Cât va mai creşte inflaţia. ANALIZĂ şi explicaţii pe înţelesul tuturor

România a înregistrat luna trecută cea mai mare creştere a preţurilor din toată Uniunea Europeană. Institutul comunitar de statistică a calculat inflaţia la 4,7 la sută. Este a cincea lună la rând în care avem cea mai mare inflaţie dintre statele membre ale Uniunii. După noi urmează Estonia, cu o rată de 3,9% şi Ungaria, unde preţurile au crescut, în medie, cu 3,2 procente. La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2%.

Rata inflaţiei nu poate fi imputată Guvernului, spunea, în urmă cu trei săptămâni, premierul. Viorica Dăncilă chiar susţinea că România merită să fie considerată "Tigrul Uniunii Europene", datorită creşterii economice record.

Pe de altă parte, Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu spunea că scumpirile se vor mai tempera undeva, spre sfârşitul anului, iar creşerea ratei inflaţiei este un fenomen care nu putea fi evitat.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a explicat la "Imparţial" cum funcţionează acest mecanism, cum se fac măsurătorile şi cum va evolua inflaţia în acest an.

"Creşterea economică e record de viteză. Sunt două măsurători care se fac: se măsoară viteza şi avem a doua mare viteză din UE în 2017.

Se măsoară şi volumul creşterii economice, aici nu mai stăm chiar aşa bine. Am avansat un prag anul trecut, de pe locul 17 am trecut pe 16, am luat-o înaintea Greciei, dar aici măsurătorile se fac complex şi aici nu mai stăm chiar atât de bine.

Noi trebuie să împărţim 188 de miliarde euro pe care i-am făcut anul trecut la 19 milioane, ceea ce nu e foarte uşor.

Inflaţia e un fenomen complex, aici nu se pot face departajări - asta e partea Guvernului, asta e partea BNR. Toată ţara are în răspundere rata inflaţiei. De vreo 8 luni, din păcate, avem cea mai mare rată a inflaţiei din UE.

Nici aici măsurătorile nu se fac simplu. Avem cea mai mare rată dupa ce 2-3 ani am avut cea mai mică rată. Asta spune totul. De la cea mai mică rată am trecut la cea mai mare rată, probabil că în viitor vom trece iar către o rată mică, inflaţia noastră se desfăşoară în salturi.

Ea este creată dintr-un şoc puternic...când a fost inflaţie mare, mai întâi s-a produs un şoc... acum lucrurile stau aşa: din octombrie anul trecut şi până în iunie anul ăsta, rata inflaţiei şi creşterea au continuat.

În octombrie - un şoc inflaţionist puternic, după care două luni în care BNR nu a făcut altceva decât să potolească inflaţia. În ianuarie alt şoc, alte două luni în care Banca a potolit inflaţia. În aprilie al treilea şoc şi iată că al treilea şoc a fost foarte bine stăvilit pentru că a fost inflaţie de 0,54% pe lună.

Noi ne uităm la ce se întâmplă cu inflaţia anuală. Se priveşte cu 12 luni în urmă sau 24 luni în urmă când se face inflaţia medie anuală. Ce se întâmplă la zi ne arată rata lunară. A fost un şoc în aprilie creat de scumpirea gazelor, un şoc de acciza la tutun şi s-au scumpit preţurile la carburanţi.

Inflaţia nu mai creşte. Ne uităm în iunie şi vedem că inflaţia a fost zero. 0,02 înseamnă 0. Inflaţia deja e plafonată.

BNR are o prognoză pentru anul ăsta şi aceasta duce spre 3,6% inflaţie la sfârşitul anului, dar asta tot acumulând efectele trecutului. Inflaţia anuală va fi mare pentru că aducem din urmă creşterile mari din această perioadă din octombrie şi până în prezent", a explicat la Digi24 Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.

FOTO: Shutterstock

• Etichete:
• economie
• guvern
• finante
• bnr
• inflatie
• cresterea preturilor
• rata inflatiei
• adiran vasilescu

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei