Video China își etalează forța militară cu un bombardier din anii Războiului Rece care amenință inamicii statului
În cadrul unei serii de jocuri de război desfășurate luna trecută pe marea și cerul din jurul Taiwanului, China a desfășurat unele dintre cele mai noi avioane de atac, nave de război și rachete ale sale. Cu toate acestea, una dintre cele mai amenințătoare arme utilizate în cadrul exercițiilor este o versiune actualizată a unui bombardier care a zburat pentru prima dată în primii ani ai Războiului Rece, transmite Reuters.
La fel ca SUA, care încă se bazează pe versiuni actualizate ale bombardierului B-52, un bombardier din aceeași epocă, China și-a modernizat cu succes aeronava H-6 propulsată cu motor cu reacție pentru a se adapta secolului XXI.
Aceste bombardiere au fost prezentate de presa chineză controlată de stat decolând pentru misiuni menite să intimideze Taiwanul, ca parte a exercițiilor de război. Numite Joint-Sword 2024B de către armata chineză, manevrele au fost un „avertisment sever” pentru oamenii din Taiwan care doresc independența, a declarat armata chineză.
Ministerul Apărării Naționale din Taiwan a raportat că 153 de aeronave militare chineze, 14 nave militare și 12 alte nave au fost detectate în jurul insulei pe o perioadă de 25 de ore după începerea exercițiului din 14 octombrie. De asemenea, ministerul a raportat că 111 dintre aeronave au trecut linia mediană a Strâmtorii Taiwan și au intrat în zona de identificare a apărării aeriene a insulei.
Ministerul Apărării din Taiwan a declarat pentru Reuters că „trei grupuri de trei aeronave H-6” au fost detectate operând în spațiul aerian al insulei în timpul exercițiului militar al Chinei. Două dintre grupuri „au efectuat exerciții simulate de atac”, a declarat ministerul.
Unele versiuni modernizate ale bombardierului H-6 al Chinei sunt acum capabile să lanseze rachete balistice înarmate cu focoase nucleare, în timp ce altele pot transporta mai multe rachete antinavă cu rază lungă de acțiune și rachete de atac terestru, potrivit analiștilor din domeniul apărării și rapoartelor Pentagonului privind armata chineză. Unele versiuni pot fi realimentate în timpul zborului, ceea ce le permite să zboare de la baze de pe continentul chinez și să lovească ținte în largul Pacificului de Vest, unde SUA are baze mari în Guam și în alte părți.
Întrebat despre exercițiile militare, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că insula folosește „supravegherea comună a informațiilor pentru a urmări mișcările armatei comuniste în jurul Taiwanului”, trimițând în același timp „forțe aeriene, maritime și de rachete pentru a răspunde când e necesar, pentru a asigura apărarea și securitatea națională”.
Maiorul Pete Nguyen, un purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că SUA sunt „pregătite să răspundă la orice amenințare și să protejeze patria”. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, „a spus adesea că nu crede că un conflict cu RPC este iminent sau inevitabil”, a declarat Nguyen ca răspuns la întrebări.
Beijingul susține că Taiwanul face parte din China și nu a exclus utilizarea forței pentru a aduce insula sub controlul său. Liderii Taiwanului, guvernat în mod democratic, resping aceste pretenții de suveranitate.
Capacitățile militare ale Chinei sunt în centrul atenției, în timp ce tensiunile cu SUA rămân ridicate odată cu revenirea lui Donald Trump la putere. Într-o demonstrație a puterii militare în creștere, China și-a expus avionul de vânătoare stealth J-35A la spectacolul aerian de la Zhuhai din această săptămână.
O amenințare serioasă
Spre deosebire de SUA, care a încetat să mai construiască B-52 în 1962, China a continuat să producă bimotorul H-6 la o uzină din centrul Chinei. Cu toate acestea, este posibil ca producția de H-6 să fi încetinit recent sau să fi fost oprită, potrivit lui Thomas Shugart, fost ofițer de submarin al Marinei americane și expert în armata chineză. El estimează că forțele aeriene chineze dispun în prezent de aproximativ 230 de astfel de bombardiere.
H-6 este derivat din bombardierul Tupolev Tu-16, pe care Uniunea Sovietică l-a introdus în serviciu la începutul anilor 1950 și căruia i s-a dat numele de cod NATO „Badger” (Bursucul). China a început să construiască aceste avioane sub licență la sfârșitul anilor 1950, potrivit experților din Armata de Eliberare a Poporului, adică armata chineză.
Armata taiwaneză și cea japoneză au raportat că bombardierele H-6 au fost trimise frecvent în zboruri în apropierea spațiului lor aerian în ultimii ani. De asemenea, acestea sunt trimise în zboruri deasupra Mării Chinei de Sud, unde Beijingul revendică suveranitatea asupra unor zone extinse de teritoriu disputat.
Într-un conflict, aceste bombardiere ar reprezenta o amenințare serioasă pentru nave și ținte de pe uscat, potrivit experților militari americani și taiwanezi.
Shugart a declarat că doctrina militară chineză pentru campaniile de debarcare de pe insule, cum ar fi o invazie a Taiwanului, prevede atacuri împotriva cartierelor generale, a instalațiilor de comunicații, a centrelor logistice și a altor obiective-cheie, împreună cu atacuri asupra aerodromurilor, porturilor și navelor pe mare. „M-aș aștepta ca H-6 să fie implicate în toate aceste tipuri de operațiuni”, a spus el.
Aceste atacuri ar fi probabil coordonate cu lovituri de rachete, eventual fără avertisment, care ar slăbi apărarea aeriană și ar distruge pistele aeroportuare, pentru a bloca aeronavele la sol, a adăugat Shugart. El a spus că aceste aeronave ar putea fi apoi lovite cu rachete de croazieră lansate de bombardiere H-6.
La jumătatea lunii septembrie, presa oficială din China a oferit o perspectivă asupra rolului pe care H-6 l-ar putea juca într-o confruntare în largul coastelor chineze.
Radiodifuzorul de stat CCTV a prezentat imagini cu unul dintre aceste bombardiere în timpul unui exercițiu cu avioane de luptă și o dronă de supraveghere WZ-7 cu rază lungă de acțiune. Drona a pătruns în apărarea aeriană a unui potențial adversar, a identificat o țintă și a transmis această informație către H-6, conform imaginilor. Bombardierul a fost arătat lansând o rachetă anti-navă.
Experții spun că SUA ar trebui să încerce să neutralizeze bombardierele H-6 în timp ce acestea sunt încă la sol. „Orice plan de război de bun simț ar viza aceste aeronave înainte ca ele să poată decola”, a declarat David Deptula, decan al Institutului Mitchell pentru Studii Aerospațiale, cu sediul la Washington, și general-locotenent în rezervă al Forțelor Aeriene ale SUA.
În martie, Shugart a depus mărturie în fața Comisiei de evaluare economică și de securitate SUA-China, afirmând că forța H-6 a Chinei s-a extins și că aceste aeronave au acum structura, tehnologia, motoarele și armele cu rază lungă de acțiune îmbunătățite.
În vreme ce trimite regulat H-6 în misiuni în largul coastei chineze, Beijingul folosește acum aceste aeronave în același mod în care Forțele Aeriene ale SUA folosesc patrule cu rază lungă de acțiune ale B-52 și ale altor bombardiere ale sale pentru a semnala capacitatea Americii de a lovi ținte îndepărtate.
La 24 iulie, avioane de vânătoare americane și canadiene au intervenit pentru a intercepta o patrulă comună formată din două bombardiere chineze H-6 și două bombardiere rusești Tu-95 în apropiere de Alaska, potrivit unei declarații a Comandamentului nord-american de apărare aerospațială (NORAD).
În timp ce rușii efectuează patrule regulate în această zonă, a fost pentru prima dată când bombardierele chineze au zburat aproape de continentul american, într-o operațiune care a dezvăluit puterea și încrederea în creștere a armatei chineze, potrivit foștilor ofițeri ai forțelor aeriene americane.
Zborurile nu au fost văzute „ca o amenințare, iar NORAD continuă să monitorizeze activitatea concurenților din apropierea Americii de Nord și să răspundă prezenței lor cu propria prezență”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Nguyen.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale din China, colonelul senior Zhang Xiaogang, a declarat într-o conferință de presă la momentul respectiv că patrula comună a avut rolul de a testa și a îmbunătăți coordonarea dintre forțele aeriene chineze și ruse. „Această operațiune nu vizează nicio terță parte”, a spus Zhang.
Editor : A.C.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News