Ședință tensionată în Parlament. Iohannis atacă iar PSD: Modifică legi în favoarea unor persoane

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, marţi, într-o şedinţă comună solemnă, dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO şi 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice. La şedinţă au participat preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă. Șeful statului a fost aplaudat de parlamentarii opoziţiei, de fiecare dată când a atacat PSD. Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă și-au exprimat regretul că președintele a transformat evenimentul în unul „de campanie electorală”.

Cei mai importanţi oameni s-au reunit, marți, la Palatul Parlamentului. Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu participă la o ședința solemnă, organizată cu ocazia aniversării României a 15 ani de când a aderat la NATO, cea mai puternică alianță din istoria omenirii.

În discursul său, Klaus Iohannis atacă din nou guvernarea PSD-ALDE.  Pe parcursul discursului, el a fost aplaudat de parlamentarii opoziţiei. Parlamentarii puterii au vociferat de câte ori preşedintele a fost critic la adresa guvernării.

Redăm întregul discurs al președintelui Klaus Iohannis, din Parlament:

„Aniversăm, în cadrul acestei ședințe solemne, 15 ani de când România a aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii.

Din 2004, suntem nu numai într-un parteneriat loial cu această solidă organizație politico-militară, ci și membri respectați ai clubului statelor democratice. Și acest aspect este unul foarte important, pentru că trăinicia NATO și forța sa sunt date, în primul rând, de adeziunea la valori fundamentale, pe care inclusiv țara noastră și-a asumat să le respecte. Iar aceste valori sunt libertatea, democrația și statul de drept.

Anul acesta se împlinesc și 70 de ani de la semnarea, la Washington, a actului  fondator al NATO, care stă la baza apărării noastre colective și care garantează nu doar securitatea, ci și prosperitatea și exprimarea liberă și democratică a țărilor membre.

Istoria ne-a demonstrat că principiile democratice și o comunitate bazată pe solidaritate și responsabilitate față de securitatea aliaților reprezintă esența proiectului euroatlantic și cheia succesului misiunilor NATO.

Pentru țara noastră, nu a fost deloc ușoară revenirea la democrație după epoca neagră a comunismului și tocmai de aceea merită salutat și apreciat efortul conjugat al tuturor forțelor politice, al diplomației și al armatei, care a făcut posibil dezideratul național de a aduce România în NATO și în spațiul valorilor euroatlantice.

Cu atât mai condamnabile sunt acțiunile actualei majorități PSD, care, prin asaltul - fără precedent în ultimii treizeci de ani - la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

Modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. Nu întărirea democrației, nu consolidarea justiției, nu responsabilitate și predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranța oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD.

Guvernarea PSD, vă spun acum, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă și cu diletantismul, vulnerabilizează România.

În contextul în care țara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democrației și stabilității în regiune, PSD eșuează să se ridice la importanța acestui moment strategic.

Lipsa de respect manifestată de PSD față de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării. Instanța de judecată a respins această acțiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situație delicată din rațiuni strict și numai politicianiste.

Dacă adăugăm și incapacitatea de a moderniza legislația în domeniul securităţii naţionale, avem doar câteva aspecte care arată incompetența PSD și o profundă neînțelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetățenii sunt cu adevărat bine protejați.

Ca Președinte, am responsabilitatea de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice. Este atribuția mea constituțională să atrag atenția că o guvernare bună, o guvernare corectă, o guvernare cinstită reprezintă inclusiv o garanție de securitate pentru România, în timp ce această guvernare eșuată reprezintă în sine un risc pentru țară.

Ne confruntăm cu amenințări tot mai complexe, atât clasice, cât și asimetrice şi hibride, provenind din multiple direcții strategice, care tind să afecteze în moduri tot mai subtile NATO.

De aceea, este nevoie de coeziune politică internă în fiecare stat Aliat, precum și de unitate politică și solidaritate la nivelul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Este nevoie ca NATO să își întărească în continuare postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic. În acest scop, trebuie să îmbinăm rolul unic și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor.

Putem realiza această corelare dacă aducem împreună, într-un efort bazat pe sinergie și complementaritate, instrumentele și resursele de care dispun cele două organizații. Rezultatele vor fi, fără îndoială, în beneficiul cetățenilor, pentru că va crește securitatea europeană și euroatlantică.

De altfel, unitatea și coeziunea definesc fundamental prioritățile Președinției în exercițiu a României la Consiliul Uniunii Europene.

Acordăm o atenție specială avansării cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană în toate domeniile de interes comun și, în special, pentru îmbunătățirea mobilității militare pe continentul european, pentru creşterea rezilienţei partenerilor și pentru combaterea amenințărilor hibride.

România va continua să contribuie activ în acest sens.

Totodată, țara noastră va continua să susțină întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice.

În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

Profesionalismul, devotamentul și spiritul de solidaritate ne permit să avem, în acest moment, o Alianță credibilă și puternică, capabilă să asigure securitatea cetățenilor noștri, precum și să mențină sau să readucă pacea acolo unde este amenințată sau afectată.

Ţara noastră acţionează constant şi consecvent pentru a-şi consolida profilul în cadrul Alianţei, pe mai multe dimensiuni strategice: politică şi diplomaţie, apărare, intelligence şi comunicare strategică, ceea ce dă o pespectivă clară obiectivelor pe care ni le propunem în NATO.

Trebuie să înțelegem însă cu toții că apărarea colectivă începe acasă și necesită investiții, atât în resurse umane, cât și în capabilități militare din partea fiecărui aliat.

În ultimii ani am obținut rezultate semnificative prin alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, la inițiativa mea s-a încheiat această înțelegere, fapt care a permis dezvoltarea programelor naționale de înzestrare, atât de necesare pentru ca România să își consolideze rolul de furnizor de securitate. A fost rezultatul unui consens politic obținut la inițiativa mea.

Guvernului şi Ministerului Apărării Naţionale le revine rolul de a pune în practică, prin programe coerente, Strategia de Înzestrare a Armatei, pentru care există premise favorabile de finanţare.

Din păcate, faptele demonstrează cu totul altceva: proceduri de achiziţe anulate sau contestate în justiţie de chiar cei care le-au iniţiat şi o incapacitate cronică de a gestiona un domeniu vital pentru securitatea naţională, cum este cel al înzestrării Armatei.

Incompetența guvernanților, stimați parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele și responsabilitățile în cadrul NATO.

La ultimele summituri NATO, desfășurate la Varșovia și Bruxelles, am susținut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianței prin măsuri destinate consolidării apărării pe Flancul Estic. Mă refer aici la prezența aliată înaintată din România și din regiunea Mării Negre, precum și la cea din Polonia și statele baltice.

Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanță operațională. Am înființat Brigada Multinațională Sud-Est la Craiova și participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii.

Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est a primit certificarea capabilității  operaționale finale anul trecut.

Voi susține ferm, în continuare, poziția României de abordare unitară, coerentă pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiție esențială pentru gestionarea eficientă a provocărilor în creștere la adresa mediului de securitate regional.

În ultimii ani, România a reușit să consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică.

Este un efort în care m-am implicat personal, și voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României.

Creșterea constantă a activităților militare în Crimeea, recentul incident din Strâmtoarea Kerci, conflictul în desfășurare din Estul Ucrainei, precum și actele provocatoare la adresa avioanelor și navelor aliate prezente în Marea Neagră nu fac decât să demonstreze că amenințările din Est continuă să afecteze stabilitatea regiunii.

De aceea, este necesară asigurarea unei prezențe consistente a navelor aliate în Marea Neagră, precum și stabilirea unor structuri militare de comandă și control cât mai eficiente chiar în regiunea noastră.

România este un promotor al continuării politicii Ușilor Deschise a Alianței. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor țări a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație.

Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existență, singura organizație care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securității tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaților a permis ca organizația să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilității, păcii și dialogului.

Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale în continuare și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță.

Ca Președinte, voi continua să acționez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianță să fie tot mai vizibil și consolidat.

Vă asigur că vom rămâne un actor relevant și de încredere în cadrul NATO, care își respectă toate angajamentele asumate”, a transmis președintele Klaus Iohannis.

Discursul lui Liviu Dragnea în Parlament

Președintele PSD, Liviu Dragnea, spune că intenționa să-i propună un pact președintelui Klaus Iohannis, pentru menținerea alocării a 2% din PIB pentru apărare, dar că s-a răzgândit după ce i-a auzit discursul de la ședința din Parlament organizată pentru aniversarea a 15 ani de la aderarea la NATO.

„Văd partide care deja își propun să se abată de la acest obiectiv (al alocării a 2% din PIB pentru armată, așa cum s-a angajat în cadrul NATO. Aș fi vrut să-i propun președintelui această temă, dar după discursul de azi, nu are rost”, a spus Liviu Dragnea.

