Analiză Marea independență energetică a României riscă să se transforme în marea dependență de gazele rusești

În mai puțin de un deceniu, în lipsa gazelor din Marea Neagră, România va depinde de importuri pentru mai mult de jumătate din gazele consumate. Acum, în funcție de sezon, importurile au ponderi cuprinse între zero și până la 30%, atunci când există consum industrial bun și afară temperaturile sunt foarte scăzute. Dar producția internă e pe un traseu descendent de mai mulți ani și se va accentua, pentru că zăcămintele sunt mature. Importul va  veni, evident, din Rusia, ceea ce strategic reprezintă o slăbiciune.  

Pentru a evita astfel de situații, este nevoie doar ca parlamentul să modifice legea offshore. Deja sunt restanțe și din partea actualei puteri. Înainte de alegeri, se spunea că proiectul de modificare e gata și se așteaptă doar o altă componență a Legislativului. Apoi s-a venit cu ceva vag, că se poate face ceva până la finalul actualei sesiuni. Care trece.

România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE

România este al doillea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda, şi are potenţialul de a urca pe prima poziţie odată cu dezvoltarea rezervelor din Marea Neagră şi închiderea  unui zăcământ mare din țara lalelelor, arată un studiu realizat de PwC România pentru Federaţia Patronală Petrol şi Gaze.

Una dintre oportunitățile exploatării resurselor din Marea Neagră - și poate cea mai importantă - este securitatea energetică.  Este pasul necesar pentru independenţa energetică şi poate poziţiona România ca exportator net de gaze naturale.

Investiţiile vor avea un impact economic semnificativ prin contribuţia la creşterea economică locală şi regională.

Studiul menţionează şi avantajul competitiv prin tehnologie şi know-how, în sensul că România ar putea deveni pionier în regiunea Mării Negre şi ar putea beneficia de cele mai noi şi eficiente tehnologii, cu efect de multiplicare în alte industrii, şi le-ar putea dobândi înaintea altor ţări, ceea ce ar permite dezvoltarea unei baze industriale care să deservească şi ţările din regiune.

De asemenea, studiul subliniază şi impactul privind ocuparea forţei de muncă, respectiv atragerea forţei de muncă calificate, cu salarii semnificativ mai mari decât media naţională.

Nu în ultimul rând, investiţiile în Marea Neagră vor ajuta la atingerea obiectivelor asumate prin Proiectul Strategiei Energetice 2020 - 2030 cu perspectiva 2050, în condiţiile în care gazele naturale sunt combustibilul de tranziţie către energia verde. Acestea pot fi utilizate pentru încălzire în detrimentul lemnului sau cărbunelui şi oferă oportunitatea de a atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind la tranziţia energetică.

Ce rezerve de gaz are România în Marea Neagră

Conform Agenției pentru Resurse Minerale, platforma continentală a României are resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi de gaze.

Perimetrele sunt în diverse faze de exploatare, cu Black Sea Oil and Gas în faza cea mai avansată.

Alți jucători așteaptă modificarea legii offshore, care are prevederi defavorabile investițiilor, adoptate în 2018, în guvernarea PSD.

Black Sea Oil and Gas a mers înainte cu proiectul pentru că are o exploatare în ape de mică adâncime, deci necesarul de investiții este mai redus. Însă compania controlată de fondul american de investiții Carlyle a amenințat că va da în judecată statul dacă legea nu va fi modificată.

Cele mai mari resurse explorate, până la 84 de miliarde de metri cubi de gaze, sunt în blocul Neptun Deep, concesionat de Petrom și Exxon. Investiția de exploatare este însă amânată până la modificarea cadrului legal. În plus Exxon, este în retragere din proiect, cu Romgaz gata să preia locul.

Citiți și: Business Club: Cum s-au pierdut bani și timp la Marea Neagră

Editor : Luana Pavaluca

• Etichete:
• marea neagra
• gaze
• independenta energetica
• legea offshore

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei