Schimb de scrisori BNR-Camera Deputaților. Reproșurile lui Liviu Dragnea și răspunsul lui Mugur Isărescu
Dialog prin scrisori între președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, şi Banca Naţională a României. Într-un document cu antentul de preşedinte al Camerei Deputaţilor, trimis în februarie BNR, Liviu Dragnea cerea BNR să se consulte cu Parlamentul şi cu Guvernul înainte de a hotărî politicile monetare.
În documentul de 10 pagini, Liviu Dragnea îşi epxrima ceea ce de multe ori spune că ar fi părerea sa despre ce se întâmplă pe plan macroeconomic şi de ce consideră că măsurile BNR sunt nepotrivite. Mai mult, acuza banca centrală că „pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a implementa măsurile din programul asumat, prin declaraţiile publice ale oficililor săi”.
Președintele PSD mai spunea că BNR acuză, în mod eronat, Guvernul că e responsabil pentru creşterea inflaţiei sau pentru deprecierea leului.
O lună mai târziu, în martie, guvernatorul BNR îi răspundea liderului PSD, cu explicaţii amănunţite, întinse pe 13 pagini. „Măsurile luate de BNR reprezintă singura reacție corectă, justificată și proporționată cu amenințările inflaționiste. O eventuală lipsă de reacție a BNR ar fi dus la un nou nivel crescut al inflației”, arăta Mugur Isărescu.
Ce a răspuns Isărescu când a fost întrebat despre un nou mandat la BNR
Mugur Isărescu: Avem o problemă fiscală majoră
Rusia răspunde cererilor României de a recupera Tezaurul cu un documentar de propagandă: „Ne sunteți datori"
Consilierul guvernatorului BNR: România nu mai poate suporta costurile la 3.000 de comune
Un român s-a dus cu un teanc de bancnote arse la BNR. Banca i-a schimbat banii
BNR: Pensiile speciale sunt o cheltuială bugetară insuportabilă
Nu va fi recesiune în 2023, dă asigurări BNR
Mugur Isărescu avertizează în privința prețurilor la energie
Ce soluții au cei care plătesc rate mai mari după creșterea dobânzilor
Principalele puncte din scrisoarea lui Liviu Dragnea:
• Se pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a implementa măsurile din programul asumat
• Remarcele BNR nu îşi au locul la doar o lună de la punerea în aplicare a noilor politici bugetare
• În mod eronat se consideră că puseul inflaționist apare din cauza "politicilor fiscale și de venituri"
• Principalele cauze care au determinat inflația nu țin de acțiunea guvernamentală, ci de ofertă
• Mecanismele de intervenție nu aparțin Guvernului, iar inflația nu ține de curs
• Este profund incorect ca în prima parte a anului să fie exprimate anticipații inflaționiste în creștere
• Sunt neindicate declarațiile privind eventuale creșteri privind rata dobânzii
• Solicităm o motivaţie tehnică foarte argumentată cu privire la majorarea repetată a dobânzii monetare
• Este foarte important să există un dialog între instituțiile implicate
Principalele puncte din răspunsul BNR:
• Am fost catalogați ca acționând cu timiditate și că ar fi trebuit să acționăm din a doua parte a lui 2017
• Deciziile CA al BNR au vizat ajustarea conduitei monetare în contextul creșterii semnificative a ratei inflației
• În scopul revenirii inflației la nivelul prognozat, de 5% s-a impus o întărire graduală a politicii monetare
• O eventuală lipsă de reacție a BNR ar fi dus la un nou nivel crescut al inflației
• O acceptare tacită, pe termen mediu, a nivelului inflației ar fi dus la deprecierea leului
• Măsurile luate de BNR reprezintă singura reacție corectă, justificată și proporționată cu amenințările inflaționiste
• Pe bună dreptate rata inflației a fost generată de factori exogeni, tranzitorii și statistici
• Dar, dincolo de efectele tranzitorii, în inflație se reflectă și costurile salariale în creștere
• Măsurile luate de BNR au avut ca efect minimizarea riscurilor când economia va intra pe o pantă negativă
• Dacă BNR ar asista pasivă la acumularea riscurilor și-a încălca mandatul său legal și ar spori o ajustare bruscă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News