Cancerul care se poate ascunde în spatele unei banale afte
Diagnosticul de cancer la cap şi gât nu ar trebui să fie unul lipsit de speranţă. Când afecţiunea este depistată la timp, rata de supravieţuire este de 90%. Pacienţii români ajung însă foarte târziu la medic, mulţi dintre ei când nu se mai poate face nimic.
Tarantula, noul animal de companie la modă printre români
Industria mineritului din România ajunge la fier vechi, furată bucată cu bucată. Acuzații grave la CEO Oltenia
Propunere a Ministerului: Elevii să-și schimbe locul în bancă în fiecare modul școlar
Circulație blocată în Timișoara. Un tramvai abia scos pe traseu, a deraiat
Un român a murit pe un şantier din Italia, după ce un zid s-a prăbuşit peste el
Suspiciuni de luare de mită: Procurorii DNA fac percheziții la Serviciul de Ambulanță Dolj și la Spitalul CFR Craiova
MAE: 22 de români, dispăruți după inundațiile catastrofale din Spania
Ce este o fermă de trolli, cum acționează și care este scopul lor
VIDEO Fiica lui Mircea Geoană, acuzată că și-a plagiat discursul după cel al nepoatei lui Donald Trump
Mii de români mor anual din cauza cancerelor de cap şi gât, decese care ar putea fi evitate dacă boala ar fi descoperită la timp. În prezent, doi din trei pacienţi sunt diagnosticaţi în stadiul avansat al bolii. Când diagnosticul vine aşa de târziu, rata de supravieţuire scade la jumătate.
Dr. Ana Băncilă, medic specialist radioterapeut: Pacienţii iniţial tratează cu indiferenţă, nu se gândesc că poate fi ceva grav şi ajung când stadiile sunt avansate locoregional sau câteodată chiar şi metastazice.
Pacienţii ignoră de foarte multe ori semne care ar trebui să-i trimită direct la medicul dentist sau la un specialist ORL.
Alina Comănescu, preşedintele Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate: Dacă vorbim de o răguşeală sau o tuse persistentă, dacă vorbim de ulceraţii, răni sau afte la nivelul gurii, care durează mai mult de trei săptămâni, normal ar trebui ca orice persoană să meargă la medic.
Aşa a făcut şi pacienta din imagine, în urmă cu 21 de ani. Tatăl ei este medic stomatolog şi era obişnuită să meargă regulat la control.
Pacientă: Aveam o aftă care nu-mi plăcea cam de o lună şi ceva, i-am spus, s-a uitat cu atenţie la ea şi m-a trimis la un medic specialist, la un medic oncolog.
A fost diagnosticată, la numai 25 de ani, în stadiul I al bolii, aşa că acum este perfect sănătoasă, deşi tratamentele erau mai puţin dezvoltate pe atunci.
Pacientă: Diagnosticul l-am primit la şase luni după prima aftă. Cum am luat eu asta? Cu indiferenţă. Nu aveam dureri, nu aveam probleme, nu mi-am dat seama ce înseamnă.
A urmat însă cura de chimioterapie, o experienţă traumatizantă.
Pacientă: Începi să ai reacţii şi să vomiţi, şi să-ţi pierzi părul şi să faci urât, să nu mai ai energie şi să te doară tot. Ai momente în care nu vrei să mai faci tratamentul, ai momente în care te resemnezi, ai momente în care îţi pui veşnica întrebare: de ce eu, când ţi se pare totul nedrept.
La nivel global, 5% din tipurile de cancer care afectează populaţia sunt cancere de cap şi gât. Cu cât sunt descoperite mai târziu, cu atât aceste boli pot avea consecinţe devastatoare. În fazele avansate ale bolii, tratamentul combină chimioterapia, chirurgia şi radioterapia. Chiar şi aşa, şansele de vindecare scad sub 10%.
Alina Comănescu, preşedintele Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate: Pentru că o banală aftă poate să degenereze într-un cancer bucal destul de avansat care e destul de greu de gestionat şi care, din păcate, este mutilant. Şi fiind cancer de cap şi gât, e o zonă în care se vede şi vine cu o doză foarte mare de stigmă, nu te mai angajează nimeni, nu poţi să ieşi pe stradă, nu poţi să respiri, nu poţi să mănânci, deci cam acolo se ajunge în stadiile finale ale bolii.
În ţările civilizate, un rol foarte important în detecţia cancerului din zona capului şi a gâtului îl joacă medicul stomatolog. Până în anii '90, şi în România, medicul stomatolog a jucat acest rol. Screening-ul se făcea gratuit, printr-o obligaţie de serviciu pe care medicul o avea cuprinsă în protocol.
Prof. dr. Alexandru Brezoescu, secretarul general al Colegiului Medicilor Dentişti din România: Printr-un control simplu poţi preveni nişte tragedii. Toate aceste formaţiuni precanceroase se manifestă în două sau trei forme: fie sub forma unor pete roşii pe mucoasă, care pot să fie plane sau în relief, fie sub forma unor pete albicioase, care nu se şterg dacă vrei să le îndepărtezi. Astea sunt nişte semne premonitorii, dacă vreţi, pe care medicul stomatolog le are în vedere.
Recomandat este să mergem la un control de rutină la fiecare şase luni.
Prof. dr. Alexandru Brezoescu, secretarul general al Colegiului Medicilor Dentişti din România: Din păcate, aceste formaţiuni precanceroase nu se manifestă prin dureri, nici prin nimic, ele apar pe mucoase sau pe limbă, fără ca pacientul să le sesizeze.
Însă mai puţin de 3 din 10 români merg la medicul dentist măcar o dată pe an.
Alina Comănescu, preşedintele Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate: Pacientul român nu prea merge la dentist decât în momentul în care are efectiv o problemă.
Problemele nu se opresc aici. Diagnosticul de certitudine poate fi pus doar după realizarea unei biopsii. Însă fondurile alocate acestor investigaţii sunt limitate, aşa că pot să apară întârzieri de două luni la stabilirea diagnosticului. O durată mare, spun oncologii, în cazul formelor agresive.
Dr. Ana Băncilă, medic specialist oncolog: Din păcate, acum nu este niciun program de screening pentru cancerele de cap şi gât.
Iar când vine vorba de iniţierea tratamentului, un alt obstacol este dat de numărul insuficient de aparate de radioterapie.
Alina Comănescu, preşedintele Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate: Şi atunci automat pacienţii nu intră în procesul de radioterapie imediat în momentul în care au nevoie. Există judeţe unde nu există aparate de radioterapie la nivelul spitalelor judeţene.
Nu stăm bine nici măcar la numărul de medici oncologi: sub 500 de specialişti la aproape un milion de pacienţi. În alte ţări, tratamentul pacientului oncologic este responsabilitatea unui tumor board, din care fac parte oncologul, radioterapeutul, anatomopatologul, nutriţionistul, psihooncologul. Aceștia lucrează împreună şi se sfătuiesc cu privire la cele mai bune abordări. În sistemul de stat din România, aceste echipe sunt aproape imposibil de format.
Alina Comănescu, preşedintele Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate: Pacientul poate să aibă oncologul în oraşul de reşedinţă, chirurgul într-un centru universitar, şi radioterapia într-un alt centru universitar. Este foarte greu ca aceşti care gestionează un bolnav să comunice între ei.
Totuşi, recunoaşterea simptomelor salvează vieţi. Dacă aveţi ulceraţii la nivelul limbii, pete roşii sau albe, durere în gât, răguşeală persistentă sau umflături suspecte la nivelul gâtului, cel mai bine este să vă adresaţi medicului.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News