Exclusiv INTERVIU. Mihnea Boștină, virusolog: Marea problemă a vaccinului anti-COVID este că s-ar putea să fie foarte puțin eficient

După mai bine de jumătate de an de pandemie, suntem în așteptarea unui vaccin, deși virusul nu și-a dezvăluit încă toate secretele. Oamenii de știință descoperă în fiecare zi noi date despre virusul care s-a răspândit pe toată planeta și care acum pare să fie într-o nouă ofensivă. Cercetătorul virusolog Mihnea Boștină, care predă la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, a vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre stadiul dezvoltării unui vaccin împotriva virusului, dar și despre cum stăm în privința descoperirii unui tratament eficient pentru COVID-19.  

Teodora Tompea, jurnalist Digi24: Ce mai știm acum, la mai bine de jumătate de an de când avem pandemie, care sunt noutățile despre SARS-CoV-2?

Mihnea Boștină, virusolog: Istoric, nu cred că am avut vreodată de-a face cu atât de multe cunoștințe despre un domeniu științific. Deci, știm mult mai mult despre virus, știm mult mai mult cum putem să tratăm virusul față de acum 6 luni, chiar dacă nu avem un tratament care să funcționeze 100%. În mod clar știm multe detalii despre ce putem face și ce nu putem face.

Tratament cu anticorpi care împiedică virusul să se reproducă

Teodora Tompea: Pentru că ați vorbit de tratamente, zilele acestea am discutat despre un tratament, acela cu anticorpi monoclonali, folosit în cazurile medii, care ar fi o variantă destul de bună.

Mihnea Boștină: Cred că terapia cu anticorpi monoclonali a fost de la început probabil cea mai - nu cea mai ușoară - dar cu cele mai multe șanse de izbândă în momentul în care se discuta despre diverși inhibitori ai replicării sau ai intrării în celule a virusului sau despre vaccinuri. Și lucrul acesta s-a făcut. Poate țineți minte, când a fost vorba de Zika, de Ebola, totdeauna anticorpii monoclonali au fost prima generație de tratament care s-a încercat.

Într-o variantă mai puțin spectaculoasă, dar mult mai ușor de realizat, a fost terapia cu plasmă, în care luăm sânge de la cineva care a fost infecata, sângele acesta, plasma, are anticorpi și folosim această plasmă cu anticorpi, despre care nu știm mare lucru, încercând să blocăm infecția în altcineva.

Acesta este un pas mai în plus și anume căutăm un anticorp care funcționează foarte, foarte bine, îl caracterizăm, vedem unde se leagă, după care îl producem în cantități mari și îl putem oferi.

Ce diferență este între un anticorp monoclonal și un răspuns la un vaccin? La un răspuns la un vaccin, organismul însuși creează acești anticorpi, anticorpii aceștia rămân în organsim timp de luni și luni și poate chiar ani, zeci de ani, iar în momentul în care organismul este invadat de un nou virus, anticorpii fie anihilează virusul, fie declanșează un răspuns imunitar care elimină virusul. Din nefericire, anticorpii aceștia monoclonali sunt o soluție temporară, pentru că după câteva săptămâni sau luni, ei sunt eliminați din sânge. Nu sunt ceva produs de organismul uman, dar cel puțin sunt (o soluție) pentru persoanele infectate, pentru personalul medical care lucrează în spital.

Când va fi gata vaccinul și care este marea lui problemă

Teodora Tompea: Când să ne așteptăm la un vaccin? Dincolo de graba aceasta de a găsi o soluție pentru COVID-19 este foarte important ca vaccinul să fie sigur.

Mihnea Boștină: Ce va fi foarte interesat de văzut este eficiența acestui vaccin și există câteva mari probleme cu eficiența acestor vaccinuri. Vaccinul rusesc, vaccinul acesta de la Oxford, vaccinul chinezesc, cel de la J&J folosesc așa-numiții adenoviruși. Adenovirușii sunt niște viruși care infectează în mod normal populația, dau o răceală de câteva ore, o zi, deci nu este o problemă, în care au fost diferite modificări și a fost introdusă această proteină specială, așa-numita „spike protein”, proteina care recunoaște receptorul, care este produsă de acest adenovirus și organismul o recunoaște ca proteină străină și declanșează un răspuns imunitar împotriva ei. Problema este că toți acești adenoviruși circulă deja în populație și atunci există anticorpi împotriva acestor vectori. Când noi încercăm să vacccinăm cu un astfel de vaccin, cu un astfel de virus, deja organismul va recunoaște acest virus ca un corp străin și nu va avea niciun efect. Asta este marea problemă, că s-ar putea să fie foarte puțin eficient și mai ales va fi cu mult, din ce în ce mai ineficient, odată cu vârsta pacientului. Pentru că un copil de 2-3-5-6 ani probabil nu are anticorpi, nu a fost niciodată infectat de un adenovirus 5 sau 6 sau depinde ce strain (tulpină - n.r.) se folosește. În timp ce  dacă ajungem să vorbim de oameni de 50-60-80 de ani, probabil că în viața lor au fost deja expuși la astfel de virus, au anticorpi și în momentul când primesc vaccinul, vor declanșa un sistem imunitar care va bloca însuși vaccinul.

O strategie nouă, dar niciodată folosită în vaccinarea oamenilor

O variantă alternativă la acest tip de vaccin sunt vaccinurile cu un virus fie complet anihilat, fie cu un virus foarte, foarte slăbit, dar virusul natural. Discuția aceasta este mult mai complicată și nu sunt foarte multe vaccinuri în prima linie care folosesc tehnologia aceasta, strategia aceasta.

O strategie foarte nouă, care nu a fost niciodată folosită în vaccinarea oamenilor, dar care este foarte simplă și foarte sigură, cel puțin în principiu, este aceea de a declanșa un sistem imunitar simplu prin introducerea ARN-ului sau ADN-ului care codează pentru proteina respectivă. În cazul nostru, întotdeauna vorbim de „spike protein”, de proteina membranară care recunoaște virusul. Nu este niciun vaccin acceptat și utilizat care să folosească tehnologia asta, așa că nu știm, iarăși, cât de eficient este, care sunt dozele care trebuie date unei persoane ca să funcționeze, nu știm cât de mult va dura în cazul în care se creează un sistem imunitar, cât de mult va dura imunitatea ș.a.m.d.

Când ar putea fi gata un vaccin

Primul stagiu este pentru determinarea siguranței vaccinului și toate l-au trecut, vaccinurile sunt sigure, al doilea este eficiența pe un număr mic de pacienți, iar al treilea este să vedem cât de eficient este pe un număr mare și multe dintre aceste stadii clinice se desfășoară pe 10-20-30 de mii (de subiecți - n.r.).

Probabil mă veți întreba când ne putem aștepta la un vaccin, un vaccin care să fie din abundență și accesibil. Probabil că nu mai devreme de martie -aprilie - mai, poate chiar vara anului viitor. Pe de altă parte, este foarte probabil să avem diverse variante ale vaccinului chiar la sfârșitul anului acesta, pentru că spuneam deja că toate aceste teste clinice care înregimentează zeci de mii de oameni sunt deja în curs. În momentul în care începem să fim deja destul de siguri că aceste teste dau rezultate pozitive, nu ne oprește nimeni să crește numărul la sute de mii sau milioane de oameni. Un exemplu bun a fost vaccinul antipolio din anii '62 când a fost făcut stagiul 3 pe aproape 2 milioane de copii. Se știa că este sigur. Cu cât antrenăm mai mulți oameni în aceste teste, cu atât rezultatele sunt mai solide și mai rapide. 

Purtarea măștii ar putea face și gripa, și COVID-ul mai puțin virulente

Teodora Tompea: Ce mai știm despre cum acționează virusul în privința copiilor?

Mihnea Boștină: Nu știm foarte mult, ce s-a demonstrat este că într-adevăr copiii, deși au simptome mai puțin dramatice decât în cazul adulților, pot transmite virusul. Din fericire, nu au fost cazuri foarte multe și foarte grave.

Teodora Tompea: Va fi greu de gestionat sezonul de gripă cu SARS-CoV-2?

Mihnea Boștină: Purtând măști, încărcătură virală transmisă de la o persoană infectată la o persoană care nu este infectată este mult mai mică și în mod normal în momenul în care când ești infectat cu mai puțini viruși organismul poate reacționa mai rapid și mai eficient decât atunci când ești infestat cu mii sau zeci de mii de particule virale.

Acolo unde oamenii nu purtau masca, 40% din cei detectați pozitiv au fost asimptomatici. În momentul în care ne uităm la vasul unde se purta masca, 80% din cei infectați au fost asimptomatici. Cu cât limităm încărcătura virală, deci dacă purtăm mască, cu atât mai mare șansa este să avem o variantă a bolii foarte, foarte benefică, să zic, fără simptome. ceea ce nu numai că este o veste bună că nu ne imbolnavim, dar probabil, și nu există foarte multe studii exacte în această privință, dar probabil funcționează și ca un soi de vaccin, pentru că odată ce ai fost infectat, organismul a reacționat, anticorpii au fost produși. Cel puțin în viitorul de câteva luni, șase luni, un an, o nouă infecție nu este posibilă sau chiar dacă este posibilă este mult mai puțin gravă.

Editor : Luana Pavaluca

• Etichete:
• coronavirus
• virusolog
• vaccin coronavirus
• mihnea bostina
• vaccin covid

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei