Şi-au pierdut copilul după o infecție luată în spital: „Urlau că venim pentru o banală temperatură”
Infecțiile din spitale sunt din ce în ce mai multe și necruțătoare, în special cu nou născuții care nu au imunitatea formată! Un astfel de caz v-am prezentat în primul episod al campaniei Digi24, „Pacient în România”. De atunci ne sunt sesizate foarte multe cazuri de infecții luate din spitale, de bebeluși. Prima familie care a avut curaj să ne povestească drama prin care a trecut într-un spital din capitală a fost familia Radu, din Călărași. La câteva zile distanță, tragedia se repeta în alt colț al țării, la Sibiu. Adolf Lichtenstein, ne semnala cu disperare că familia despre care vorbisem, nu era singura care trecea printr-o astfel de suferință. Și copilul lui decedase în urma unei infecții provocate de o bacterie din spital.
Povestea cutremurătoare a unei românce, căreia medicii din Bacău i-au dat 5 luni de trăit, dar salvată de doctorii din Turcia
Focar de norovirus la liceul din Timișoara unde zeci de elevi și profesori au ajuns la spital
„Dacă nu mai sunt bani, înseamnă că eu pot să mor”. Disperare în spitalele din România, după ce Guvernul a redus cheltuielile bugetare
Primul spital din România construit de la zero de stat ar putea să nu mai funcționeze
Lipsă de materiale sanitare în spitale. Medic: Trec anii și nu suntem mai bine
Spitalul în care aparatura de sute de mii de euro zace în cutii
România, prima în topul șpăgilor din Sănătate, în UE
Spital abandonat la marginea Timișoarei
Pacient în România. De ce ne pleacă medicii
Adolf Lichtenstein, tatăl copilul mort: Am luptat mult pentru visul ăsta şi din neglijenţă nu mai îmi găsesc cuvintele, nu ştiu pe cine să dau vina. (...) se fac trei săptămâni şi nu avem niciun rezultat. Am fost sunat de doctor şi a spus că suntem încă în anchetă. Urma să ne extindem, să îi facem lui o cameră separată. Este un vis care a dispărut.
Asta e poză făcută de cineva care avea acces în blocul operator ca să pot să îmi văd şi eu copilul (...) Asta a fost la nici o oră de când s-a născut. Toţi au spus că are gura mea.
E una dintre puţinele amintiri pe care Adolf Lichtenstein le are cu fiul său Markus.
Visul de a avea un copil l-a făcut să se întoarcă în România. Nouă ani lucrase în Austria, la căile ferate, ca să strângă bani să ridice o casă în care să crească bebeluşul pe care şi-l dorea alături de soția sa. După cinci ani de așteptări, pe 10 ianuarie, se năştea Markus Alecsander. Băiatul a primit nota 10 la naștere, iar după patru zile pleca cu mama lui acasă. Medicii i-au asigurat că amândoi sunt sănătoși tun. Mirajul vieţii în trei a durat doar o zi şi jumătate.
Adolf Lichtenstein: A făcut temperatură, nu mai voia să mai mănânce, făcea diaree... Am mers la spital. Au început să urle asistentele pe hol că venim pentru o banală temperatură. Eram foarte disperați. Dezastru, spitalul ăla. Soția m-a sunat după nici o jumătate de oră după ce am lăsat-o în salon. Mizerie, paturi vechi, copilul avea pat de metal, grilaje de metal ruginite și vopsea sărită.
Starea de sănătate a lui Markus se înrăutăţea cu fiecare oră care trecea. Veştile proaste curgeau în cascadă. Cei doi părinți abia le făceau faţă.
Adolf Lichtenstein: Îi făceau analize peste analize, îi lua sânge, îi băgau sânge, îi făceau analize una într-una să vadă rezultatele, deşi rezultatele mergeau tot mai prost. A fost internat la pediatrie şi după aia a fost transferat la ATI ca să fie intubat. Înainte să îl intubeze, el a intrat în stop cardio-respirator, a fost resuscitat şi după aia a fost intubat.
Soţia a fost informată doar atât - copilul este rău, nu, nu este rău, copilul nu este grav, este critic. Atunci nouă ni s-au ridicat nişte semne de întrebare pentru că nu ne dădeau toate detaliile. Deşi noi am semnat un contract - doriţi să fiţi informaţi la fiecare - da.
Când am auzit că copilul meu urma să fie intubat, m-au apucat toți fiorii. Vă dați seama? Copilul, intubat la numai două zile de la externare. Am ajuns acasă și am urlat, am urlat să mă descarc pentru că trebuie să îi dau soției mele putere. Trebuia să îi dau putere ca să nu o pierd și pe ea.
Medicii au început investigaţiile. Trebuiau să stabilească ce transformase un copil aparent sănătos într-o legumă. Prima suspiciune - meningita.
Adolf Lichtenstein: După ce a fost intubat a doua zi ne-au chemat să semnăm un contract cu ei cum că suntem de acord să-i facă puncție lombară, ca nu cumva infecția să fie și extinsă la creier, deși la creier a fost. I-au făcut radiologii și la stomac și la cap, i-au spus că nu au găsit nimic.
După 4 zile, analizele infirmau diagnosticul de meningită, dar aduceau o altă veste proastă - copilul era infectat cu ECOLI ESBL, forma cea mai gravă a acestei bacteriei. În disperare de cauză, părinţii caută ajutor în străinătate.
Adolf Lichtenstein: Am cerut copii după antibiograme și le-am trimis în Franța unei doctorițe și mi-a spus că copilul meu moare. Deci, este foarte grav trebuie să mă pregătesc . N-am vrut să-i spun soției și mă bucur.
După 13 zile, trupul micuţ al lui Markus nu a mai avut puterea să lupte. Băiatul s-a stins răpus de infecţia care îi cuprinsese tot corpul. Abia necropsia a pus adevăratul diagnostic.
Adolf Lichtenstein: După autopsie ne au spus că.... cauza principală... meningită acută purulentă, iar meningita a fost cât o nucă pe creier, dar nimeni nu a observat-o, deși i s-au făcut radiologii.
Pe foaia de externare spune că poate fi externat şi este clinic sănătos, deşi rezultatele analizelor spun că bilirubina era în creştere, însemnând că icterul îşi face apariția. Era în creştere în data de 12, în data de 13 din nou era în creştere - era 7.90. În data de 14, când l-au externat nu i-am mai făcut decât trei analize. Nu mi se pare firesc. Din care bilirubina lipseşte, iar aici este infecţie... a fost externat cu o mică infecţie. Dădea semne din maternitate.
Alexandra Lichtenstein, mama copilului decedat: N-ar fi trebuit să ne dea drumul acasă așa de repede. Probabil aveau nevoie de paturi, mai sunt mămici care nu știau și mai aveau nevoie de pat liber. A spus că suntem sănătoși amândoi și putem să plecăm acasă.
În lipsă de răspunsuri, părinții au început propria investigaţie.
Adolf Lichtenstein: Pătuțul a fost cumpărat de pe net, dezinfectat. V-am spus, am cumpărat de 200, 300 de lei dezinfectant, am dezinfectat toată casa. Tot absolut. Am cumpărat fiecare rufă în parte, inclusiv hainele soției, hainele lui, chiar dacă erau noi. Am cumpărat mașină special pentru bebeluși, să fiarbă hainele la 90 de grade, să ardă toți microbii.
Mai întâi au aflat că Markus a fost externat, deși nu era perfect sănătos.
Ioana Mătăcuță, medic pediatru Spitalul de Pediatrie Sibiu: Noi am ajuns la concluzia de sepsis. Prin sepsis înțelegând o infecție diseminată, răspândită în întreg organismul, deci nelocalizat. Diagnosticul de meningită a fost luat în considerare și la noi, ocazie cu care am făcut puncție lombară am prelevat toate probele biologice și la acel moment am infirmat acest diagnostic.
Pe scurt, băiatul avea o infecţie puternică, pe care, spun medicii de la Spitalul de Pediatrie ar fi putut fi luată doar dintr-un alt spital. Singurul loc unde stătuse băiatul era Maternitatea.
Ioana Mătăcuță: Este o infecție luată din spital. N-aș putea să vă spun din care spital. Vă spun clar că nu de la noi, pentru că toate aceste probe s-au luat la momentul internării. S-a identificat un e-coli ESBL pozitiv. În general se citează coroborat cu asistența medicală.
În fața tuturor analizelor, medicii din maternitate recunosc și ei că era ceva în analize care ar fi putut să le ridice semne de întrebare.
Livia Ognean, medic neonatolog Maternitatea din Sibiu: În prima zi de la naștere a avut o proteina C discret mare. Este un indicator nespecific de infecție, indică în mod specific inflamația. Sunt mult mai mulți microbi decât pot laboratoarele se descopere.
Până în ziua în care ne-am interesat de acest caz, pentru spitalul de Pediatrie, Maternitatea din Sibiu şi Direcția de Sănătate Publică subiectul nu exista. După întrebările noastre, DSP a primit certificatul medico-legal și părinții au fost informaţi de conducerea Spitalului de Pediatrie să le spună că se face o anchetă.
Georgeta Marga, medic șef epidemilog DSP Sibiu: Nu mă pot pot pronunța în speța actuală, nu mă pot pronunța pntru că nu am făcut investigații... Nu mi s-a raportat cazul. Nu s-a raportat la DSP această suspiciune de meningită bacteriană în 5 zile, conform normativelor. Și au trecut 13.
Până când ancheta va stabili ce s-a întâmplat cu adevărat, și Adolf și soția sa trăiesc cu amintirea copilului lor: momentele în care au fost o familie, dar pentru mult prea scurt timp.
Alexandra Lichteinstein: Era foarte vesel, nici când mânca nu putea să stea liniștit, nu-i plăcea să stea fără hăinuțe, ura frigul.
Adolf Liechtenstein: Noaptea e cel mai greu. Pentru noi a fost un miracol.
Familia Liechtenstein nu va renunța la visul de a avea un copil. Cei doi știu însă sigur că nu vor mai merge într o maternitate de stat și, mai mult decât atât, se gândesc să plece din țară și să ia viața de la capăt.
Adolf Liechtenstein: Viața noastră? Tristă, pentru că am vrut un vis care s-a spulberat în câteva zile. Am luptat mult pentru visul ăsta și din neglijență, nu știu, nu-mi găsesc cuvintele. Posibil să renunț la multe și o să mă chinui să o conving să plec. Să plecăm, nu să plec. Aș fi vrut să vindem tot să plecăm din țară.
Așteptăm în continuare sesizările dumneavoastră la numărul nostru de Whatsapp, pe Facebook sau pe adresa redacției. Săptămâna viitoare vă arătăm cum este pregătită România în faţa epidemiei de gripă, într-o perioadă în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii vorbeşte despre o iminentă pandemie.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News