Cel mai cumplit an din istoria omenirii, stabilit de cercetători. Cele două evenimente care au pus în pericol planeta
Chiar dacă vi se pare că anul acesta a fost deosebit de deprimant la nivel global, cercetătorii spun că nu e chiar așa. Oamenii de știință din Marea Britanie au determinat care a fost cel mai cumplit an din istoria omenirii.
Un grup de istorici și oameni de știință au stabilit că anul 536 (n.r. - după Hristos) a fost punctul de pornire pentru un șir teribil de evenimente pentru umanitate.
Totul a început cu o erupție vulcanică masivă care a trimis un nor enorm de cenușă peste emisfera nordică. Acesta a scufundat jumătate de planetă în întuneric, temperaturile au scăzut dramatic, iar agricultura s-a prăbușit. Consecința a fost foametea, care s-a răspândit imediat, a explicat co-autorul studiului, profesorul Christopher Loveluck, de la Universitatea Nottingham din Marea Britanie.
Locuitorii din estul Imperiului Roman, care sufereau deja de frig și foame, au fost fost loviți la scurt timp după, în 542, de ciuma bubonică.
Până recent, oamenii de știință credeau că erupția vulcanică a avut loc în California. Însă echipa de cercetători din Marea Britanie, în colaborare cu glaciologul Paul Mayewski de la Climate Change Institute de la Universitatea din Maine, Ohio, a avut o surpriză majoră.
Cercetătorii au analizat mostre din ghețarul Colle Gnifetti, situat în Alpii Elvețieni, și au descoperit depozite de poluanți atmosferici conservați în ultimii 2000 de ani, scrie CNN, care citează jurnalul științific Antiquity. Analizând substanțele găsite aici, oamenii de știință au stabilit că erupția vulcanică a avut loc, de fapt, în Islanda.
Erupția vulcanică din 536 și epidemia de ciumă bubonică din 542 au dus la 30 de ani de stagnare economică pe continentul european. Primele semne de recuperare au apărut abia în 575, a explicat Loveluck.
Interesant este și modul în care cercetătorii au stabilit anul în care bătrânul continent a dat semne de recuperare. Pentru asta s-au folosit tot de mostrele luate din ghețarul din Alpii Elvețieni, în care au găsit particule de plumb. Plumbul era folosit în procesul de topire a argintului, metal din care se făceau monede. Prezența lui înseamnă că în anul 575 a crescut cererea de monede pe piața europeana.
Loveluck a dezvăluit că, de altfel, în 640 economia a început să crească și mai spectaculos în Europa.
„Există dovezi care susțin o transformare economică totală între 640 și 660”, a spus acesta.
Așadar, probabil cu toții avem destule motive să ne plângem de anul care este pe cale să treacă, însă măcar nu ne luptăm cu ciuma bubonică, tremurând de frig sub un nor de cenușă care blochează orice rază de soare… și speranță.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News