Analiză Vine o criză economică declanșată de coronavirus? Următoarele două săptămâni vor fi cruciale (Business Club)

Se înmulțesc domeniile afectate de epidemia de coronavirus, până la nivelul în care spectrul recesiunii s-a conturat foarte bine. Criza de ofertă, care era previzibilă de când boala era izolată în China, începe o metamorfozare într-un șoc de cerere. Factorul frică ajunge la consumatori, care își schimbă comportamentul și atunci economia este lovită mult mai profund.

Dar nici pe fondul unei astfel de evoluții nu sunt justificate tăierile de dobânzi intempestive, așa cum a făcut Rezerva Federală americană. O criză de sănătate publică nu își are medicamentul în soluții monetare. Se adună deja foarte multe voci care critică deciziile băncilor centrale de a sări repede din papuci. Iar dovada este că piețele de capital nu au răspuns la stimuli și au continuat să scadă.

Păcatul băncilor centrale

La acele decizii urgente de politică monetară s-ar putea răspunde cu: „Lasă, că nu strică dacă acționează preventiv.” Faza este că, de fapt, strică. Peste ani se poate vedea asta. O tăiere neinspirată de dobândă în 1998 a dăunat mult în 2001 la criza dotcom, deci după trei ani. O criză serioasă poate să își aibă originea în astfel de mișcări.

Stimulii monetari, deciși sau în pregătire, păcătuiesc prin generalitatea aplicării. Nu sunt țintiți către sectoarele afectate și mai departe pot face rău. Iar greșeala pleacă de la un comportament de-a dreptul pavlovian. În piețe este adânc înrădăcinată ideea că de fiecare dată când sunt turbulențe în economie, vin salvatoare băncile centrale cu tăieri agresive de dobândă. Se creează așteptări, apoi, pentru a nu dezamăgi, practic băncile centrale sunt nevoite să răspundă, altfel pesimismul se accentuează pe burse.
Se aplică tratamentul pentru un eveniment în care cauza este o criză financiară. Când, de fapt, criza financiară poate fi un efect al evoluțiilor.

Piața va trebui să reconsidere tot ansamblul

Următoarele două săptămâni vor fi efectiv cruciale. Dacă numărul de infectări va continua să crească, șocul local pe înlănțuirea ofertă-cerere în Europa și Statele Unite devine mult mai grav. Sunt speranțe că o tăiere de dobândă de 0,5 puncte procentuale sau chiar un punct procentual de la FED va ajuta, dar nu reduce numărul de infecții, nu repară lanțurile de aprovizionare. Piața va trebui să reconsidere tot ansamblul.

Umanitatea are o criză de sănătate publică, la asta trebuie să răspundă prompt cu politici de securitate sanitară. Și nu o face cum trebuie. China a început prost, cu ascunderea epidemiei în prima fază și cenzura aferentă până când situația nu mai putea fi ținută la secret.

Rezerva Federală americană a tăiat dintr-un foc jumătate de punct procentual din dobânzi. Și e doar un început. Pentru următoarea ședință de politică monetară, din 17-18 martie, se mai așteaptă o intervenție, după care piața mizează pe încă o intervenție în următoarele luni. Iar așteptările trebuie mai apoi îndeplinite.

Economia mondială, încă nevindecată, intră în terapie de șoc

Cu șocuri induse de epidemie și cu politici monetare mult prea laxe, excepționalismul american va lua sfârșit. Statele Unite au avut performanțe peste toate economiile dezvoltate, lucru vizibil în ratele de creștere și în evoluția dolarului. Iar finalul acestei epoci reprezintă o problemă chiar și pentru Trump, în efortul său de realegere, cu toate că el a fost cel care a forțat tăierile de dobândă, prin critici repetate la adresa Rezervei Federale.

Nivelurile mici de dobândă lasă practic fără muniție băncile centrale pentru viitor. Banii ieftini au dominat lumea în ultimul deceniu. Economia mondială nu a cunoscut practic o normalizare a politicilor monetare după criză, nu i s-a permis să se vindece cu adevărat. Și iar intră în terapie de șoc.

Unele tendințe pot fi accentuate, iar un pericol este în piața obligațiunilor. Tăierile de dobândă duc randamentele la instrumentele cu venit fix și mai jos. Acolo se formase deja o presiune anterior. Aversiunea la risc a mutat plasamentele către obligațiuni, considerate mai sigure. În plus, se adaugă și perspectiva că va apărea o criză de cerere agregată care în sine are un impact deflaționist. In piața secundară unde se tranzacționează titlurile emise cresc pe un astfel de fond și acolo se poate forma o bulă de toată frumusețea.

Statele trebuie să acorde stimuli fiscali

Dincolo de răspunsuri eficiente la epidemie pe linia securității sanitare, statele trebuie să răspundă coerent prin stimuli fiscali. Aceștia pot fi țintiți către segmentele care suferă cu adevărat. Operatorii aerieni pot fi sprijinți cu împrumuturi de urgență, guvernele pot suporta șomajul tehnic pentru angajați, linii de finanțare pentru companii rămase fără lichiditate pot fi puse la punct și în ultimă instanță se poate face relaxare fiscală temporară pentru a sprijni consumul, dacă șocul de cerere crește în dimensiuni. Dar ieftinirea banilor este costisitoare.

Citiți și: Airbus nu a obţinut nicio comandă în februarie. Companiile aeriene nu mai vor să îşi asume noi angajamente din cauza epidemiei

Totul se resetează

Acum o poză, ca să vedeți grafic cam cât de mișcător este terenul. Euro-dolar în fața dumneavoastră, de la începutul anului până astăzi:

De o parte, e moneda unică, cea care are în spate o economie deja slăbită puternic, cu dobânzi aproape de zero, sau chiar negative la depozitele de la banca centrală. De cealaltă parte – dolarul, care până de curând avea în spate o economie cu o creștere încă solidă, chiar dacă în încetinire, dobânzi mari la titluri de stat și tot tacâmul. E o inversare violentă de trend.

Vineri, înainte de deschiderea piețelor americane a venit raportul despre piața muncii din Statele Unite. Șomaj la 3,5%, 273 de mii de joburi noi în economie în luna februarie față de 175 de mii cât erau previziunile. Lapte și miere. În condiții normale, explodau indicii. Dar în predeschidere, S&P 500 abia a mișcat pe la a doua zecimală și a pornit ziua de la minus 3%. E un raport care arată situația fantastică în care era economia americană, dar care acum este de fapt maculatură. Totul se resetează. Doar că e un moment în care nu poți să știi unde se produce acel reset, la ce nivel, cum, când.

Undeva în cursul dimineții, de pe coasta de est americană, Trump a semnat un ordin prin care alocă 8,3 miliarde de dolari pentru combaterea epidemiei, în special pentru a finanța cercetarea pentru un vaccin. Răspuns subțire pe burse, sentimentul nu a fost schimbat.

Editare web: Luana Păvălucă

• Etichete:
• criza economica
• coronavirus
• banci centrale

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei