Business Club: Cum s-au pierdut bani și timp la Marea Neagră
Ministerul Economiei va modifica legea offshore cea care, în forma actuală, a blocat investițiile din Marea Neagră. Proiectul ar fi deja elaborat, se așteaptă schimbarea componenței Parlamentului după alegeri, pentru că în actuala structură, cu un PSD puternic și dominant în comisii, e imposibil. PSD-ul, în vremea lui Dragnea și după, este responsabil pentru acest blocaj prin prevederile dure ale legii.
E o lege, am putea să-i spunem, rusească, pentru că avantajează în primul rând importul din Rusia și blochează independența energetică. E trist că abia se reglează cadrul legislativ, în anul 2021, când acum câțiva ani discutam ca în 2021 să ajungă gazele la țărm!
OK, fondul de investiții Carlyle are șanse să demareze producția anul viitor dintr-un zăcământ de adâncime mică, dar resursa mare, din blocul Neptun, nu va veni. Acolo, investiția a fost amânată. Și aceste amânări au picat prost. Acum, cotațiile la produsele energetice sunt jos și companiile încep să-și facă în mod normal calcule de eficiență.
Investiții blocate de interese
Legea în vigoare a fost făcută într-adins restrictivă. Companiile erau obligate să plătească impozite pentru câștiguri excepționale din prețul gazelor pentru orice depășea 45,7 lei pe megawatt. Începea cu o taxare de 30%, pe diferite niveluri, si ajungea la 70%. Deducerea investițiilor era limitată la doar 30% din aceste câștiguri excepționale. Deci, companiile băgau o gălăgie de bani, în cazul Neptun chiar vreo 2 miliarde de euro, și puteau deduce puțin.
De asemenea, erau restricții privind vânzarea directă, obligativitatea era de a intra pe bursă, unde să vândă unor intermediari. Un studiu făcut de casa de avocatură Biriș Goran arăta că, pe legea în vigoare, 90% din profitul exploatării din Marea Neagră ar reveni statului prin taxare. Companiile ar fi rămas doar cu 10%. Imposibil de acceptat.
Petrom a decis că nu poate investi într-un astfel de context, iar fondul de investiții Carlyle a mers înainte pentru că avea costuri mai mici, dar a menționat că va da statul în judecată dacă atunci când va scoate gaze va trebui să se supună acestei legi.
Guvernul trecut, acum vreun an, a elaborat un proiect care mai echilibra puțin balanța. A răspuns la presiuni externe. Însă proiectul a fost blocat în parlament de diverse interese, uitat prin niște sertare.
Legea exploatărilor offshore, cu Liviu Dragnea în ecuație
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Chiar și până să fie adoptată, legea actuală a trecut prin multe transformări. Ieșea într-o formă din Senat, apoi era schimbată în Cameră. A întors-o președintele în Legislativ. Iar a fost măcelărită. Iar actorul era Liviu Dragnea. Care și el dădea la un moment dat mesaje contradictorii. Ba că trebuie modificată pentru a aduce concesii investitorilor, ba că trebuie păstrată forma inițială. Și chiar a fost înăsprită la cotele acelea de taxare.
La vremea respectivă, s-a speculat că de fapt, legea aceasta a exploatărilor offshore era folosită ca monedă de negociere pentru a câștiga niște favoruri americane în luptele lui din justiție. Administrația americană era direct interesată, pentru că avea două companii implicate, Exxon și Carlyle.
La cum a ieșit legea, Liviu Dragnea nu a obținut nimic, deși ar fi trebuit să știe că nu prea era obiect de negociere. S-a răzbunat așa. Inclusiv pe țară, pentru că sunt ani pierduți și piața energetică a fost total transformată de pandemie. Iar între timp, concurența a crescut.
De ocaziile irosite de România ar putea profita Turcia
Turcia a anunțat că a descoperit în apele sale, aproape de platforma continentală a României chiar, resurse mari. Alta era situatia dacă la noi proiectul era mai avansat. Dacă se dovedesc că au existat resurse recuperabile, Turcia va merge accelerat.
La noi s-a pierdut timpul. Și s-au pierdut bani. Un studiu Deloitte arăta că benficiile economice ale exploatărilor din Mare Neagră s-ar duce la 26 de miliarde de dolari până în 2040 doar pentru statul român.
Agenţia pentru Resurse Minerale estimează că pe platforma continentală a României există rezerve de gaze de 200 de miliarde de metri cubi. S-ar câștiga independența enegetică pentru decenii, iar România ar deveni exportator.
Și puteam să fim dincolo de jumătatea drumului, dacă nu se întârzia.
(comentariu Business Club, ediția din 8 octombrie 2020)
