Live

Live Text Rușii recunosc atacul din Ceaplîne și spun că „o rachetă Iskander a distrus un tren militar”. În bombardamente au murit civili și copii

Data actualizării: Data publicării:
Cel puțin 15 persoane au murit și 50 au fost rănite după un atac al rușilor asupra unei gări și a unui tren în Ucraina. Foto: Twitter / @igorlachenkov

25 de oameni au murit și 50 au fost răniți după ce bombele rusești au căzut într-un mic oraș din estul Ucrainei. Au fost lovite gara și zona din jurul acesteia. Un tren a luat foc, mai multe case au fost distruse. Într-una dintre acestea se afla un băiat de 11 ani, pe care tatăl l-a găsit fără suflare. A fost atacul cu cele mai multe victime din ziua în care Ucraina și-a sărbătorit independența. 

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

SUA consideră inacceptabilă orice încercare de deconectare a centralei de la Zaporojie de la rețeaua electrică ucraineană

ACTUALIZARE 23:59 Orice încercare de a deconecta centrala nucleară Zaporijie de la rețeaua electrică ucraineană și de a redirecționa energia către zonele ocupate de Rusia este „inacceptabilă”, a avertizat joi un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA potrivit CNN.

„Este clar că bombardamentele și confiscarea de către Rusia a centralelor electrice și a infrastructurii din Ucraina fac parte din strategia sa de a crea crize energetice în Europa. Condamnăm cu fermitate orice acțiune - la centrala de la Zaporojie sau în orice altă parte - care are impact asupra sănătății și bunăstării civililor din întreaga regiune”, a declarat Patel, într-o conferință de presă.

„Nicio țară nu ar trebui să transforme o centrală nucleară într-o zonă de război activă și ne opunem oricăror eforturi ale Rusiei de a transforma în arme sau de a deturna energia de la centrală”, a continuat el. „Pentru a fi foarte clar, centrala de la Zaporojie și energia electrică pe care o produce aparțin pe bună dreptate Ucrainei”, a punctat oficialul american.

AIEA ar putea vizita centrala de la Zaporojie în următoarele zile, anunță Ucraina

ACTUALIZARE 21:20 Reprezentanții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică s-ar putea deplasa în zilele următoare la centrala nucleară Zaporojie, aflată sub control rusesc, a declarat joi ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galușcenko.

„Este planificată o vizită. Vorbim despre zilele următoare - cu siguranță nu mai târziu de începutul lunii septembrie”, a declarat Galușcenko pentru Reuters într-un interviu acordat la Kiev.

Galușcenko a declarat pentru Reuters că este vital ca misiunea AIEA să poată vedea ce se întâmplă la centrală.

Linia de înaltă tensiune de la centrala Zaporojie a fost repusă în funcțiune

ACTUALIZARE 21:00 Linia de înaltă tensiune care alimenta cu energie electrică centrala nucleară de la Zaporojie a fost repusă în funcțiune, specialiștii reușind să rezolve problemele tehnice ce au determinat, joi, deconectarea ultimelor reactoare funcționale ale celei mai mari centrale atomice din Europa, a anunțat la Digi24 Petre Min, coordonator al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

Informația a fost confirmată și de un comunicat al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care citează informații furnizate de Ucraina, potrivit The Guardian.

Petre Min a precizat că cele două reactoare rămân în continuare deconectate, dar ele au fost oprite în deplină siguranță. „Pe baza informațiilor pe care noi le-am primit, informații oficiale, verificate inclusiv cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, în niciun moment funcția de siguranță nu a fost sub semnul întrebării. Sistemele de oprire în siguranță au funcționat, chiar dacă linia de înaltă tensiune a creat ceva probleme, și practic aceste reactoare au fost oprite în siguranță. Da, sunt deconectate în continuare de la această linie de înaltă tensiune, dar din ultimele informații pe care noi le-am primit, această linie de tensiune în acest moment este funcțională. Au reușit să să rezolve problemele tehnice care au condus la deconectarea celor două reactoare care practic mai erau în funcție”, a declarat la Digi24 Petre Min, coordonator CNCAN.

Ucrainenii au lovit din nou podul Antonovski

ACTUALIZARE 16.26 Ucrainenii au lovit din nou podul Antonovski de peste Nipru, din regiunea Herson, relatează Kyiv Independent.

Comandamentul Operațional Sud a spus că forțele rusești nu încearcă în acest moment să folosească sau să repare podul.

Podul Antonovski de la Herson are o importanță strategică pentru trupele ruse din regiune. Foto: Profimedia Images

Armata ucraineană a distrus, de asemenea, două puncte de comandă și control ale unităților de artilerie rusă din apropierea orașelor Kahovka și Berîslav din regiunea Herson, distrugând artilerie autopropulsată, vehiculele și un depozit de muniții în Nova Kakhovka, a declarat Comandamentul Operațional Sud.

