufundarea navei amiral a marinei ruse din Marea Neagră. Exploziile au părut a fi printre cele mai semnificative în regiunea capitalei ucrainene de când trupele rusești s-au retras din zonă la începutul acestei luni, în vederea pregătirii pentru luptele din sud si est, scrie The Guardian.
Moscova a anunțat că a lovit o fabrică din capitală care producea și repara rachete ucrainene, inclusiv rachete antinavă. Atacul vine ca urmare a scufundării navei-amiral ruse din Marea Neagră, Moscova, dar și pe fondul unei avertisment rusesc că vor creștere atacurile dacă forțele ucrainene continuă activitățile de sabotaj și atacurile de la graniță.
Kirill Kirilo, muncitor la un atelier de reparații auto din Kiev, a declarat pentru Reuters că a văzut trei explozii care au lovit o clădire industrială de vizavi, provocând un incendiu care a fost stins ulterior de pompieri.
„Clădirea a luat foc și a trebuit să mă ascund în spatele mașinii mele”, a spus el, arătând sticlă spartă și bucăți de metal care au fost aruncate din clădirea în flăcări de peste drum.
Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că în răspuns la „atacurile teroriste și actele de sabotaj” ale Ucrainei, forțele militare ale Rusiei își vor intensifica bombardamentele asupra Kievului.
ACTUALIZARE 16.38 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de canalul independent de presă Nexta TV, spune că 95% din clădirile din orașul-port Mariupol au fost distruse în urma bombardamentelor forțelor ruse.
Zelenskyy reported that in #Mariupol the occupiers destroyed 95% of all buildings in the city. pic.twitter.com/lbdgeQiLsL
— NEXTA (@nexta_tv) April 15, 2022
ACTUALIZARE 16.27 Rusia a trimis în această săptămână o notă diplomatică formală Statelor Unite în care avertizează că transporturile SUA și NATO cu „cele mai sensibile” sisteme de armament Ucrainei „adaugă benzină” pe conflictul de acolo și ar putea aduce „consecințe imprevizibile”, scrie Washington Post.
Demersul diplomatic, al cărei copii a fost văzută de Washington Post, vine în contextul în care președintele Biden a aprobat o extindere importantă a tipurilor de arme care sunt furnizate Ucrainei, un pachet de 800 de milioane de dolari ce include obuziere de 155 de mm – o schimbare serioasă în artileria cu rază lungă pentru a contracara sistemele rusești – drone de apărare de coastă și vehicule blindate, precum și arme portabile antiaeriene și antitanc cu milioane de cartușe de muniție.
SUA au facilitat și transportul sistemelor antiaeriene cu rază lungă către Ucraina, inclusiv livrarea Slovaciei a lansatoarelor sovietice S-300 cu care forțele ucrainene deja s-au antrenat. În schimb, administrația a anunțat săptămâna trecută că Statele Unite desfășoară un sistem de rachete Patriot în Slovacia și se consultă cu acest stat privind o înlocuire.
Transportul de arme, primul val despre care oficialii americani spun că va ajunge în câteva zile în Ucraina, vine ca urmare a apelului urgent al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Biden, în contextul în care forțele ruse s-ar mobiliza pentru un asalt important asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei și de-a lungul fâșiei de coastă ce conectează această regiune de Crimeea aflată sub ocupație rusă în sud.
ACTUALIZARE 16.08 O uzină din regiunea Kiev, care fabrică rachetele Neptun pe care armata ucraineană a anunţat că le-a folosit pentru a lovi crucişătorul rus Moskva, a fost vizată în cursul nopţii de joi spre vineri de un atac rus, au constatat jurnalişti ai AFP de la faţa locului.
Un atelier al uzinei şi o clădire administrativă adiacentă, situate în localitatea Vîşneve, la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de capitala Ucrainei, au fost grav avariate. Aproximativ 50 de vehicule aflate în parcare au suferit avarii.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a anunţat anterior că Rusia a distrus un atelier de rachete sol-aer al acestei uzine numite Vizar, folosind o rachetă de croazieră Kalibr, notează Agerpres.
„În jurul orei 01:30 dimineaţa, paznicul m-a sunat să raporteze lovituri aeriene”, a declarat Andri Sizov, care conduce un atelier de prelucrare a lemnului situat la aproximativ 100 de metri de fabrică. „Au fost cinci. Angajatul meu era în birou, a fost aruncat la pământ de explozie'', a adăugat acesta.
ACTUALIZARE 16.00 Ministerul de Externe de la Skopje a ordonat vineri ca şase diplomaţi ruşi să părăsească Macedonia de Nord, acuzându-i de încălcarea normelor diplomatice, după ce alţi cinci diplomaţi ruşi fuseseră expulzaţi luna trecută, transmite Reuters.
O notă diplomatică înmânată ambasadorului rus Serghei Bazdnikin mai precizează că diplomaţii au la dispoziţie cinci zile pentru a părăsi ţara.
„Cei şase diplomaţi în cauză se implicau în activităţi contrare Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice”, menţionează un comunicat postat pe site-ul ministerului.
La 28 martie, Macedonia de Nord, stat membru al NATO şi candidat la aderarea la Uniunea Europeană, a expulzat alţi cinci diplomaţi ruşi.
ACTUALIZARE 15.55 Peste 1.000 de militari ucraineni capturaţi de forţele ruse în cursul campaniei militare în Ucraina se află în Rusia, a indicat vineri preşedintele Comisiei de anchetă ruse, Aleksandr Bastrîkin, potrivit EFE.
„Continuăm să lucrăm cu militarii (ucraineni) care s-au predat. Peste 1.000 dintre ei se află pe teritoriul Federaţiei Ruse. Marea majoritate dintre ei a fost interogată de către anchetatori”, a declarat Bastrîkin, citat de TASS.
În acelaşi timp, anchetatorii ruşi au identificat 15 comandanţi ai Forţelor armate ucrainene care sunt acuzaţi de Moscova de „genocid împotriva civililor din Donbas”, a indicat acelaşi responsabil rus, dar nu este clar dacă aceştia se află printre militarii ucraineni capturaţi.
Publicaţia rusă Smotrim.ru, citându-l pe Bastrîkin, relatează că doar cinci dintre respectivii comandanţi s-ar afla în mâinile ruşilor.
În plus, a declarat Bastrîkin, Moscova dispune de informaţii despre livrări de arme către Ucraina efectuate de 25 de ţări, dintre care 21 sunt membre NATO.
Senatorul rus Andrei Klimov a spus la rândul său că printre prizonierii capturaţi în Ucraina se numără soldaţi din ţări ale Alianţei Nord-Atlantice. „Vom face asta public şi vor fi procese”, a spus Klimov, citat de Agerpres.
Ucraina a informat joi cu privire la un nou schimb de prizonieri cu Rusia, în urma căruia au fost eliberaţi 30 de cetăţeni ucraineni, deopotrivă militari şi civili.
Grupul era alcătuit din 17 militari, cinci ofiţeri şi opt civili, potrivit datelor vicepremierului ucrainean, Irina Vereşciuk, care la începutul lunii indicase că Ucraina deţine aproximativ 500 de prizonieri ruşi pe teritoriul său, care au fost capturaţi începând cu 24 februarie.
Primul schimb convenit cu Rusia a avut loc la 24 martie, când zece soldaţi ucraineni au fost schimbaţi pe zece membri ai forţelor armate ruse.
ACTUALIZARE 15.50 Rusia l-a arestat pe presupusul cofondator al platformei Hydra de pe internetul subteran, la o săptămână după ce autoritățile din SUA și Germania au închis cea mai mare platformă ilegală de pe dark net din lume, relatează The Moscow Times.
Poliția germană a anunțat luna aceasta că a preluat controlul asupra serverelor Hydra din Germania și a confiscat 25 de milioane de dolari în bitcoin. Justiția din SUA a spus că Dmitri Pavlov, în vârstă de 30 de ani, este administrator al serverelor Hydra. Pavlov a susținut însă că este nevinovat.
„Suntem o companie de hosting și avem toate licențele de comunicații necesare. Nu administrăm niciun site, doar oferim servere de închiriat ca intermediari”, a declarat el pentru BBC Rusia săptămâna trecută.
Un tribunal din Moscova a decis însă ca Pavlov să fie arestat preventiv, sub acuzația de trafic de droguri pe scară largă. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă 15-20 de ani de închisoare.
ACTUALIZARE 15.41 Autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Rusia, Roskomnadzor, a blocat accesul la site-ul în limba rusă al publicației The Moscow Times. Cotidianul independent a relatat pe larg evenimentele din țară timp de trei decenii, după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Reprezentanții The Moscow Times au precizat că furnizorii de internet ruși au început deja să blocheze site-ul.
Redacția a făcut publică și o notificare din partea organismului de reglementare a comunicațiilor din Rusia, prin care anunță că publicația în limba rusă a fost blocată.
Rusia a blocat site-ul pentru că ar fi publicat ceea ce autoritățile ruse numesc un "raport fals despre polițiștii care refuză să lupte în Ucraina".
Ediția în limba engleză a Moscow Times nu este afectată. De asemenea, varianta în rusă rămâne accesibilă în străinătate.
ACTUALIZARE 15.35 Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO va avea consecinţe pentru aceste ţări şi pentru securitatea europeană, a atenţionat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse. Declarațiile purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, vin după ce joi, Medvedev a amenințat NATO că, dacă cele două țări vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, pentru a restabili echilibrul militar.
Aceste ţări "trebuie să înţeleagă consecinţele unei asemenea măsuri pentru relaţiile noastre bilaterale şi pentru arhitectura europeană de securitate în ansamblul ei", a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus, Maria Zaharova, într-un comunicat, potrivit AFP. "A fi membru NATO nu le poate întări securitatea naţională. De facto, (Finlanda şi Suedia) vor fi în prima linie a NATO", a adăugat Zaharova.
Helsinki şi Stockholm evaluează posibilitatea de a adera la NATO ca reacţie la ofensiva militară rusă împotriva Ucrainei.
ACTUALIZARE 15.30 Comportamentul trupelor ruse în Ucraina sunt egale cu un genocid, a declarat preşedintele Letoniei, Egils Levits, după ce a revenit dintr-o vizită în Ucraina, potrivit DPA.
Într-o declaraţie făcută joi seară la Riga, Levits s-a referit la ce a văzut personal în timpul unei vizite alături de preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, Estoniei, Alar Karis, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda.
„Aş spune că este vorba de genocid”, a declarat Levits, fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, adăugând că această chestiune ar putea fi rezolvată juridic de una din instanţele internaţionale.
Preşedinţii celor patru ţări, membre ale UE şi NATO, au călătorit cu trenul la Kiev, în semn de solidaritate cu eforturile Ucrainei de a contracara invazia rusă.
Înainte de a se întâlni miercuri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ei au vizitat câteva zone puternic avariate din jurul Kievului, scrie Agerpres. Priveliştea cu suburbiile Kievului distruse de atacuri aeriene şi cu rachete „a produs o emoţie puternică”, a declarat Levits.
ACTUALIZARE 14.00 Șapte oameni au murit vineri după ce mai multe tiruri au lovit coloana umanitară cu ajutorul căreia încercau să părăsească regiunea Harkov.
ACTUALIZARE 13.50 Informațiile despre războiul din Ucraina s-au concentrat până acum mai mult pe luptele de la sol, dar lupta pentru spațiul aerian este la fel de importantă. Un ofițer din cadrul forțelor de apărare aeriană ucrainene a vorbit la BBC despre bătălia pentru cerul Ucrainei.
O ofensivă a Rusiei în Donbas va pune o nouă presiune serioasă asupra apărării aeriene limitate a Ucrainei. Chiar dacă accentul se pune pe est, restul țării are nevoie în continuare de protecție. Ucraina a trimis sisteme suplimentare de apărare aeriană spre est în ultimele zile, dar nu poate să le trimită pe toate în regiunea Donbas.
Ucraina trebuie să-și folosească apărarea antiaeriană nu doar pentru a ținti avioanele rusești, ci și rachetele de croazieră și balistice rusești. Au un oarecare succes, dar nu pot distruge totul.
ACTUALIZARE 13.30 În Mariupol, rușii au început să dezgroape cadavrele civililor, acuză autoritățile locale care spun că cel mai probabil ei vor să le ardă în crematoriile mobile și să ascundă astfel urmele crimelor de război, scrie BBC.
Astfel, oficiali din Mariupol spun că ocupanții ruși au început exhumarea cadavrelor îngropate pe terenurile din zona blocurilor. Într-un mesaj pe Telegram, Primăria a adăugat că rușii nu le permit localnicilor să îngroape persoane în legătură cu care ar putea exista acuzații de crime de război.
În zona fiecărui bloc se află câte un soldat rus care supraveghează ca această interdicție să nu fie încălcată.
În Mariupol sunt 13 crematorii mobile, susțin autoritățile ucrainene, iar oficialii orașului bănuiesc că rușii încearcă să acopere crimele de război.
ACTUALIZARE 12.54 Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, a ironizat Rusia după ce crucișătorul „Moscova”, nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră, s-a scufundat. Ucrainenii spun că ei au distrus vasul cu rachete Neptun, în timp ce rușii susțin că la bordul crucișătorului a izbucnit un incendiu.
„O „navă-amiral” rusă este un loc bun pentru scufundări. Mai avem un sit pentru scufundări în Marea Neagră acum. Cu siguranță voi vizita epava după ce vom ieși victorioși din război”, a scris Reznikov pe Twitter.
El a adăugat că are deja 300 de scufundări la activ.
A "flagship" russian warship is a worthy diving site. We have one more diving spot in the Black Sea now. Will definitely visit the wreck after our victory in the war.
— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) April 15, 2022
BTW, I already have 300 scuba dives pic.twitter.com/q2Buc51qeI
ACTUALIZARE 12.40 În jur de 20.000 de soldați ruși au fost uciși de la debutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, potrivit bilanțului publicat vineri de Statul Major al Armatei Ucrainei.
Bilanțul marchează și „victoria” asupra forțelor maritime ale Rusiei, după ce vasul de război Moskva s-a scufundat ca urmare a atacului cu rachete al forțelor militare ale Ucrainei. Astfel, numărul vaselor de război pierdute de Rusia a ajuns la 8.
Bilanțul publicat de Armata Ucrainei include ca daune cauzate forțelor ruse, printre altele 20.000 de soldați, 756 de tancuri, 1.976 de transportoare, 366/122 de sisteme ale artileriei /MLRS, 163 de avioane, 144 de elicoptere și 8 vase.
ACTUALIZARE 12.00 Vicepremierul Ucrainei Irina Vereșciuk a anunțat că a fost conveită deschiderea a 9 coridoare umanitare pentru evacuarea civililor în cursul zilei de vineri.
Oamenii din Mariupol, Berdyansk, Tokmak și Energodar pot merge cu mașina spre Zaporozjie. Coridoarele umanitare din zona Luhansk ar urma să fie operaționale în condiițile încetării atacurilor armatei ruse.
Dar, în timp ce coridoarele umanitare sunt adesea convenite în principiu, este mult mai dificil de implementat în practică, potrivit unui purtător de cuvânt al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, care ajută la implementarea acestor coridoare.
Vorbind la BBC Radio, Lucile Marbeau a spus că implementarea coridoarelor la sol este o provocare: „Linia frontului este mereu volatilă, armistițiile sunt fragile și, desigur, ai nevoie de întregul lanț de comandă pentru a fi conștient de acest armistițiu. Care este traseul precis și care este intervalul de timp. Acesta sunt câteva chestiuni ce fac atât de greu de implementat un coridor umanitar”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comitetului Internațional al Crucii Roșii.
ACTUALIZARE 11.54 Batalionul Pohonia este format din aproape 30 de bieloruși care trăiesc în Polonia și în alte țări din Europa. Ei se antrenează în apropiere de granița cu Ucraina pentru a se alătura sutelor de compatrioți deja implicați în bătălia împotriva Rusiei, relatează CNN.
