Cum și-a lăsat comunismul amprenta pe chipul orașului românesc
Campania continuă şi în luna iulie în jurnalele Digi24, cu seria dedicată arhitecturii şi urbanismului în comunism. De luni, 21 iulie 2019, Elena Tănase ne arată cum a influențat totalitarismul atât spațiul public, cât și felul în care oamenii își petreceau viața de toate zilele.
Arhitecţi, istorici, bloggeri şi locuitori ai unor spaţii definitorii arhitectural explică la Digi24 de ce multe oraşe româneşti, de la Suceava la Galaţi, la Deva, Craiova sau Braşov, seamănă între ele până la confuzie, de ce Bucureştiul nu reuşeşte să îşi vindece, nici la 30 de ani de la căderea comunismului, imensa traumă provocată în anii ‘80 de distrugerea și demolarea a 5,9 de kilometri pătraţi de case, grădini, școli, biserici și spitale şi care sunt, totuşi, perspectivele însănătoşirii.
„În societăţile libere, arhitectura nouă se adaptează celei mai vechi şi îşi găseşte locul, mai calm sau mai impetuos, în vechile tipare ale localităţilor, ca o persoană care îşi înnoieşte garderoba, dar păstrează şi ţinutele valoroase mai vechi şi, mai ales, îşi păstrează identitatea. Totalitarismele secolului XX îşi trag numele de la faptul că au pretins să creeze omul nou şi să dea naştere unei noi identităţi, ştergând orice urmă a Vechiului Regim. În acest sens, regimurile totalitare au vrut să controleze toate aspectele vieţii oamenilor, inclusiv tipul de locuire, stilul de viaţă, maniera în care îşi petrec timpul în spaţiul privat sau în spaţiile publice. Hitler, Mussolini, Stalin, Dej şi Ceauşescu, cu toţii și-au dorit ca spaţiile publice şi private să fie în ton cu liniile de forţă ale ideologiei lor. Dictaturile folosesc intensiv arhitectura ca instrument de propagandă”, explică realizatoarea campaniei.
În orice regim politic, spaţiul construit este o vitrină a concepţiei despre putere, autoritate şi guvernare. Templele, forurile, piramidele Antichităţii, palatele şi bisericile Evului Mediu, clădirile instituţionale, vastele lucrări de infrastructură şi accelerarea urbanizării în modernitate, toate poartă amprenta unui anume mod de a vedea omul, lumea, relaţia cu natura.
Elena Tănase, realizatoarea campaniilor Digi24 „1990 - Anul 0, era noastră”, „Coroana de Oţel”, „100 de ani de comunism”" și „O sută de ani de viitor”, va încheia acest proiect în luna decembrie, când se împlinesc 30 de ani de la căderea comunismului, cu un documentar de lung metraj despre Revoluţia Română din 1989.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News