Video România, Bulgaria și Grecia cer Comisiei Europene prețuri corecte la energie. Expert: Am ajuns aici din cauza neglijenței guvernelor

Ministrul Energiei Sebastian Burduja a declarat că nu este normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, fapt pentru care România, Grecia și Bulgaria au reclamat oficial Comisiei Europene acest aspect și au cerut un tratament corect şi o uniunea energetică funcţională. Profesorul în economie, Christian Năsulea a explicat, miercuri pentru Digi24, că motivul pentru care s-a ajuns în această situație este neglijența guvernelor referitoare la investițiile în capacitățile de transport de energie.

„Aşa cum am promis pe 12 septembrie, am cerut oficial Comisiei Europene, alături de omologii din Grecia şi Bulgaria, un tratament corect şi o uniune energetică funcţională. Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni. Sunt două cauze: lipsa interconexiunilor din centrul Europei (mai ales Austria şi Slovacia), ceea ce face ca energia ieftină produsă în Vest să se oprească, practic, în Austria şi Slovacia; şi cererea suplimentară de energie din Republica Moldova şi Ucraina, care pune o presiune adiţională pe preţurile din regiunea noastră. Am spus-o şi ieri la Varşovia, clar şi răspicat: respectăm obligaţiile europene comune ale pieţei unice, dar cerem drepturi egale. Fără energie sigură şi accesibilă nu poate exista dezvoltare. De preţul energiei depind bunăstarea cetăţenilor noştri şi competitivitatea economiei, salariile şi locurile de muncă. De aceea ne-am străduit în ultimii ani să menţinem preţurile plafonate pentru consumatori, cu toate eforturile, dar nici nu putem tolera inechităţile de pe piaţa europeană a energiei”, a scris Sebastian Burduja, pe Facebook.

El a mai spus că, la solicitarea României, Greciei şi Bulgariei, care a fost deja acceptată de Comisia Europeană, „vom prezenta situaţia şi vom cere măsuri la următoarea reuniune a miniştrilor Energiei, care va avea loc la Luxemburg, pe 15 octombrie”, pentru că ”adevărul trebuie spus, iar România nu va tăcea în faţa nedreptăţilor”.

În Scrisoarea transmisă de reprezentanţii celor trei state Comisiei Europene e precizat că deficitul interconectării transfrontaliere împiedică fluxurile eficiente de energie în regiunea SEE (sud-estul Europei) în perioadele critice, exacerbând creşterea preţurilor, în special seara, în orele de vârf, când generarea din surse regenerabile se diminuează, scrie Agerpres.

În acest context, dezvoltarea acestor interconectări, indiferent dacă sunt sau nu proiecte de interes comun (PCI), este crucială pentru atenuarea congestiei şi armonizarea preţurilor transfrontaliere, se precizează în documentul citat.

„Integrarea limitată a pieţelor noastre regionale de electricitate cu sistemul mai amplu al UE a avut ca rezultat divergenţe de preţ, disparităţile depăşind deseori 50-100 euro/MWh. Pentru restabilirea coeziunii pieţei şi îmbunătăţirea stabilităţii preţurilor, este esenţială accelerarea investiţiilor în infrastructură şi integrarea mai strânsă a pieţelor noastre cu "day ahead market" din UE (piaţa pentru ziua următoare) din UE. Disponibilitatea surselor flexibile de generare a energiei, în special cea hidroelectrică, este constrânsă de seceta prelungită, ceea ce a dus la o dependenţă mai ridicată de centralele pe bază de cărbune şi gaze. Această situaţie scoate în evidenţă necesitatea urgentă pentru investiţii în capacităţi curate şi flexibile de generare a energiei”, arată scrisoarea.

Mai mult, modificarea fluxurilor tradiţionale de electricitate, în urma conflictului din Ucraina, a făcut ca regiunea SEE să devină importator net, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe sistem şi pe aprovizionare, ducând la preţuri mai ridicate.

În aceste condiţii, cele trei ţări propune mai multe măsuri pe termen scurt şi lung pentru rezolvarea situaţiei.