Premierul Estoniei: „Turiștii ruși ar trebui să nu mai vină în UE până când agresiunea rusă în Ucraina nu încetează”

ACTUALIZARE 15.29 Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat, într-o postare pe twitter, că „turiștii ruși ar trebui să nu mai vină în UE până când agresiunea rusă în Ucraina nu încetează”

Măsura, spune premierul eston, „este pentru a proteja securitatea națională și integritatea sancțiunilor UE. Este o chestiune de claritate morală a UE în timp ce în Europa are loc un război al Rusiei cu caracter de genocid”.

„Nu pledăm pentru o interdicție totală, ar trebui să existe excepții umanitare, de exemplu vizitarea membrilor familiei, a rudelor apropiate. Frontiera va fi deschisă și pentru solicitanții de azil, pentru disidenți”, a scris Kaja Kallas într-un alt mesaj pe twitter.

SUA și UE condamnă atacul rusesc din Ceaplîne după ce Moscova a confirmat că a lansat rachetele

ACTUALIZARE 15.23 Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a condamnat joi în mod public atacul cu rachete rusești asupra gării din Ceaplîne.

„Lovitura cu rachetă a Rusiei asupra unei gare pline de civili din Ucraina se potrivește unui tipar de atrocități. Vom continua, împreună cu parteneri din întreaga lume, să fim alături de Ucraina”, a transmis Antony Blinken. 

La rândul său, Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat atacul rusesc, descriindu-l drept „odios”. totodată,  Borrell a promis că cei responsabili „vor fi trași la răspundere”.

Putin a semnat un decret pentru creșterea numărului de militari

ACTUALIZARE 15.05 Vladimir Putin a semnat joi un decret pentru a crește dimensiunea forțelor armate ale Rusiei de la 1,9 la 2,04 milioane de oameni, a anunțat agenția rusă de presă RIA Novosti.

Cifra, care include o creștere cu 137.000 a numărului de cadre militare la 1,15 milioane, intră în vigoare la 1 ianuarie.

Citiți și: „Mamele eroine” cu câte zece copii vor primi câte un milion de ruble de la Vladimir Putin

Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului îi cere lui Putin să oprească atacul armat asupra Ucrainei

ACTUALIZARE 15.00 Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, i-a cerut joi preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească „atacul armat asupra Ucrainei”, solicitând de asemenea demilitarizarea centralei nucleare de la Zaporojie, bombardată de mai multe ori, potrivit AFP. 

Cu ocazia conferinţei sale de presă de final de mandat, Michelle Bachelet a menţionat scurt şi războiul din Ucraina, notează Agerpres.

„Îi cer preşedintelui rus să pună capăt atacului armat asupra Ucrainei”, a declarat ea. „Centrala de la Zaporojie trebuie demilitarizată imediat”, a adăugat Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului. 

Ea a subliniat că serviciile sale au înregistrat cel puţin 5.587 de civili ucişi şi 7.890 răniţi de la începutul invaziei ruse din Ucraina în urmă cu şase luni. Dintre victime, aproape 1.000 sunt copii. „Ieri s-au împlinit şase luni de când Rusia a invadat Ucraina. Şase luni incredibil de terifiante pentru poporul ucrainean, din rândul căruia 6,8 milioane de persoane au fost nevoite să îşi părăsească ţara. Alte câteva milioane au fost strămutate în interiorul ţării”, a spus fosta preşedintă chiliană.

„Şase luni mai târziu luptele continuă, cu riscuri de neconceput pentru civili şi pentru mediu, din cauza ostilităţilor desfăşurate în apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”, şi-a exprimat ea regretul.

Michelle Bachelet a făcut apel la cele două părţi să se asigure că respectă, „în orice moment şi în orice circumstanţe”, „dreptul internaţional, drepturile omului şi dreptul internaţional umanitar”. „Comunitatea internaţională trebuie să insiste asupra principiului responsabilităţii pentru numeroasele încălcări grave, documentate, dintre care unele ar putea constitui crime de război”, a conchis Michelle Bachelet.

Planul rușilor care ar putea duce la o catastrofă nucleară. Cele 90 de minute critice, după deconectarea centralei Zaporojie

ACTUALIZARE 14.40 Planul rușilor de a deconecta complet centrala nucleară Zaporojie de la rețeaua de electricitate ar crește riscul unei defecțiuni catastrofale, făcând-o să depindă în totalitate de o singură sursă de energie pentru răcirea reactoarelor, scrie The Guardian. 

După doar 90 de minute fără electricitate, în cazul în care generatorul de rezervă se defectează, temperatura în reactoare va ajunge la un nivel foarte periculos. „Nu poți trece imediat de la un sistem la altul, trebuie să… închizi totul pe o parte și apoi începi să treci pe cealaltă parte", a spus Petro Kotin, șeful companiei ucrainene de energie atomică.

„În timpul deconectării, centrala nu va mai fi conectată la nicio sursă de curent și acesta este motivul pentru care există un pericol”, a explicat Kotin. „Dacă nu poți să o răcești... pentru o oră și jumătate, va avea deja loc topirea”.

Foto: Profimedia Images

„Rușii au prezentat planul angajaților de la fabrică, iar angajații fabricii ni l-au prezentat nouă. Condiția prealabilă pentru acest plan a fost distrugerea tuturor liniilor care leagă centrala nucleară Zaporojie de sistemul ucrainean”, a spus Kotin.

Citește continuarea AICI

Ministerul rus al Apărării promite să acorde asistența necesară misiunii AIEA de la centrala nucleară din Zaporojie

ACTUALIZARE 14.07 Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, l-a asigurat joi pe omologul său francez, Sebastien Lecornu, că Rusia va oferi inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) asistenţa necesară în eventualitatea unei vizite a lor la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei), ocupată de Rusia de la începutul lunii martie, relatează EFE.

În cursul unei convorbiri telefonice, ce a avut loc la iniţiativa Parisului, Şoigu a subliniat „importanţa vizitelor personalului AIEA la centrala nucleară din Zaporojie şi disponibilitatea de a oferi asistenţa necesară inspectorilor organizaţiei”, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un scurt comunicat postat pe contul său Telegram.

Ministrul rus i-a prezentat de asemenea omologului său francez un bilanţ al „acţiunilor forţelor armate ucrainene susceptibile să ducă la întreruperea funcţionării în siguranţă a centralei”, potrivit instituţiei militare ruse, citată de Agerpres.

Rușii admit că au lovit miercuri trenul din gara Ceaplîne

ACTUALIZARE 14.00 Ministerul rus al Apărării a confirmat joi că forțele sale au lovit trenul din gara Chaplyne din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, atac în care Kievul spune că 25 de civili au murit, iar peste 30 sunt răniți, printre victime fiind și copii, scrie agenţia rusă de presă RIA Novosti. 

În informarea sa zilnică de joi, Ministerul rus al Apărării a susținut că a fost vorba de un tren militar ce urma să livreze armament către linia frontului din estul regiunii Donbas.

În imaginile publicate de ucraineni miercuri se văd mai multe vagoane de pasageri arse. De asemenea, acestea nu par să aibă urme de explozii secundare, ce ar fi apărut dacă ar fi transportat muniție.

În umra atacului rușilor au murit și doi copii. 

Raport: Rusia a utilizat masiv armele cu dispersie în Ucraina

ACTUALIZARE 13.50 Rusia a utilizat pe scară largă armele cu dispersie în Ucraina, provocând sute de victime civile şi distrugând imobile de locuit, şcoli şi spitale, a declarat joi un organism internaţional de supraveghere, citat de France Presse.

„Sute de atacuri cu arme cu dispersie efectuate de forţele ruse au fost documentate, semnalate sau au avut loc în Ucraina în acest an”, indică Observatorul pentru arme cu dispersie (Cluster Munition Coalition, CMC) în raportul său anual. 

Forţele ucrainene par să fi folosit de asemenea astfel de arme în mai multe rânduri în cadrul conflictului în curs de desfăşurare, care a început la 24 februarie odată cu invazia rusă în Ucraina, conform raportului.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu au aderat la convenţia care interzice utilizarea unor astfel de arme, cu 110 state-părţi şi 13 ţări semnatare.

„Utilizarea masivă de către Rusia în Ucraina a armelor cu dispersie, interzise la nivel internaţional, demonstrează o desconsiderare flagrantă a vieţii omeneşti, a principiilor umanitare şi normelor juridice”, a declarat Mary Wareham, cea care a redactat capitolul asupra politicilor de interzicere în raportul respectiv. „O condamnare fără echivoc a utilizării în curs a armelor cu dispersie în Ucraina este crucială pentru consolidarea stigmatizării acestor arme şi pentru a se pune capăt ameninţării pe care ele o reprezintă”, a adăugat ea, citată de Agerpres.

Acest raport de 100 de pagini intervine în timp ce statele care au aderat la convenţia respectivă se pregătesc pentru reuniunea lor anuală, preconizată să se desfăşoare între 30 august şi 2 septembrie, la Naţiunile Unite, la Geneva.

Coaliţia cere Rusiei „să pună capăt imediat acestor atacuri nediscriminatorii şi lansează un apel către toate ţările semnatare să ia măsuri pentru a renunţa la astfel de arme şi a adera fără întârziere la convenţie”. 

Moscova e acuzată că plătește familiile ruse pentru a adopta copii ucraineni. 1.000 de minori ar fi fost duși ilegal în Rusia

ACTUALIZARE 13.10 Autorităţile ruse au transferat peste 1.000 de copii ucraineni în Rusia pentru a fi daţi spre adopţie unor familii de ruşi, potrivit unui raport al Institutului american pentru Studiul Războiului. Cei care adoptă copii din Ucraina primesc și bani pentru acest lucru.

Experţii ISW spun că au avut acces la o postare a guvernului de la Moscova, care între timp a fost eliminată, în care era menţionat un program de adopţii pentru minorii ucraineni, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

Potrivit ISW, mesajul fusese postat de serviciile pentru problemele minorilor din regiunea rusă Krasnodar, care comunicase despre un program în cadrul căruia autorităţile ruse au transferat peste 1.000 de copii din Mariupol (sud-estul Ucrainei) în diferite zone din Federaţia Rusă precum Tiumeni, Irkuţk, Kemer şi ţinutul Altai, unde au fost adoptaţi de familii de ruşi. Acuzații similare au venit și din partea guvernului ucrainean.

Mariupol este un oraş-port ucrainean la Marea Azov, care a căzut în mâinile forţelor ruse după trei luni de asediu, fiind aproape în întregime distrus de bombardamente, ceea ce a provocat o gravă criză umanitară.

Moscova e acuzată plătește familiile ruse pentru a adopta copii ucraineni. 1.000 de minori ar fi fost duși ilegal în Rusia. Foto: GettyImages

Potrivit administraţiei din Krasnodar, peste 300 de copii aşteaptă „să-şi cunoască noile familii” în Rusia, conform grupul de experţi americani, care afirmă că cetăţenii ruşi care decid să adopte copii ucraineni primesc o recompensă financiară unică de la stat.

Citește continuarea AICI

Scandal în Franța după ce un gigant din domeniul energiei ar fi furnizat combustibil pentru avioanele rusești care au bombardat Ucraina

ACTUALIZARE 12.40 Ministrul francez al Transporturilor a cerut joi o investigație pentru a se stabili dacă TotalEnergies, una din cele mai mari companii de energie din Franța, a fost implicată în furnizarea de combustibil pentru armata rusă prin intermediul unui joint venture, scrie Reuters.

Cotidianul Le Monde a scris miercuri că gigantul energetic TotalEnergies a fost implicat în furnizarea de gaz condensat pentru producerea de combustibil pentru avioane, care ar fi fost folosit de avioanele rusești în Ucraina, prin intermediul unui joint venture cu firma rusească Novatek, relatează Reuters.

„Este o chestiune extrem de serioasă, așa că este nevoie de o investigație pentru a stabili dacă, voluntar sau nu, s-a produs un bypass fie al sancțiunilor, fie al energie pe care o produce o companie, franceză sau nu”, a declarat ministrul Transporturilor din Franța, Clement Beaune, pentru postul tv France 2.

Nou bilanț al victimelor atacului rusesc cu rachete efectuat în regiunea Dnipropetrovsk 

ACTUALIZARE 11.30 Noul bilanţ al victimelor atacului de miercuri cu rachete efectuat de Rusia în Ceaplin, în regiunea Dnipropetrovsk din estul Ucrainei, se ridică la 25 de civili morţi în gara lovită, unde mai multe vagoane au luat foc, au anunţat joi autorităţile de la Kiev, citate de Unian.

„Acţiunile de căutare şi salvare în localitatea Ceaplin din regiunea Dnipropetrovsk s-au încheiat. Ca urmare a bombardării de către invadatorii ruşi a unei zone rezidenţiale şi a unei gări, 25 de persoane au fost ucise”, a indicat şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene Kirilo Timoşenko în Telegram.

Agerpres amintește că anterior, agenţia de presă Reuters consemna un bilanţ de 22 de civili morţi într-un atac ce a intervenit chiar de Ziua Independenţei Ucrainei, eveniment care a fost marcat sub bombardamente violente în unele zone ale ţării.

FSB afirmă că a dejucat un atentat pus la cale de un membru rus al batalionului ucrainean Azov

ACTUALIZARE 10.54 Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat joi arestarea unui cetăţean rus care ar fi plănuit atentate în exclava rusă Kaliningrad, situată între Lituania şi Polonia, pe coasta Mării Baltice, şi care ar fi făcut parte din batalionul naţionalist ucrainean Azov, transmite EFE.

Persoana arestată, în vârstă de 55 de ani, „intenţiona să comită acte de sabotaj şi terorism împotriva instalaţiilor flotei ruse la Marea Baltică şi a personalului militar (rus), precum şi asupra aeroportului Hrabrovo”, se menţionează într-o notă oficială a FSB, citată de agenţia rusă de presă RIA Novosti. 

Potrivit FSB, bărbatul intenţiona să comită infracţiunea şi să fugă apoi din ţară, scrie Agerpres. 

La domiciliul acestuia a fost descoperită o bombă artizanală cu o putere echivalentă a cinci kilograme de trinitrotoluen, adaugă presa de stat rusă controlată de Kremlin. Agenţii au găsit la locuinţa bărbatului simboluri având legătură cu batalionul Azov, interzis în Rusia, şi corespondenţa deţinutului cu membrii acestui grup, susţine FSB

„Bărbatul arestat şi-a mărturisit vina”, încheie nota informativă a FSB.

Motivele pentru care Rusia are mai mult de câștigat din asasinarea Dariei Dughina decât Ucraina

ACTUALIZARE 10.49 Rusia a acuzat Ucraina că ar fi în spatele asasinării Dariei Dughina, fiica intelectualului ultranaţionalist rus Aleksandr Dughin, ale cărui idei se regăsesc în politica promovată de preşedintele rus Vladimir Putin. Ipoteza este însă considerată puțin probabilă de experţii occidentali în domeniul serviciilor secrete.

Asasinarea Dariei Dughina a avut loc la Moscova, zonă în care serviciile ucrainene cu greu ar putea ajunge”, spune Colin Clarke, director de cercetare la Centrul Soufan, un think-tank din New York. 

El consideră această ipoteză puţin probabilă, luând în considerare totuşi că „forţele speciale sau agenţi de informaţii ucraineni sunt probabil capabili de un astfel de atac”. 

Experţii intervievaţi de AFP spun că asasinarea fiicei unei personalităţi, care în mod cert se pronunţă în sprijinul preşedintelui Vladimir Putin, dar nu neapărat foarte influentă, serveşte cauzei liderului de la Kremlin. De fapt, poate provoca un puternic sentiment de respingere, care ar alimenta, dacă e nevoie, justificările pentru o mobilizare generală în Rusia.

Fiica lui Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, a murit într-un presupus atentat cu maşină capcană. Foto-Profimedia

„Nu exclud ca Dughina să fi fost ucisă de ruşi pentru a dezvolta războiul în Ucraina într-un mod neconvenţional”, a spus, sub rezerva anonimatului, un oficial din cadrul comunităţii de informaţii din Franţa.

Citește continuarea AICI

Momentul în care o grenadă lansată dintr-o dronă ucraineană explodează lângă doi soldați ruși. Unul dintre ei cade secerat

ACTUALIZARE 10.40 Un video publicat de canalul media ucrainean TRUHA surprinde momentul în care o grenadă lansată dintr-o dronă cade și explodează lângă doi soldați ruși, rănindu-l pe cel puțin unul dintre ei. 

Ucraina vrea crearea de anul viitor a unui tribunal internațional care să judece agresiunea Rusiei

ACTUALIZARE 10.38 În a şaptea lună de război, Kievul vrea crearea de anul viitor a unui tribunal internaţional pentru a-i judeca pe preşedintele rus Vladimir Putin şi pe responsabilii de invazia din Ucraina, a declarat pentru AFP şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Smirnov. El este cel care se va ocupa de planul pentru crearea acestui tribunal, care ar urma să se pronunţe asupra „ crimei de agresiune” a Rusiei.

„Este singura opţiune pentru a fi traşi rapid la răspundere criminalii care au demarat războiul împotriva Ucrainei. Cea mai bună, cea mai rapidă şi cea mai eficientă”, a insistat oficialul ucrainean, citat de Agerpres.

„Crima de agresiune” este similară cu noţiunea de „crimă contra păcii” folosită în procesele de la Nuremberg şi Tokyo după Al Doilea Război Mondial.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a început deja să ancheteze crimele pentru care are competenţă - genocid, crimă împotriva umanităţii şi crimă de război -, dar nu se poate sesiza în cazul unor acuzaţii precum „crimă de agresiune” deoarece nici Moscova, nici Kievul nu au ratificat Statutul de la Roma din 2010, care stabileşte această faptă.

„Lumea are memoria scurtă. Din acest motiv, mi-ar plăcea ca tribunalul să îşi înceapă activitatea de anul viitor”, a adăugat Smirnov, care s-a declarat „prudent optimist”.

Jurist de formaţie, Smirnov a spus că are ideea acestui tribunal special de la 25 februarie, a doua zi după invazie. O astfel de instanţă ar trebui să îi judece pe liderii politici, cu preşedintele Vladimir Putin în frunte, şi militari care au lansat războiul, potrivit oficialului ucrainean.

Ucraina este conştientă că respectivii oficiali ar fi absenţi de la proces, dar acest tribunal va trebui „să existe pentru a numi criminalii pe nume şi pentru ca aceștia să nu se poată deplasa în lumea civilizată”, a precizat Smirnov.

Ucrainenii au identificat circa 600 de inculpaţi, printre care „înalţi oficiali militari, politicieni şi agenţi de propagandă”, a afirmat în mai procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, demisă din funcţie între timp.

Documentele sunt deja gata, dă asigurări Smirnov. În acest caz, este vorba de un tratat internaţional pe care orice stat l-ar putea semna şi ratifica, recunoscând astfel jurisdicţia tribunalului pe teritoriul său şi permiţându-i să aresteze personalităţi condamnate care se află pe teritoriul său.

Fără a le menţiona, Smirnov a spus că până la finalul anului vor exista semnăturile mai multor ţări, precum şi negocieri cu „mai mulţi parteneri internaţionali europeni care sunt gata să plaseze tribunalul pe teritoriul lor”.„Înţelegem perfect că deciziile acestui tribunal nu trebuie să facă obiectul vreunei speculaţii, aşa că ele trebuie să aibă autoritate”, a spus el.

ISW: Trupele ruse au câștigat după 16 iulie un teritoriu cât Andorra, după ce au pierdut o suprafață de 100 de ori mai mare

ACTUALIZARE 09.37 În evaluarea de miercuri noapte spre joi dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că forțele rusești au pierdut o suprafață mai mare decât Danemarca de la punctul culminant al invaziei lor în Ucraina, la mijlocul lunii martie, și au câștigat o suprafață de mărimea Andorrei (un procent din ceea ce au pierdut) în ultimele 39 de zile.

ISW amintește că ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat miercuri că forțele ruse încetinesc ritmul general al operațiunilor lor ofensive în Ucraina.

În cadrul unei reuniuni cu miniștrii apărării din statele membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), Shoigu a declarat că trupele ruse vor încetini ritmul operațiunilor ofensive din Ucraina, susținând că este o decizie menită să minimizeze numărul victimelor civile, precizează ISW.

Shoigu a pretins, de asemenea, că operațiunile din Ucraina se desfășoară conform planului și că forțele rusești își vor îndeplini toate obiectivele, ceea ce înseamnă obiectivele strategice extrem de ambițioase ale războiului rusesc în Ucraina nu s-au schimbat, mai spune ISW.

Totodată, declarația lui Shoigu poate reprezenta o încercare a Ministerului rus al Apărării de a explica și scuza câștigurile neglijabile pe care forțele rusești le-au obținut în Ucraina în ultimele șase săptămâni. 

De când forțele rusești au reluat operațiunile, la data de 16 iulie, după o pauză operațională, ele au câștigat aproximativ 450,84 km2 de teritoriu nou, o suprafață aproximativ cât Andorra. 

Forțele rusești au pierdut însă aproximativ 45.000 km2 de teritoriu de la 21 martie (data estimată a celui mai amplu avans al forțelor rusești în Ucraina), o suprafață mai mare decât Danemarca. 

Astfel, ISW notează că, așa cum a mai spus în alte evaluări, forțele rusești nu reușesc să transpună câștigurile tactice limitate în succese operaționale mai ample, iar operațiunile lor ofensive din estul Ucrainei și-au atins deja potențialul maxim. 

Prin urmare, declarația lui Shoigu este probabil o încercare de a explica aceste eșecuri, sunt de părere experții americani. 

ISW a mai transmis că forțele ruse au efectuat atacuri terestre limitate la sud-vest și sud-est de Izium, la nord-est și sud de Bahmut și la vest și sud-vest de orașul Donețk în ultimele 24 de ore.

Trupele de invazie au efectuat un atac terestru limitat în nord-vestul regiunii Herson, iar forțele ucrainene au continuat să vizeze mijloacele militare rusești și liniile de comunicații terestre în regiunile Herson și Zaporojie, se mai arată în evaluarea ISW, unde se mai subliniază și faptul că autoritățile ruse de ocupație continuă să se confrunte acțiunile partizanilor și cu probleme interne.

Ministerul britanic al Apărării: Rusia este pregătită să exploateze orice activitate militară ucraineană în apropierea centralei nucleare de la Zaporojie în scopuri propagandistice

ACTUALIZARE 08.50 În evaluarea de joi dimineață, Ministerul britanic al Apărării vorbește despre prezența rușilor la centrala nucleară de la Zaporojie.  

Londra spune că la începutul lunii martie, forțele terestre ruse au atacat și au capturat centrala nucleară de la Zaporojie (ZNPP). Pe 21 august 2022, imaginile au indicat că Rusia a menținut o prezență militară sporită la fața locului, cu transportoare blindate de personal dislocate la 60 de metri de reactorul numărul cinci.

Probabil că trupele rusești încercau să ascundă vehiculele, parcându-le sub conducte și platforme.

Rusia este probabil pregătită să exploateze orice activitate militară ucraineană în apropierea ZNPP în scopuri propagandistice. În timp ce forțele ruse mențin ocupația militară a centralei, britanicii spun că riscurile principale pentru operațiunile reactorului sunt: 

  • întreruperi ale sistemelor de răcire ale reactorului;
  • deteriorarea sursei de alimentare de rezervă;
  • erori ale lucrătorilor care operează sub presiune.

Reuters: Putin mizează pe o iarnă grea și pe lipsa rezervelor de gaze în Europa pentru a obține capitularea Ucrainei

ACTUALIZARE 08.40 Iernile dure i-au ajutat pe ruși să îi învingă pe Napoleon și pe Hitler, iar Putin mizează acum pe faptul că prețurile uriașe la energie și posibilele probleme cu încălzirea pe timpul iernii vor forța Europa să convingă Ucraina să accepte un armistițiu agreat de Moscova, scrie Reuters. 

Aceasta este singura cale de încheiere a războiului din Ucraina pe care Moscova o vede în acest moment, având în vedere faptul că Kievul spune că nu va negocia până când Rusia nu își va retrage trupele de pe teritoriul ucrainean, potrivit unor surse din Rusia apropiate de Kremlin. 

„Avem timp, putem aștepta”, a spus una dintre surse care este apropiată de autoritățile din Rusia și care a preferat să rămână anonim pentru că nu era autorizat să se adreseze presei. „O să fie o iarnă dificilă pentru europeni. Am putea vedea proteste, neliniște. Unii lideri europeni s-ar putea să se gândească de două ori înainte să își continue sprijinul pentru Ucraina și să creadă că a venit timpul pentru o înțelegere.”

Cu toate că Putin a negat că ar folosi energia ca pe o armă politică, mai multe surse spun că Rusia speră că o viitoare iarnă dificilă va face ca Europa să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace pe placul Moscovei. Foto: Profimedia Images

O a doua sursă apropiată de Kremlin a spus că Moscova crede că a observat deja o fracturare a unității europene și că se așteaptă ca acest proces să accelereze odată cu greutățile ce vor fi întâmpinate de Europa în această iarnă.

„Va fi foarte greu dacă războiul se va prelungi în toamnă și iarnă. Așa că există speranțe că ucrainenii vor cere să facem pace”, a spus sursa pentru Reuters.

Kremlinul nu a oferit niciun răspuns, însă a negat în trecut acuzația conform căreia folosește energia ca pe o armă politică. Ucraina și aliații săi cei mai apropiați din Occident spun că nu au niciun plan de a capitula, iar oficiali americani au spus sub protecția anonimatului că nu văd nicio semn de ezitare din partea celor care sprijină Ucraina.

Citește continuarea AICI

The Guardian: Cinci previziuni pentru următoarele șase luni ale războiului din Ucraina

ACTUALIZARE 08.30 S-au împlinit șase luni de la începerea invaziei ruse în Ucraina. The Guardian publică în această zi o listă cu cinci previziuni la care să ne așteptăm în următoarele șase luni.

1. Războiul va dura, probabil, cel puțin un an, dar este în esență blocat, iar intensitatea sa scade

Au trecut șase luni de război, dar nici Ucraina și nici Rusia nu sunt pregătite să înceteze lupta, în ciuda pierderilor pe care le-au suferit. Ucraina își dorește înapoi teritoriile ocupate, iar Rusia vrea să continue să provoace dureri nu doar adversarului său, ci, indirect, și vestului. Kremlinul crede că iarna va juca în avantajul său.

S-au împlinit șase luni de la începerea invaziei ruse în Ucraina. Foto: Profimedia

Nu au existat negocieri între cele două părți de când au apărut dovezi ale masacrelor de la Bucha, Irpin și în alte părți din teritoriile ocupate de ruși la nord de Kiev. Dar mișcarea în primele linii a fost minimă de la căderea Lisiciansk, la sfârșitul lunii iunie. Ambele părți se luptă din interție și par din ce în ce mai epuizate de luptă. 2. Ucraina nu are mijloace convenționale pentru un contraatac eficient, în timp ce raidurile de gherilă sunt o modalitate considerată prea optimistă ca să provoace colapsul Rusiei.

Citește continuarea AICI

Un rus și-a făcut un selfie în slip în Crimeea și a dezvăluit din greșeală unde ascunde Moscova rachetele S-400

ACTUALIZARE 08.20 Un turist rus și-a făcut un selfie pe o plajă din Crimeea și a dezvăluit din greșeală informații strategice despre apărarea antiaeriană a Moscovei.

Ucrainenii i-au mulțumit printr-un mesaj ironic, scrie 7sur7.be. În imagine apare un bărbat care pozează în costum de baie, lângă mai multe rachete sol-aer S-400. Ulterior, bărbatul a postat fotografia pe rețeaua socială VKontakte, echivalentul rusesc al Facebook. 

Cei care au văzut-o au început să caute informații despre locul respectiv și și-au dat seama unde au amplasat rușii sistemul anti-rachetă S-400. Au identificat locul ca fiind în apropierea unui lac, la marginea orașului Evpatoria, din Crimeea.

Un rus și-a făcut un selfie în slip în Crimeea și a dezvăluit din greșeală unde ascunde Moscova rachetele S-400. FOTO: Twitter Ministerul Apărării din Ucraina

Ministerul Apărării al Ucrainei a mulțumit în mod ironic turistului rus pentru ajutor, printr-un mesaj pe Twitter. 

Citește continuarea AICI

Băncile din SUA și Marea Britanie sunt printre cei mai mari investitori în „bombele de carbon” din Rusia (The Guardian)

ACTUALIZARE 08.10 Instituțiile financiare din Marea Britanie și SUA se numără printre cei mai importanți investitori în așa-numitele „bombe de carbon” ale Rusiei – proiecte de extracție a combustibililor fosili foarte poluante, scrie The Guardian.

Activiștii din Ucraina au cerut ca aceste instituții să oprească imediat astfel de investiții pentru a limita sursele din care este finanțată invazia rusă și pentru a nu contribui la fenomenul încălzirii globale. Bombele de carbon sunt proiecte de extracție a combustibililor fosili despre care cercetătorii spun că produc cel puțin 1 miliard de tone de dioxid de carbon – de trei ori mai mult decât emisiile anuale ale Marii Britanii.

Rusia este plină de astfel de „bombe”, cu cel puțin 40 de proiecte identificate pe teritoriul său. 19 dintre ele sunt operate sau dezvoltate de companii rusești care primesc finanțare din străinătate. Companiile în cauză sunt Gazprom, Novatek, Lukoil, Rosneft și Tatneft.

Rusia este plină de „bombe de carbon”: cel puțin 40 de proiecte majore de extracție a combustibililor fosili au fost identificate pe teritoriul său, iar 19 dintre ele sunt operate sau dezvoltate de companii rusești care primesc finanțare din străinătate. Foto: Profimedia Images

Citește continuarea AICI

Explozii lângă Kiev

ACTUALIZARE 08.00 Mai multe explozii au avut loc, joi dimineață, lângă Kiev, au raportat oficialii ucraineni, citați de The Guardian.

Forţele armate ucrainene au spus, într-o alertă emisă prin contul oficial de Telegram, că "mai multe" explozii au fost auzite joi, în jurul orei 3.00, în districtul Vîşhorod, aflat la nord de centrul oraşului.

Şeful administraţiei militare regionale Kiev, Oleksei Kuleba, a arătat, tot pe Telegram: "Avem informaţii despre mai multe sunete de explozii într-o comunitate din districtul Vîşhorod. Clarificăm aceste informaţii. Servicii de urgenţă deja lucrează".

Citiți și: Un meci de fotbal din Ucraina a durat peste patru ore din cauza sirenelor. Jucătorii au fost duși în buncăre.

ACTUALIZARE 07.30 Copilul ucis era în casă când a avut loc atacul, a povestit tatăl, în timp ce îi acoperea cadavrul cu o folie.

 

"L-am căutat în ruine, dar zăcea aici", spune el plângând. 

"Nu s-a auzit niciun sunet. Nu s-a auzit absolut nimic. Doar o explozie și foc. După explozie a luat foc", a povestit o femeie.

"Nu eram acasă. Dar s-au auzit bubuituri, apoi ne-a sunat un vecin și ne-a spus că în apropierea casei mele a avut loc o explozie și casa a fost distrusă. Deci asta este situația", a adăugat un bărbat.  

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că este posibil ca numărul victimelor să crească. 

"Ceaplîne este durerea noastră azi. Până acum, sunt 22 de morți, cinci dintre ei au ars în mașină. Un adolescent de 11 ani a murit, o rachetă rusă i-a distrus casa. Operațiunile de căutare și salvare la gara vor continua. Cu siguranță îi vom face pe ocupanți să plătească pentru tot ce au făcut. Fără îndoială, îi vom alunga pe invadatori de pe pământul nostru. Nici o urmă din acest rău nu va rămâne în Ucraina noastră liberă", a spus președintele Ucrainei.  

SUA condamnă planul Rusiei de a organiza "procese-spectacol" la Mariupol pentru prizonierii de război ucraineni

SUA au condamnat miercuri planul Rusiei de a organiza procese la Mariupol, oraş capturat în luna mai, pentru a-i judeca pe prizonierii de război ucraineni, subliniind caracterul lor "nelegitim".

"Aceste procese-spectacol sunt nelegitime şi o parodie a justiţiei şi le condamnăm ferm", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, într-un comunicat.

Potrivit Washingtonului, Moscova vizează să "deturneze" atenţia comunităţii internaţionale de la "atrocităţile comise de forţele ruse în Ucraina" de la invazia rusă a acestei ţări, la 24 februarie.

"Toţi membrii forţelor armate ucrainene, inclusiv voluntarii ucraineni şi străini, au dreptul la statutul de prizonier de război dacă sunt capturaţi şi trebuie să fie trataţi şi protejaţi de acest statut, în conformitate cu Convenţiile de la Geneva", se arată în comunicatul care cere Moscovei "să respecte obligaţiile care îi revin în temeiul dreptului internaţional".

ONU şi-a exprimat marţi o îngrijorare similară, subliniind că este interzisă înfiinţarea de tribunale doar pentru a judeca astfel de cazuri.

Câteva dintre cele mai importante informații din ziua precedentă:

  • Previziune sumbră: Războiul din Ucraina ar putea dura între 50 și 80 de ani
  • SUA: Rusia ar putea anunța, în această săptămână, organizarea de referendumuri pentru anexarea teritoriilor ucrainene ocupate
  • Peste 16.000 de ruși au fost încarcerați de regimul Putin pentru că au protestat împotriva războiului din Ucraina
  • Secretarul general al ONU denunţă războiul „absurd” din Ucraina
  • Ucraina cere mai mult „armament real” din Germania
  • SUA acordă Ucrainei încă trei miliarde de dolari 
  • Ministrul britanic al apărării respinge ideea unei interdicţii generale a vizelor pentru ruşi
  • Rusia oferă recompense pentru capturarea comandanţilor batalionului ucrainean Azov

Editor : Georgiana Marina | Marco Badea

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

EXCLUSIV Început abrupt de emisiune: ”Florin ne-a cutremurat cu o veste”. Dezvăluirea făcută imediat, în direct

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Rusia a trimis sisteme antiaeriene Tor-M2 în Belarus. „Un exemplu clar al cooperării noastre fructuoase”

Gen. Ben Hodges: „Rusia nu poate învinge Ucraina decât dacă noi, cei din Occident, renunțăm”

Avertismentul UE: Un tir cu rachetă intercontinentală în Ucraina ar „marca o escaladare clară” din partea lui Putin

„Mașa, nu spune nimic despre atacul cu rachetă balistică”. Zaharova, sunată în direct în timpul unei conferințe și instruită ce să facă

Partenerii noștri