Live

Efectele deprecierii leului. Cum pierd toți românii și cine are de câștigat

Data actualizării: Data publicării:
Cursul euro-leu în 21 ianuarie 2019. Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Deprecierea leului din ultimele săptămâni nu îi afectează doar pe cei care au rate şi chirii în euro. Acest lucru are impact asupra întregii economii. Este al 10-lea record negativ pe care moneda naţională l-a înregistrat față de euro de la începutul acestui an. Banca Naţională a cotat moneda unică europeană la 4 lei şi 75 de bani, însă la casele de schimb un euro se vinde chiar şi cu 4 lei şi 78 de bani.

Odată cu deprecierea leului, românii vor fi nevoiţi să plătească mai mult pentru chiriile şi ratele în euro, pentru locuinţe şi pentru facturi. Şi nu numai.

Deprecierea leului are impact asupra economiei în ansamblu. Şi asta deoarece cumpărăm multe produse din Uniunea Europeană. În primele 11 luni din 2018, valoarea a fost de peste 57 de miliarde de euro, din care alimentele au reprezentat aproape 48 de miliarde de euro.

„Având în vedere că noi consumăm o mare parte din bunurile de pe piaţă din import, preţurile acestora este influenţat de cursurile de schimb şi practic este vorba despre un cerc vicios. Avem mai mulţi bani, artificial creaţi, cu care cumpărăm bunuri de consum din import, preţurile acestora cresc, leul se devalorizează, există un alt imbold pentru a scumpi aceste produse”, afirmă Bogdan Glăvan, economist.

Producătorii români nu pot însă să ofere alternative pentru produsele pe care le cumpărăm din străinătate. Asta înseamnă că vom continua să importăm mult şi cum cea mai mare parte a mărfurilor vine din Uniunea Europeană, vom da lei pentru a cumpăra produse în euro. Adică, în final, vom plăti mai mult pentru aceleaşi produse.

„Efectul va fi unul de atragere a atenţiei în primul rând, de temperarea apetitului pentru consum, dar nu cred că într-o manieră extrem de agresivă deocamdată. Vorbim de o fluctuaţie de ordinul a 2-3 procente faţă de intervalul în care ne situăm în mare parte anul trecut”, spune Claudiu Cazacu.

„Câtă vreme politica de cheltuieli, de deficit bugetar, de cheltuială iraţională va continua, atâta vreme în economie vor fi prea mulţi lei în comparaţie cu producţia noastră şi atâta vreme leul se va devaloriza şi preţurile vor creşte”, spune Bogdan Glăvan, economist.

Însă creşterea preţurilor are şi... un câştigător - bugetul de stat. Şi asta deoarece cu cat preţurile sunt mai mari cu atât şi TVA-ul colectat de stat este mai mare.

Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană pentru a noua lună la rând

Ministerul Finanţelor a împrumutat azi aproape jumătate de miliard de euro pentru finanțarea deficitului și a datoriei publice

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Covid, pe fondul crizei politice

Boloş, despre efectele crizei politice în economie: Băncile nu mai împrumută guvernul. „E o perioadă destul de incertă”

Partenerii noștri