Centenarul, sărbătorit de ruşii lipoveni: "Crearea României Mari ne-a adunat la un loc"
Evenimentul de la 1 decembrie 1918 ocupă un loc aparte şi în memoria minorităţilor naţionale. Pentru ruşii lipoveni, ajunşi aici acum trei secole, episodul istoric de la Alba Iulia a însemnat o consolidare fără precedent a comunităţii, după cum susţin azi reprezentanţii săi.
"Rușii lipoveni sunt o parte importantă a națiunii române", iar "istoria României este istoria tuturor comunităților care trăiesc aici de sute de ani", consideră Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), instituţie care a găzduit, sâmbătă, un eveniment prin care comunitatea ruşilor lipoveni a marcat Centenarul Marii Uniri. "Veniți din motive de prigoană, rușii lipoveni s-au așezat într-un loc în care nimeni nu a vrut să se stabilească, s-au adaptat în cea mai dificilă zonă", a mai subliniat directorul MNIR.
Cu această ocazie, oficialul a anunţat şi încheierea unui protocol între muzeul Naţional de Istorie a României şi Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (CRLR).
"De 300 de ani ne promovăm și păstrăm tradițiile, istoria și cultura și ne bucurăm de sprijinul statului român: avem reprezentanți în Parlament, avem sprijin pentru bisericile care trebuie reparate și chiar pentru construcția unora noi", a declarat şi preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Silviu Feodor. "Prin bunătatea noastră, se exprimă bunătatea pe care a avut-o şi o are România faţă de toţi ruşii lipoveni", a mai subliniat liderul CRLR.
Persepectiva acestuia a fost întărită de un alt membru al comunităţii, profesorul Feodor Chirilă, care, pe deasupra, insistă asupra semnificaţiei aparte pe care o are momentul 1 decembrie 1918 pentru ruşii lipoveni: "Crearea României Mari ne-a adunat la un loc pe noi, rușii lipoveni. Noi suntem români. Dacă nu ar fi existat Marea Unire nu ar fi existat drepturile egale pe care le avem azi".
"Comunitatea tătară s-a simțit cel mai bine protejată aici, în România", a subliniat şi Amet Aledin, liderul unei alte comunităţi, cea tătară, în prezent secretar de stat, la Departamentul pentru relaţii interetnice.
O stare de fapt care îşi are rădăcinile în ceea ce s-a întâmplat la Marea Adunare Naţională de la 1 decembrie 1918, crede şi deputatul Varujan Pambuccian, reprezentant al comunităţii armene, şi lider al grupului minorităţilor naţionale din Parlament. "După ce România a fost salvată de armată a urmat un moment de un modernism ieșit din comun pentru acele vremuri: o adunare naţională la Alba Iulia. A fost vorba acolo de cum se va structura nu doar teritoriul, ci și națiunea română. Se face vorbire de popoarele de aici, adică și de minoritățile de aici, iar noi suntem părți constitutive ale națiunii române. Asta ne deosebește foarte mult de emigrația economică, de exemplu. Noi suntem elemente, comunități care au structurat națiunea română încă de la reformarea sa de după primul război mondial", a declarat Pambuccian.
La eveniment a participat şi ambasadorul Rusiei, Valeri Kuzmin, care, conform organizatorilor şi-a anunţat prezenţa în ultimul moment. În mesajul său, oficialul rus a parcurs punctajul standard de pe agenda diplomaţilor ruşi în această perioadă: câteva referiri la contoversata politică a "compatrioţilor", prin care regimul Putin încearcă să se apropie de ruşii şi vorbitorii de limbă rusă de peste graniţe, respectiv punctul de vedere oficial al Moscovei asupra tensiunilor din strâmtoarea Kerci, unde situaţia a degenerat după confiscarea unor nave ucrainene de către marina rusă.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News