Pe termen scurt ar trebui luate în considerare măsuri imediate, cum ar fi impozitarea producătorilor de electricitate inframarginali şi a veniturilor traderilor. Aceste măsuri ar atenua profiturile excepţionale obţinute de producătorii care beneficiază de actualul mediu al preţurilor fără să reflecte costul real al generării. Veniturile generate din astfel de impozite ar putea fi redistribuite pentru atenuarea poverii asupra consumatorilor şi stabilizarea pieţei pe termen scurt. Mai mult, ar trebui dezvoltate noi produse de către operatori adecvate cererii şi ar trebui consolidată cooperarea între autorităţile naţionale de reglementare care monitorizează piaţa.

„Pe termen lung, cerem Comisiei Europene să prioritizeze dezvoltarea infrastructurii esenţiale de interconectare în sud-estul Europei, incluzând proiectele care nu sunt de interes comun. Astfel s-ar atenua decalajele existente în capacitatea transfrontalieră şi s-ar facilita fluxuri mai constante de electricitate. În plus, îmbunătăţirea cuplării pieţei pentru ţările UE din afara SEE este necesară pentru a integra regiunea mai eficient în piaţa energiei UE, ar reduce creşterile de preţuri şi ar îmbunătăţi concurenţa”, mai spune documentul.

Strategia dezvoltării sistemelor energetice din UE, problematică

Specialistul Christian Năsulea a explicat că este problematică și strategia privind dezvoltarea sistemelor energetice la nivel european.

„Dar am ajuns aici și printr-o neglijență a guvernelor noastre din România, Bunia și Grecia, care știau care aveau datele pe mase legate de aceste probleme de capacitate de transport și nu s-au apucat să facă investiții, să ia bani europeni ca să facă investiții acum mai mulți ani, când s-ar fi putut face fără să ajungem în această situație. Deci, avem pe de o parte și o problemă politică și de strategie pentru dezvoltare a sistemelor energetice la nivel european, care trebuie rezolvată. Însă, din punctul meu de vedere avem și o problemă de înțelegere din partea unor specialiști în domeniul tehnic a unor principii economice, pentru că o altă parte, o altă cauză prețurilor foarte mari pentru consumatorii finali pe care le avem în partea asta de lume este legată fix de schema de plafonare și de compensare a costului energiei”, a explicat Christian Năsulea, întrebat cum am ajuns aici și cum ne afectează asta de anul viitor, din aprilie, miercuri la Digi24.

„Aceste scheme țin în continuare costurile foarte ridicate, pentru că permit companiilor din domeniul energetic să ceară niște prețuri care sunt mult mai mari, mult peste prețul pieței posibil colo de piața este lăsată să acționeze liber în restul Europei și o tehnică ce trebuie rezolvată”, a continuat el.

„Însă una dintre soluțiile propuse în această situație nu va rezolva problema, ci cel mai probabil o va agrava, va face să se ducă și mai mulți bani de la bugetul de stat către compensarea unor costuri imaginare din domeniul energetic”, a mai spus Năsulea.

El a adăugat că, în cazul în care se va merge în această direcție, care din nou reprezintă un model greșit în opinia mea, pentru a rezolva problema chiar și pe termen scurt, vom avea tot felul de probleme legate de nerespectarea ciului comunitar, de nerespectarea regulilor, pentru că ar reprezenta o intervenție asupra unor piețe. Deci este greșit această abordare și din punct de vedere al teoretic, economic și din punct de vedere al legislației europene. Ceea ce ar trebui să facem este să primim ani de urgență de la Uniunea Euro așa fel încât să facem niște proiecte de interval tan care să fie gata într-un orizont de timp cât se poate de scurt. Am văzut ce se poate face când e criză energetică, în mai puțin de un an în Europa de noi”, a conchis profesorul în economie.

Editor : Ana Petrescu

• Etichete:
• grecia
• romania
• energie
• bulgaria
• comisia europeana
• scrisoare
• analiza
• preturi energie
• sebastian burduja

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei