Conducerea civilă revine la Spitalul Suceava. Nelu Tătaru: „Pata” politică și degringolada au dus la apariția focarelor de infecție

Spitalul Județean Suceava, unul dintre focarele epidemiei de coronavirus din România, va avea din nou un management civil, după ce conducerea acestei instituții medicale a fost asigurată de armată, în urma demisiei managerului interimar. Anunțul a fost făcut marți seara, la Digi24, de ministrul sănătății, Nelu Tătaru. 

Noua conducere civilă provine chiar din rândul cadrelor medicale ale spitalului. Nelu Tătaru a explicat că echipa medicală din Suceava şi-a ales conducerea interimară, iar predarea va avea loc joi.

„Peste două zile, la Suceava se predă managementul unei echipe civile. Avem în acest moment circuite, avem personal reabilitat, avem o încredere recăpătată, avem un spital care poate face activitate medicală şi eu sper că această săptămână, în care tandemul conducere militară cu cea civilă, aleasă din rândul cadrelor medicale, să poată face o predare în acelaşi condiţii în care s-a făcut şi conduita pe care au avut-o cei din managementul militar”, a explicat Nelu Tătaru.

„Deja la nivelul acestei săptămâni au existat întâlniri, care se perpetuează de vreo trei săptămâni, cu tot ceea ce înseamnă personalul medical de acolo, din spital. Personalul medical şi-a ales conducerea interimară în acest moment. Sunt medici, este dr. Buzdugan, sunt neurochirurgi, ortopezi, care sunt în aceste specialităţi în acest moment. Ei şi-au ales conducerea în care au încredere, lăsându-i pe o porţiune stabilă, rămâne doar ca ei să poată menţine această parte stabilă în care echipa militară, cu rigurozitatea ei, i-a adus”, a spus ministrul sănătății.

O echipă din Ministerul Apărării Naţionale, formată din patru militari - colonel medic Daniel Ionuţ Derioiu – manager, locotenent-colonel medic Dinu Chioralia - director medical, locotenent-colonel Cristian Mihoci – ofiţer de stat major şi maiorul Bebi Lupaşcu – ofiţer de logistică, a preluat managementul medical şi operaţional al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, începând cu data de 2 aprilie.

Și celelalte spitale cu conducere militară vor avea management civil după stabilizarea focarelor

Ministrul a explicat că la Suceava managementul spitalului va fi predat de militari unei echipe civile care şi-a asumat preluarea mandatului, dar speră ca până la ieşirea din starea de urgenţă să fie echipe de medici civili şi la conducerile celorlalte spitale care au management militar în prezent. Condiția esențială este însă stabilizarea focarelor și „respectarea la sânge” a protocoalelor.

„Ne pregătim pentru Deva, ne pregătim pentru Focşani, noi sperăm ca odată cu ieşirea din starea de urgenţă, după stabilizarea focarelor, să putem face lucru. (...) La Suceava terminăm joi, când va fi predarea, iar la celelalte spitale urmează ca în două săptămâni să găsim această echipă care să îşi poată asuma preluarea acestei conduceri”, a spus Tătaru.

„La Deva mă întrebau dacă militarii n-ar putea rămâne vreo doi ani”

„La Suceava, ca de altfel ca şi la Deva, am fost după un moment în care am avut manageri interimari civili, care şi-au dat demisiile. Deşi începuseră să apară medicamente, echipamente, materiale sanitare, nu au putut gestiona situaţia. Poate nu aveau nici autoritatea şi atunci am recurs la management militar. Managementul militar nu a făcut altceva decât a impus rigurozitatea, respectarea unor circuite şi să nu vă gândiţi că nu s-au blocat în nişte inerţii sau respingeri. Dar au fost consecvenţi”, a explicat marţi seară, la Digi 24, Nelu Tătaru.

El a reamintit că managementul militar nu a fost acceptat la început, dar ulterior personalul s-a obişnuit. „Am fost la Deva şi mă întrebau dacă nu ar putea să mai rămână vreo doi ani, chiar dacă la început nu le convenea acea rigurozitate, și-au dat seama că trebuia și se simt în siguranță”, a dezvăluit ministrul sănătăţii.

În contextul rezolvării situației dificile de la Suceava, ministrul i-a amintit pe dr. Indrei, doctorița Trifan, doctorița Cimpoieșu, prof. Azoicăi, cărora le-a mulțumit pentru că, „fără medicamente și fără echipamente, au mers și și-au pus viața în pericol. Au fost niște oameni care nu s-au gândit că merg într-un infern și astăzi, Suceava este în acel punct în care se poate gestiona singură”, a spus Nelu Tătaru.

De ce au apărut spitalele-focar? „Pata” politică și degringolada

Pe de altă parte, ministrul recunoaște că prostul management al spitalelor, care a făcut ca ele însele să devină un focar de infecție, este și consecința unor numiri politice făcute după alte criterii decât profesionalismul. 

El a explicat că problemele de gestionare întâmpinate s-au referit la atitudinea factorilor locali - autoritate locală, direcție de sănătate publică - și la managementul de spital.

„Chiar dacă judecăm politic, politic, dacă așez un manager sau un profesionist într-un post, îi vezi efectul în șase luni. Când ai așezat, politic, dacă ai pus pe cineva într-un post, dă-i voie acelui om pe care l-ai așezat în postul ăla ca la șase luni să se vorbească că este un om bun și un profesionist bun. Toți au pata politică, în funcție de regimurile care vin și trec. Dar dă-i voie acelui om pe care l-ai expus ca la șase luni să se vorbească că este un profesionist. Altfel, politic pierzi”, a arătat ministrul.

Tot ce a însemnat management ori a pierdut legătura cu partea medicală și a gestionat prost, arătând că au echipament, dar de fapt nu era la personalul medical care era expus, ori a venit un moment în care autoritatea locală, care preluase, n-a știut să gestioneze - nu neapăra cu fonduri, dar să poată controla o evoluție a unei unități medicale pe care și-a asumat-o, a explicat Nelu Tătaru.

Factorul local a investit foarte mulți bani la Suceava, care are cel mai mare ambulatoriu din țară, dar „s-ar părea că tot ce a însemnat management de după a prăbușit această mare ctitorie. Rămâne ca această autoritate locală - că este Primărie, că este Consiliu Județean, să concorde cu tot ce înseamnă personal medical, cu tot ce înseamnă management nou și să readucă spitalul din Suceava unde a fost odată”, a spus ministrul.

Pe de altă parte, Tătaru a arătat că DSP-urile și-au pierdut din importanță, odată cu trecerea controlului spitalelor la autoritățile locale. „Am putut observa, în acest moment al pandemiei, și o degringoladă. Acolo unde s-a pierdut controlul, unde focarele au exacerbat și transmiterea comunitară a devenit intensă, am avut sau a existat un DSP care a fost slab, n-a putut face față. Pierderea șirului unei anchete epidemiologice a însemnat și pierderea controlului”, a punctat Nelu Tătaru.

În plus, ministrul spune că unele DSP-uri raportau fals la minister că sunt stocuri și aceasta a fost și motivul pentru care a mers personal pe teren ca să vertifice care este situația. „Noi am pornit de la stocuri 0, am folosit rezervele care erau pentru Ebola rămase în depozite, apoi am avut o luptă în care să găsim aceste echipamente, medicamente, teste, aparate PCR, într-o concurență acerbă”, a susținut ministrul.

Care sunt în prezent focarele de Covid din România

În judeţul Suceava sunt în continuare cele mai multe cazuri de coronavirus, respectiv 2.695, municipiul Suceava şi opt comune limitrofe fiind în carantină.

Ministrul Sănătății a adăugat că, în prezent, există mai multe focare de infecție cu COVID-19, iar 10 județe și Bucureștiul sunt sursa a 70% dintre infectații cu noul coronavirus.

„În afară de București - ca mare aglomerație urbană - și Suceava - care a fost un focar deosebit, care a făcut notă discordantă în tot ce a însemnat această pandemie, mai avem Aradul, mai avem Hunedoara, în care avem focar în desfășurare, mai avem Timiș, Neamț, Botoșani, avem la o limită Brașovul, Mureșul, Bihorul cu număr mare sau crescut  de cazuri, dar la Bihor se și testează destul de mult, conform anchetelor epidemiologice. Acum o săptămână, aveam 10 județe plus Bucureștiul care aveau 70% din cazuri. Sunt anumite focare unde transmiterea comunitară a fost accentuată. Ele au fost tot timpul în atenția noastră. Și eu am fost de două ori în multe locuri din aceste județe”, susține Tătaru.

„Un focar scăpat din mână e greu controlabil și uitați-vă cât a durat la Suceava să îl aducem la o anumită situație cum este astăzi”, a subliniat Nelu Tătaru.

Editor: Luana Păvălucă

• Etichete:
• spitalul judetean suceava
• management spital
• coronavirus romania
• masuri coronavirus romania
• nelu tataru
• conducere militara spital

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei