Metrorex, productivitate sub companii similare din Budapesta, Praga, Varșovia, dar salarii cu 9% mai mari
Metrorex înregistrează un venit per angajat de trei ori mai mic comparativ cu firmele similiare care administrează reţeaua de transport public subteran din Budapesta, Praga şi Varşovia, ceea ce denotă o productivitate comercială foarte modestă, iar salariile în companie sunt supradimensionate, se arată într-o analiză postată de preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, pe blogul personal.
„Concluzionând comparaţia regională Metrorex vs companii similiare care administrează reţeaua de transport public subteran din Budapesta, Praga şi Varşovia, în baza situaţiilor financiare şi rapoartelor aferente anului 2017, constat că Metrorex înregistrează un venit/ angajat de trei ori mai mic (productivitate comercială foarte modestă), cu 20% mai mulţi angajaţi/ km metrou (resursele umane supradimensionate), salarii supradimensionate (cu 9% mai mari decât media companiilor similare din regiune şi de aproape două ori peste media din sectorul privat), pierderi imense (fără subvenţiile de la stat ar fi o companie falimentară) precum şi cea mai proastă calitate a serviciului oferit (viteză medie este cea mai scăzută din cauza investiţiilor modeste)!”, se spune în analiza citată.
Iancu Guda susţine că a analizat câteva detalii suplimentare privind evoluţia Metrorex în perioada 2013-2017 şi constată că situaţia financiară a companiei se deteriorează, având în vedere că aproximativ 40% din veniturile acestei companii provin din subvenţii de la stat şi alte venituri din exploatare.
„Considerând doar cifra de afaceri (veniturile realizate din vânzarea de bilete), această companie înregistrează pierderi din exploatare de 145 milioane de lei în 2017, vs -140 milioane de lei în 2016, sau -121 milioane de lei în 2015, în condiţiile în care rezultatul net final este de -358 milioane de lei (aproximativ 77 milioane de euro pierdere). În orice caz, această companie nu a făcut profit în ultimul deceniu. Doar pierderile cumulate din ultimii 5 ani sunt de 600 milioane de lei; ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul cheltuielilor de exploatare a crescut de la 44% (în 2013) la 50% (în 2017), în condiţiile în care salariul mediu brut/ angajat în 2017 a fost de 7.555 Lei (în creştere cu 12% faţă de 2016, şi dublu faţă de media din economie). Dacă se va majora cu 42%, salariul mediu din Metrorex va ajunge triplu comparativ cu media naţională”, arată Iancu Guda.
El susţine că, eliminând subvenţiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (358 milioane de lei, aproximativ 77 milioane de euro), în timp ce firmele similare din regiune obţin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (10%), Varşovia (5%).
„Metrorex înregistrează 63 de angajaţi la fiecare km de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca şi referinţă (51,41) şi de 3 ori mai mult decât Budapesta (care înregistrează 20,21 angajaţi / km metrou). Salariul mediu net/ angajat la Metrorex este de 1.144 euro/ luna (7.555 lei brut), de două ori peste media naţională şi cel mai mare din regiune. Media salariului net/ angajat la firmele care administrează reţeaua de metrou din capitalele de referinţă este de 1.040 euro/ lună, cu +9% sub media înregistrată în Metrorex şi doar cu +38% peste media naţională din ţara respectivă. Deci, salariul mediu net din oraşele de referinţă utilizate ca şi comparaţie (Budapesta, Praga şi Varşovia) este 756 euro/ angajat, cu 31% peste media din Bucureşti, dar angajaţii Metrorex câştigă cu 9% peste angajaţii de la companiile similare din aceste capitale!”, arată Iancu Guda.
Potrivit analizei, viteza media înregistrată de trenurile Metrorex este de 22,5 km/oră, mult sub media capitalelor de referinţă (31 km/ oră). Aceasta este cauzată de investiţiile modeste în reţeaua de metrou, în condiţiile în care majoritatea trenurilor sunt vechi.
Referitor la dimensiunea infrastructurii, Bucureşti înregistrează o reţea de metrou cu o dimensiune de 30 metri/ 1.000 locuitori, nivel aproape identic cu media capitalelor folosite ca şi referinţă (29,19 metri/ 1.000 locuitori), dar veniturile obţinute sunt mult mai mici.
„Desigur, nu ne ajută nici turismul, în condiţiile în care numărul de vizitatori (cei care nu locuiesc în capitala respectivă) din Budapesta, Praga şi Varşovia este mult peste Bucureşti”, spune Iancu Guda.
Sursa: Agerpres
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News