Secretul succesului din spatele vinurilor moldoveneşti
Anul 2018 a fost unul dintre cei mai buni pentru producţia de struguri şi, implicit, de vin din Republica Moldova. Au fost prelucrate 356.000 de tone de struguri, din care s-a obţinut 19 milioane decalitri de vin. Această cantitate s-a adăugat celei deja existente rezultând o cantitate de 34 de milioane de decalitri la începutul anului viticol 2018-2019.
Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul
„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi
Ciolacu, criză de furie
Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații
Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025
Care este legătura dintre studii și nivelul de trai
Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală
Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)
Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”
Cristian Gafin, reprezentat Crama Castel Mimi: 2018 şi 2019 au fost ani destul de buni din punct de vedere al vremii şi cu toamnă uscată, practic cel mai mult producem în jur de 1,5 miloane de litri.
Evident că cea mai mare cantitate din vinul produs merge la export. Anul trecut, Moldova a exportat 14,1 milioane de decalitri de vin, majoritatea cantităţii fiind vrac şi nu îmbuteliat. Ţara în care moldovenii au exportat cel mai mult vin îmbuteliat a fost Polonia cu 14%, urmată de România şi Cehia cu câte 13% şi de Rusia şi China cu câte 12%. Reprezentanţii cramelor moldoveneşti spun că în ultimii ani au reuşit să crească exporturile pe piaţa asiatică.
Cristian Gafin, reprezentat Crama Castel Mimi: În Republica Moldova se vând undeva vreo 10 procente din tot ce se produce, 90 de procente pleacă peste hotare şi cum am spus majoritatea pleacă în China, 30 de procente, este cea mai mare piaţă pe care o avem în acest moment. România la fel este un mare jucător pe piaţa de exporturi cu vreo 15 procente şi deja Polonia, Cehia, Korea de Sud şi aşa mai departe.
Exporturi de 140 de milioane de litri de vin
Viorica Ombun este reprezentantul unei firme care importă vinuri moldoveneşti în România. Spune că, în ultimii ani, românii s-au deschis tot mai mult către piaţa vinurilor din Moldova.
Viorica Ombun, importator vinuri: Importăm de la opt crame din Republica Moldova, vinuri şi distilate din vin. Trendul este către vinurile uşoare, albe, rose, foarte aromate cu aciditate uşoară şi iarna deja spre vinurile un pic mai corpolente şi mai rotunde. La noi este un top vânzări, un vin premium din soiul autohton rară neagră, malbec şi syrah, un cupaj foarte bine apreciat dara vem şi cabernet, merlot, saperavi, fetească neagră iarăşi un vin care vara chiar dacă este, acest soi este vinificat în rose sau este roşu, este foarte apreciat de toţi cunoscătorii.
Vinurile moldoveneşti, intens promovate
Vinurile moldoveneşti au ajuns să fie prezente pe principalel pieţe europene şi mondiale. Cheia succesului o reprezintă strategia de promovare. Producătorii şi autorităşile din Moldova au înţeles că doar împreună vor putea să îşi facă loc pe marile pieţe. Aşa că, de câte ori merg la concursuri şi târguri internaţionale o fac sub cupola aceluiaşi brand.
Diana Pavelescu, somelier: Sunt toţi, au un stand, au un logo comun, întotdeauna, la toate târgurile externe este Wines of Moldova, vinurile din Moldova sunt branduite foarte bine, au activităţi, poţi să găseşti vinuri foarte bune acolo, foarte interesante şi au un singur mesaj, ei comunică toţi la fel. Dacă nu ar fi uniţi s-ar întâmpla ce se întâpmplă la România unde sunt mai multe asociaţii, fiecare dintre aceste asociaţii are stand... asta ne lipseşte nouă şi de aceea admir Moldova foarte mult, pentru că au o comunicare unitară, au un singur brand de ţară Wines of Moldova şi pe acela îl comunică peste tot.
Specialiştii susţin că mari diferenţe între soiurile de vin produse în România şi Moldova nu sunt. Doar că moldovenii au învăţat să îşi vândă marfa mai bine.
Diana Pavelescu, somelier: Avem aceleaşi soiuri de struguri, fetească albă, fetească regală, neagră, rară neagră, la noi numeşte băbească neagră, sunt şi soiuri româneşti tradiţionale, sunt şi soiuri internaţionale care sunt pe piaţă, vinurile sunt făcute cu foarte multă atenţie, sunt vinuri corecte, vinuri bune, promovarea este cea care face diferenţa.
În Republica Moldova, suprafaţa cultivată cu viţă de vie depăşeşte 130.000 de hectare. Producătorii estimează că în acest an vor recolta peste 700.000 de tone de struguri.
Editor web: Alina Popescu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News