Voluntarii spun că scopul lor este de a-și elibera țara de sub controlul președintelui rus Vladimir Putin. Pentru a realiza acest lucru, liderul de la Kremlin trebuie mai întâi să fie învins în Ucraina, spun ei.
Oamenii au vârste între 19 și 60 de ani. Aproape niciunul nu are experiență de luptă. Printre ei se numără un jucător profesionist de poker, un artist rock și un electrician. Voluntarii sunt conduși de dizidentul și restauratorul Vadim Prokopiev. „Vedem o oportunitate. Am făcut apel la bieloruși să se alăture bătăliei pentru Ucraina, deoarece acesta este pasul unu înainte de pasul următor, care este bătălia pentru Belarus”, a spus Prokopiev.
Majoritatea membrilor grupului, inclusiv Prokopiev, au fost forțați să plece din Belarus în 2020, când președintele Aleksandr Lukașenko, un aliat apropiat al lui Putin, a reprimat violent protestele față de alegerile prezidențiale suspectate de fraudă.
„Dacă Ucraina pierde acest război, Belarusul nu va avea nicio șansă să se elibereze. Dacă Ucraina câștigă acest război, înseamnă că mâinile lui Putin sunt prea ocupate și nu îl va sprijini pe Lukașenko cu resurse”, spune Prokopiev.
Batalionul Pohonia vrea să se alăture Legiunii Internaționale de Apărare a Ucrainei, o unitate militară formată din voluntari străini, dar nu au fost încă admiși. Alte sute de voluntari din Belarus sunt deja în Ucraina și luptă alături de trupele Kievului. Patru au fost uciși de la începutul războiului, a spus lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, aflată și ea în exil.
ACTUALIZARE 11.51 Regizorului și producătorului de film rus Vladimir Bortko, fost membru al Dumei de Stat, i-au dat lacrimile și în timp ce spunea cu vocea tremurândă, la o emisiune a postului public de televiziune Rusia-1, că scufundarea navei amiral Moskva reprezintă un „adevărat casus belli (motiv de război – n.red.)” față de Ucraina. Afirmația lui reprezintă o poziție diferită față de varianta oficială a Kremlinului.
Kevin Rothrock, jurnalist la site-ul de investigații independent Meduza, a distribuit pe Twitter un clip din timpul unei emisiuni de la postul public de televiziune Rusia-1, în care regizorul și producătorul de film Vladimir Bortko, în vârstă de 75 de ani, vorbește despre scufundarea navei-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, Moskva, eveniment despre care Kremlinul spune că a fost cauzat de o furtună în timp ce era remorcată către mal. Ucraina susține că miercuri a lovit crucișătorul cu rachete „Neptun” , provocându-i pagube grave. Însă Ministerul rus al Apărării a spus că nava a fost evacuată în urma unui incendiu la bord care a provocat explozia muniției.
Lui Bortko îi dau lacrimile în timp ce vorbește cu vocea tremurândă despre acest subiect. Jurnalistul site-ului Meduza scrie că acesta „striga că este «un adevărat casus belli (motiv de război – n.red.)» pentru război împotriva Ucrainei”, ceea ce reprezintă o poziție diferită față de varianta oficială a Kremlinului, care nu recunoaște atacul Ucrainei.
ACTUALIZARE 11.48 Agenţia de evaluare financiară Moody's a anunţat că Rusia "ar putea fi considerată în incapacitate de plată", dacă nu va rambursa două emisiuni de obligaţiuni în dolari până la data de 4 mai, când expiră perioada de graţie.
În data de 4 aprilie, Rusia a rambursat două emisiuni de obligaţiuni suverane, care ajung la maturitate în 2022 şi 2042, în ruble în loc de dolari, cum era obligată să plătească în conformitate cu termenii pe baza cărora au fost emise obligaţiunile, relatează AFP, citată de Agerpres.
"Contractele pentru acele obligaţiuni nu conţin prevederi privind rambursarea în altă monedă decât în dolari", a subliniat Moody's, într-un comunicat de presă. "Punctul de vedere al Moody's este că investitorii nu au obţinut promisiunea inclusă în contract privind plata în valută până la data scadentă", a adăugat agenţia de evaluare.
Anunţul Moody's Investors Service vine la câteva zile după ce o altă mare agenţie de rating, S&P Global Ratings, a retrogradat ratingul de ţară al Rusiei pentru datoriile în valută până la "SD"(default selectiv), cu doar o treaptă deasupra nivelului "D" (default-incapacitate de plată).
Rusia a declarat în repetate rânduri că vrea să îşi asigure serviciul datoriei, dar sancţiunile impuse de Occident îi interzic să folosească rezervele valutare deţinute peste hotare pentru a-şi rambursa datoria externă.
ACTUALIZARE 11.40 Opozantul rus aflat în detenţie Aleksei Navalnîi a îndemnat joi giganţii occidentali din domeniul tehnologiei să deschidă un „front al informaţiei” prin intermediul unor campanii publicitare menite să ajungă la ruşi.
„Îi îndemn pe preşedintele SUA (Joe Biden), pe (premierul britanic) Boris Johnson, Comisia Europeană, pe (preşedinta Comisiei Europene) Ursula von der Leyen, pe (fondatorul Facebook) Mark Zuckerberg să găsească foarte urgent o soluţie pentru a zdrobi propaganda lui Putin, utilizând oportunităţile publicităţii de pe reţelele sociale”, a scris Navalnîi pe Twitter, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Avem nevoie de publicitate. De multă publicitate”, a adăugat Navalnîi.
Criticând recentele sondaje potrivit cărora susţinerea pentru preşedintele Vladimir Putin a crescut de la începutul ofensivei în Ucraina, el a dat asigurări că este vorba de „o minciună”.
„Combinaţia dintre propaganda cu adevărat nebună pe toate posturile, 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7, blocarea mass-media independente şi a site-urilor îşi face încet treaba. Adevărul este că majoritatea cetăţenilor ruşi au o idee complet deformată despre ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a adăugat Navalnîi.
ACTUALIZARE 11.20 Un schimb de prizonieri a avut loc în regiunea Herson din sudul Ucrainei, potrivit forțelor armate ale Ucrainei.
În urma negocierilor, patru prizonieri ruși au fost dați în schimbul a cinci militari ucraineni în satul Posad-Pokrovske.
Rusia a pretins controlul asupra Hersonului la începutul războiului, dar Ucraina și-a recâștigat o parte din teritoriul său, potrivit rapoartelor emise de Pentagon în urmă cu câteva săptămâni.
ACTUALIZARE 11.00 Cinci persoane au fost ucise în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, în ultimele 24 de ore. Armata rusă vrea să obțină controlul complet asupra provinciilor Doneţk şi Lugansk, ce formează regiunea Donbas şi se află parţial sub controlul separatiştilor proruşi începând din 2014.
În Doneţk, unde ''au loc lupte pe toată linia frontului'', trei persoane au fost ucise şi şapte rănite. Cealaltă provincie din bazinul minier Donbas, Lugansk, a fost ținta a 24 de bombardamente, soldate cu doi morţi şi doi răniţi, conform preşedinţiei ucrainene.
ACTUALIZARE 10.45 Guvernatorul regiunii Lugansk din estul Ucrainei a făcut un apel către cetățenii din zonă să plece de urgență.
Într-un mesaj transmis pe Telegram, Serhiy Gaidai le-a transmis oamenilor să plece și să „aleagă viața”. Anterior, el a anunțat că o persoană a fost ucisă și cinci au fost rănite în timpul bombardamentelor rusești în orașul Kreminna.
El a adăugat că 32.000 de locuitori au fost evacuați cu trenuri și autobuze și i-a îndemnat pe alții să facă același lucru.
„Nu ezitați și plecați cât mai aveți această posibilitate”, a spus el.
ACTUALIZARE 10.30. Rusia amenință că va intensifica atacurile aeriene în regiunea capitalei ucrainene Kiev, ca represalii pentru ceea ce Moscova numește „acte de sabotaj” realizate de ucraineni pe teritoriul Federației Ruse.
Primele bombardamente au avut loc azi noapte, iar rușii susțin că ar fi eliminat și 30 de mercenari polonezi care ar fi acționat în Harkov.
"În urma loviturii, un detaşament de mercenari al unei companii militare private poloneze (...) a fost lichidat în satul Iziumske, în regiunea Harkov. Până la 30 de mercenari polonezi au fost eliminaţi", a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că în timpul raidurilor aeriene din timpul nopții au fost distruse 13 facilități militare ale ucrainenilor.
Potrivit oficialilor ruși, au fost atacate ateliere de producție și reparare a rachetelor antiaeriene și antinavă. Totodată, ei au anunțat că au distrus și o altă uzină militară privată din Harkov.
ACTUALIZARE 10.10 Rusia i-a cerut ajutorul Braziliei la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și grupul G20 al celor mai mari economii pentru a contracara sancțiunile impuse de Occident de când a invadat Ucraina, potrivit unei scrisori consultate de Reuters.
Ministrul rus al finanțelor Anton Siluanov i-a cerut în scris ministrului economiei Paulo Guedes ca Brazilia să „sprijine prevenirea acuzațiilor politice și încercările de discriminare în instituțiile financiare internaționale și forurile multilaterale”.
„În culisele FMI și a Băncii Mondiale se lucrează pentru limitarea sau chiar excluderea Rusiei din procesul de luare a deciziilor”, a scris Siluanov. El nu a dat detalii despre obstacolele în calea participării la acele instituții, iar acuzațiile sale nu au putut fi verificate independent, scrie Reuters.
Scrisoarea, care nu menționează războiul din Ucraina, a fost datată 30 martie și transmisă miercuri ministrului brazilian de către ambasadorul rus în Brasilia.
ACTUALIZARE 9.55 Vestea scufundării crucișătorului „Moscova”, pe care ucrainenii spun că l-au lovit cu rachete, i-a făcut pe locuitorii Kievului să stea la coadă pentru a cumpăra un timbru poștal lansat recent cu nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră și polițistul de frontieră care i-a transmis mesajul devenit celebru „Russian warship, go fuck yourself”, relatează BBC.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a fotografiat în urmă cu două zile cu timbrul pe Instagram.
ACTUALIZARE 9.45. Preşedintele Franței, Emmanuel Macron, şi-a justificat decizia de a nu folosi cuvântul genocid împotriva lui Vladimir Putin spunând că "escaladarea verbală" "nu va ajuta Ucraina" şi i-ar putea antrena pe occidentali să intervină. Macron a discutat la telefon, joi, cu omologul său ucrainean, care a catalogat ca fiind "foarte dureros" refuzul acestuia de a denunţa "genocidul" din țara sa.
"Cuvântul genocid are un sens" şi "trebuie atribuit de jurişti, nu de politicieni", a declarat Emmanuel Macron, într-o vizită la Le Havre (nord-vest) în cadrul campaniei sale pentru alegerile prezidenţiale din Franţa.
În opinia sa, "statele care consideră că este un genocid trebuie să intervină prin convenţiile internaţionale. Asta vor oamenii? Nu cred", pentru că asta ar însemna "a deveni cobeligerant" al conflictului.
ACTUALIZARE 9.25. Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit poporul ucrainean pentru cele 50 de zile de rezistenţă în faţa asaltului Rusiei asupra ţării.
"Mulţumită lui Dumnezeu, forţelor armate ucrainene şi poporului nostru, ne-am apărat cea mai mare parte a ţării", a spus Zelenski în mesajul său video zilnic, difuzat joi seară.
" Am rezistat deja 50 de zile. 50 de zile de invazie rusă, deși ocupanții ne-au dat maximum cinci Cele 50 de zile de apărare sunt o realizare. O realizare a milioane de ucraineni. A tuturor celor care în 24 februarie au luat decizia să lupte, să fie oameni. Să nu renunțe. Și să nu trădeze", a adăugat preşedintele ucrainean.
Președintele Ucrainei nu a menționat în mod direct scufundarea navei amiral a Rusiei, dar a lăudat trupele ucrainene care "care au demonstrat că navele rusești pot merge... doar la fund", scrie BBC.
ACTUALIZARE 8.55. Cel mai mare iaht din lume a fost confiscat de către autoritățile germane, după ce au stabilit că îi aparține lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia și un apropiat al președintelui Putin.
Alișer Usmanov a fost sancționat de Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană și Elveția, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Iahtul poartă numele mamei lui Usmanov - Dilbar. Are 156 de metri lungime, 16.000 de tone și este cel mai mare iaht cu motor din lume după volum. Are două heliporturi și cea mai generoasă piscină interioară instalate vreodată pe un iaht.
Valoarea sa este estimată între 600 și 750 de milioane de dolari, cu un cost de funcționare de 60 de milioane de dolari pe an.
Din octombrie vasul era andocat la un șantier naval din Hamburg pentru reparații.
ACTUALIZARE 8.30. Ucraina a respins opt atacuri ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk în ultimele 24 de ore, a informat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.
Încercările de a obține controlul asupra Popasna și Rubijne în Donețk și Tavria din estul Ucrainei au fost „nereușite”, potrivit sursei citate.
În ultimele zile, Rusia și-a retras trupele din capitala Kiev și și-a mutat atenția către estul Ucrainei.
ACTUALIZARE 7.50 Circa 2.550 de civili au reuşit să plece joi din zonele unde au loc lupte intense în Ucraina, a anunţat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.
Aproximativ 2.300 de persoane au sosit în oraşul Zaporojie din sudul Ucrainei, printre care 290 de locuitori din Mariupol, a spus ea. Alte 220 de persoane au fost aduse în siguranţă din regiunea Lugansk din estul ţării.
Ucraina a anunţat joi reluarea evacuărilor de civili via nouă coridoare umanitare, în special dinspre oraşul asediat Mariupol, port strategic la Marea Azov situat în sud-estul ţării, după ce autorităţile de la Kiev afirmaseră miercuri dimineaţă că nu vor deschide niciun coridor umanitar în acea zi, acuzând Rusia de ''încălcarea normelor dreptului internaţional''.
ACTUALIZARE 7.20 Mai multe zone locuite de civili din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, au fost bombardate, a declarat șeful administrației militare a regiunii.
„Acestea sunt zone pașnice în care nu există infrastructură militară. Inamicul încearcă să ne distrugă prin astfel de atacuri în urma cărora suferă de fapt doar civilii”, a spus el la televiziunea națională. Potrivit acestuia, cea mai atacată zonă a fost Izium, de unde oficialii ucraineni spun că forțele ruse încearcă să avanseze spre estul Donbasului.
Airstrikes are being carried out in #Kyiv. pic.twitter.com/uXoMXUeXdG
— NEXTA (@nexta_tv) April 15, 2022
Șeful administrației militare a regiunii a spus că autoritățile încearcă o „evacuare organizată” a civililor din Barvinkove și Lozova, două orașe din sudul regiunii Harkov.
Explozii puternice s-au auzit și în Kiev.
#Ukrainian media reports about powerful explosions in #Kyiv.
— NEXTA (@nexta_tv) April 14, 2022
City CCTV cameras shows that as the result of the shellings some districts of the city were left without electricity.
There were also reports of explosions in #Kharkiv and #Kherson. pic.twitter.com/BYuvJAP2Wm
ACTUALIZARE 7.00 „În timpul remorcării crucişătorului Moscova către portul de destinaţie, nava şi-a pierdut stabilitatea din cauza avariilor suferite de corpul navei, ca urmare a incendiului provocat de detonarea muniţiei la bord. În condiţiile unei mări agitate, nava s-a scufundat”, se arată într-un comunicat al ministerului rus al Apărării, preluat de Ria Novosti.
Conform analiştilor consultaţi de CNN, crucişătorul Moscova este cea mai mare navă, din punct de vedere al tonajului, scufundată de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent şi este cea mai mare pierdere navală suferită de Rusia (ca moştenitoare a URSS) din 1945 şi până în prezent.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News