Live

CNN: Rusia are trupe şi armament la graniţa cu Ucraina suficiente pentru un război „blitzkrieg” de 7-10 zile

Data actualizării: Data publicării:
Imagine din timpul manevrelor militare Zapad-21, desfăşurate de Rusia şi Belarus la graniţa NATO în septembrie 2021. Foto: Profimedia Images

Trupele ruseşti aflate la graniţa cu Ucraina au capacitatea de a declanşa o invazie rapidă şi sunt capabile să pună la punct şi să-şi organizeze liniile de aprovizionare, unităţile medicale şi rezervele de combustibil necesare susţinerii şi ducerii unui război de lungă durată - în cazul în care Moscova chiar ar decide să invadeze Ucraina, au declarat pentru CNN surse apropiate serviciilor de informaţii. În acelaşi timp, trupele şi muniţia masate de Rusia la frontieră ar fi suficiente pentru ducerea unui război-fulger „blitzkrieg” de cel puţin 7-10 zile.

Numărul de echipamente militare masate la graniţa cu Ucraina este, în acest moment, suficient pentru a aproviziona timp de 7-10 zile trupele ruseşti din prima linie cu muniţie sau combustibil. În cazul altor unităţi de sprijin, acestea pot desfăşura nestingherit operaţiuni chiar şi timp de o lună, au declarat specialiştii consultaţi de CNN. 

Congresmanul american Mike Quigley, membru în comisia pentru Intelligence a Camerei Reprezentanţilor a declarat pentru CNN că Rusia poate invada „când doreşte” şi că trupele ruseşti masate la frontieră sunt echivalentul unei forţe capabile să declanşeze „un blitzkrieg din zilele noastre”.

În acest moment nu este încă foarte clar dacă preşedintele rus Vladimir Putin chiar doreşte să invadeze Ucraina sau concentrarea de trupe reprezintă doar o modalitate în jocul negocierilor  pe care Kremlinul îl are cu Occidentul.

Ucraina: Rusia poate declanşa o ofensivă militară la scară mare la finalul lui ianuarie 2022

 Analiştii consultaţi de digi24.ro sunt de părere că e puţin probabil să izbucnească un război convenţional, dar nu exclud posibilitatea, declanşării unui război hibrid în regiune, de pe urma căruia Moscova ar putea avea cel puţin la fel de mult de câştigat ca în cazul unui conflict clasic.

„Masând trupe într-o anumită zonă şi masându-le la vedere - pentru că asta face acum Federaţia Rusă - avem un dublu semnal: o ameninţare de tipul «Putem ataca, avem capacitatea de a o face, iată, vorbim deja de 100.000 de soldaţi în zona respectivă», pe de altă parte, e şi un mod de a negocia: «Avem nişte nemulţumiri geopolitice, vă dovedim voinţa noastră reală de a lupta, ştiţi bine din istorie că am mai făcut-o recent, am reacţionat violent la ce s-a întâmplat odată cu momentul Maidanului»”, a spus analistul de politică externă Ovidiu Raeţchi.

Manevre militare ale armatei ruse în Crimeea, octombrie 2021. Foto: Profimedia Images

„Ideea este că rușii își pot desfășura rapid trupele. Rusia dispune de Serviciul de Luptă Permanent: forțe strategice care sunt mereu într-un grad de alertă foarte ridicat și care sunt capabile de intervenție în mai puțin de 24 de ore”, a declarat pentru digi 24.ro Claudiu Degeratu, expert în securitate naţională şi politici de apărare.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că rusia are peste 94.000 de trupe la graniţa cu Ucraina şi e posibil să declanşeze o ofensivă militară la scară mare la finalul lunii ianuarie, informează Reuters.

„Analizele noastre de informaţii iau în calcul fiecare scenariu, inclusiv pe cel mai rău posibil. Posibilitatea unui conflict militar la scară mare cu Rusia există”, a spus Reznikov.

Manevre militare în cadrul exercițiului Zapad-21, organizat de Rusia și Belarus în septembrie 2021. Foto: Profimedia Images

„Sunt convins că Rusia nu e interesată să ocupe Ucraina în întregime. Ea are nevoie doar de două regiuni pentru a face legătura cu Crimeea şi sunt convins că, oricând va avea o posibilitate reală să pună mâna pe acele două regiuni., Vladimir Putin o va face şi asta e miza unui eventual conflict hibrid în luna ianuarie”, a spus Raeţchi.

În caz de reuşită, s-ar putea bloca orice ieşire a Kievului la marea Azov. În plus, un astfel de eveniment ar avea consecinţe politice directe, care ar duce la prăbuşirea încrederii în autorităţi şi clasa politică din Ucraina.

Claudiu Degeratu a explicat că atitudinea agresivă a Moscovei poate fi interpretată prin faptul că la finalul anului 2021, președintele american Joe Biden este aşteptat să prezinte în Congresul SUA noua Strategie de Securitate Națională.

„Întrebarea este dacă, în această strategie, va exista un capitol despre Ucraina și Marea Neagră. Rușii anticipează acest lucru și pun presiune pe SUA, în speranța că acest capitol nu va fi inclus în strategie”, a spus expertul în politici de securitate, referitor la masarea de trupe ale Moscovei la graniţa ruso-ucraineană.

Editor : Mihnea Lazăr

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Negocieri secrete între noii lideri ai Siriei și Kremlin. Ce vor rebelii sirieni de la Putin ca Rusia să își păstreze bazele militare

De ce Bashar al-Assad nu este în siguranță la Moscova, chiar dacă Rusia a fost principalul său aliat

Zelenski ironizează încercările de mediere ale lui Orban: „Cu ce ar putea pune presiune pe Putin? Cu un zâmbet?”

Duma de stat de la Moscova a votat scoaterea talibanilor de pe lista organizațiilor interzise. Putin vrea să coopereze cu Afganistanul

Partenerii noștri