DOCUMENT. Guvernul a publicat proiectul de buget pe 2019

FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

”Este un buget bun, în condiţiile în care eu am fost unul dintre cei care au susţinut că trebuie redus deficitul bugetar şi bugetul e construit pe un deficit bugetar de 2,5% din PIB”, a mai spus Tăriceanu.

Liderul ALDE a susţinut că va fi un buget orientat mai mult pe proiecte de investiţii, unul dintre obiective fiind realizarea infrastructurii pe Moldova.

Tăriceanu a mai afirmat că veniturile bugetare „vor atinge un record“ - 28% din PIB, PIB fiind 1000 de miliarde de lei.

Principale măsuri de politică fiscal-bugetară pentru anul 2019:

• Acordarea de facilități fiscale persoanelor fizice, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar, inclusiv, realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul de construcții, precum și în domeniile de producere a materialelor de construcții, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028.

• Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar.

• Începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018;

• Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018;

• Acordarea, in perioada 2019 – 2020, de vouchere de vacanţă potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2009;

• Acordarea, în perioada 2019 – 2020, a indemnizaţiei de hrană prevăzută la art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017;

• Majorarea cu 15% a valorii punctului de pensie începând cu 1 septembrie 2019 de la 1.100 lei la 1.265. lei.

  • Majorarea cu 10% a nivelul indemnizației sociale pentru pensionari începând cu 1 septembrie 2019, de la 640 lei la 704 lei.

  De asemenea, la stabilirea cheltuielilor de personal pe anul 2019 s-a avut în vedere continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:

  • munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranței și ordinii publice sau personalului cu statut special;

  • în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite exceptii în cazul sportivilor și colectivelor tehnice, studenților, elevilor şi profesorilor;

  • în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;

  • în perioada 2019-2021 instituțiile și autoritățile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă reglementate de Legea 165/2018.

Indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019

Pentru anul 2019, cei doi indicatori bugetari sunt de - 2,55% din P.I.B, respectiv 10,0% din P.I.B., în timp ce pentru anul 2020, soldul bugetar va fi de -2,10% din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 9,7% din P.I.B..

Pentru anul 2019, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 40%, luând în considerare potențialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum şi eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2019.

În anul 2019, plafoanele privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi cele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, sunt în sumă de 1.200 milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanțărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice şi de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2019, este de 8.000,0 milioane lei.

În anul 2019, plafoanele de contractare şi de tragere acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului la solicitarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții, sunt fiecare în sumă de 5.000 milioane lei .

Bugetul pe anul 2019 a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, pe întreg orizontul de referință, ceea ce arată în fapt respectarea regulilor la nivel european.

Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57 % din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,40 puncte procentuale în termeni ESA fața de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,80 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale fața de anul 2019.

Pe orizontul 2019-2022, politica de deficit bugetar continuă să susțină în mod direct creșterea economică, situându-se confortabil sub marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB, ce prezintă o importanță deosebită pentru păstrarea capacității economiei românești de a rezista la eventuale șocuri externe adverse.