Românii care s-au înghesuit la Cluj au ajuns în Germania. Cum au fost întâmpinați acolo și ce reacții au stârnit
Românii care s-au înghesuit la Cluj pe aeroport au ajuns în Germania, la muncă. Stau în locuinţe modulare și muncesc în regim de carantină. Totuşi, unii politicieni germani îi văd ca pe o sursă de răspândire a bolii.
Investigație sub acoperire pe plantațiile din Germania
Panică în Munchen. Un bărbat înarmat a fost împușcat de polițiști
Avionul care trebuia să aducă echipa națională în țară s-a stricat
Protest uriaș față de extrema dreaptă din Germania
Ciolacu i-a dus premierului bavarez o ladă cu mici și l-a invitat în România
Atac cu cuțitul în orașul german Mannheim
Explozie puternică într-un bloc din Germania
Dezastru în Europa, unde sunt coduri portocalii de furtuni
Caz șocant în Gorj. Un copil ar fi fost vândut în Germania pentru 8.000 de lei
Dusseldorf. Primele grupuri de români au ajuns deja pentru culesul sparanghelului și a altor legume. Înghesuiţi pe aeroport în România, primiţi cu braţele deschise de fermierii din Germania. Pentru că românii au experienţă în acest domeniu. Vin de ani de zile în Germania la cules.
„Suntem ușurați că Executivul german a deschis această cale. Prin măsura aceasta fermele noastre rămân funcţionale”, spune Joachim Rukwied, de la Asociaţia Fermierilor din Germania.
Companiile de aviaţie dau asigurări că muncitorii români au fost transportaţi în cele mai bune şi sigure condiţii.
„Aerul la bord este filtrat foarte des. Avem filtre eficiente. Riscul de a se infecta unii de la alții este mult mai mic decât în cazul altor zboruri”, spune Michael Knitter, reprezentant al unei companii aviatice.
Românilor le-a fost luată temperatura chiar pe aeroport. Au fost conduși direct la autocarele care i-au dus la plantațiile de sparanghel și de căpșuni.
Politician german: Vin la noi pentru că trăiesc în sărăcie!
Unii politicieni germani nu văd însă cu ochi buni venirea românilor. O văd ca pe o potenţială sursă de răspândire a COVID-19 într-o ţară lăudată pentru felul în care ţine epidemia sub control.
„Vin la noi pentru că au nevoie, pentru că trăiesc în sărăcie, pentru că au mare nevoie de bani. Și oare cine nu semnează că este capabil să muncească, chiar dacă nu este, dar știm cum este omul”, spune Friedrich Ostendorff - parlamentar german din partea Alianței 90/Verzii.
„Sunt zone în România care sunt în carantină, de acolo nu iese nimeni și nici nu călătorește în Germania ca să lucreze în agricultură”, este replica pe care le-o dă fermierul Peter Muss. „Am primit garanții de la partea română. Și aici au loc controale stricte, din zonele carantinate nu iese nimeni”, adaugă fermierul.
Românii vor munci 14 zile în regim de carantină. Vor fi cazaţi separat de alte grupuri de muncitori şi vor munci la distanţă de alţi lucrători. Fermierii au pregătit anul acesta, în mod excepțional, pentru români locuinţe modulare.
„Nu au contact cu alții, trebuie să folosească mănuși, să poarte mască”, dă asigurări fermierul Ulrike Coenen.
Venirea muncitorilor, un subiect dezbătut la televiziunile din Germania
Robert Schwartz, jurnalist Deutsche Welle, a declarat pentru Digi24 că subiectul românilor care au venit la muncă în Germania este unul de interes nu numai din prisma presiunii ca sparanghelul să fie cules și să ajungă degrabă pe mesele germanilor, în condițiile în care duminică este Paștele, dar este unul dezbătut la toate posturile TV, publice și private, mai ales din cauza haosului care a însoțit plecarea acestora de la Cluj.
În fiecare an, agricultura germană are nevoie de circa 300.000 de lucrători din Europa de Est, cei mai mulți venind din Polonia, România și Bulgaria. Asta, pentru că nu există forță de muncă internă pentru aceste lucrări de sezon. Unii dintre acești muncitori vin de ani de zile și au experiență, iar fermierii germani îi preferă pentru eficiență. Ei au plătit pentru cursele charter și pentru autocare, au făcut amenajări pentru respectarea carantinei. La rândul lor, sindicatele au spus că vor face controale să vadă dacă muncitorii sunt remunerați corect și au pus la dispoziția lor numere de telefon pentru eventuale plângeri.
40.000 de muncitori sunt așteptați în aprilie și alți 40.000 în luna mai, iar pentru venirea lor au fost deschise granițele printr-un acord la care a ajuns mediul economic cu cel politic, a explicat Robert Schwartz.
Editare web: Luana Păvălucă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News