„Am intrat în al treilea an de guvernare PSD-ALDE în care bugetul are 2% din PIB pentru apărare. Guvernul, atât de atacat, a mărit salariile militarilor, a generat creştere economică, susţine pensiile militarilor, urmează ca şi la rezervişti să fie îndreptate nedreptăţile din sistem. Ar fi fost util un pact politic pe această temă. Aş fi vrut să-i propun o temă de reflecţie preşedintelui, dar îmi dau seama că ar fi un demers inutil, după discursul său de azi”, adaugă Liviu Dragnea.

Viorica Dăncilă: Regret că acest eveniment important a fost transformat de președinte într-unul de campanie electorală

Viorica Dăncilă, la finalul discursului în şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării aderării la NATO: „Regret că acest eveniment important a fost transformat de preşedintele României într-un eveniment de campanie electorală”.

„Doresc, în primul rând, să salut, în calitate de şef al Guvernului României, organizarea acestui eveniment destinat aniversării a 15 ani de la integrarea ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică, de la revenirea noastră în familia de valori euro-atlantice, de care am fost despărţiţi vreme de aproape 50 de ani. Este un moment cu puternică încărcătură simbolică şi valoare istorică în parcursul nostru democratic post-decembrist. Extind, de asemenea, aprecierea şi recunoştinţa mea deplină către toţi cei care au participat la împlinirea acestui proiect major, de altfel primul de o asemenea anvergură pe care România l-a generat la începutul anilor 90, cu un puternic rol unificator pentru societatea noastră. Şi aş vrea să mulţumesc, în acest context, preşedintelui Ion Iliescu, preşedintelui Emil Constantinescu, premierilor Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase şi tuturor miniştrilor apărării din acea perioada”, a afirmat Dăncilă în discurs.

„Mă bucur însă, că guvernul care a realizat aderarea a fost guvernul PSD condus de Adrian Năstase”, a precizat premierul.

„Este al treilea an consecutiv în care România îndeplineşte acest angajament asumat prin programul de guvernare al PSD -ALDE, alocând 2% din PIB pentru apărare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alocările de resurse financiare pentru achiziţiile majore de echipamente care, potrivit cerinţelor NATO, trebuie să reprezinte 20% din bugetul pentru apărare. În ceea ce priveşte capabilităţile, România continuă să investească în echipamente militare moderne ca parte a diverselor programe militare de înzestrare, pentru a răspunde eficient atât cerinţelor NATO, cât şi provocărilor regionale de securitate. Nu în ultimul rând, România a fost şi este unul dintre contribuitorii importanţi la operaţiile şi misiunile NATO. În 2019, ne vom menţine printre primele 5 state contribuitoare cu trupe la misiunea din Afganistan. Expresia ultimă a angajamentului asumat de România o reprezintă sacrificiul militarilor români care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţii Aliate. Gestul lor trebuie să ne reamintească de lecţiile învăţate în fiecare etapă a parcursului nostru euro-atlantic”, a adăugat şefa Guvernului

Călin Popescu Tăriceanu, la ședința solemnă din Parlament: România a crescut odată cu NATO

„În ultimii 15 ani, România a crescut împreună cu NATO, participând în mod direct la transformarea şi adaptarea acestuia şi transformându-şi valenţele pe care le-a arătat permanent, totodată demonstrând consecvenţă, ataşamentul faţă de valorile, principiile şi ţelurile alianţei. De aceea, apartenenţa României la NATO trebuie fructificată prin consolidarea formatului B9 menit să asigure coeziunea flacului estic pentru continuarea politicilor uşilor deschise şi menţinerea Mării Negre ca prioritate pe agenda alianţei”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Șeful Senatului le-a adresat un apel „generaţiilor care nu au avut experienţa vieţii în regimul de dinainte de 1989”.

„Au crescut în societatea liberă şi democratică a ultimilor 30 de ani şi au termeni personali de comparaţie cu România totalitară şi izolată internaţional, cu partidul stat care planifica viitorul părinţilor lor, în opoziţie încrâncenată cu occidentul şi valorile liberale. Adresez acest apel în egală măsură tuturor politicienilor români cu activitate în ţară sau la Bruxelles. Tinerii noştri trebuie să cunoască şi să înţeleagă pe deplin beneficiile apartenenţei României la NATO, că umbrela de securitate a alianţei deopotrivă cu întărirea rolului României ca furnizor de securitate ne garantează condiţiile de a prospera în pace şi libertate. Totodată tinerii noştri trebuie să înveţe că suntem o naţiune mândră, de sine stătătoare şi demnă, că suntem de încredere şi predictibili, capabili să ne apărăm şi să contribuim la apărarea aliaţilor noştri, şi aşa cum se intitulează campania internaţională ce le este dedicată, să ştie că Noi suntem NATO”, spune președintele Senatului.

Aderarea României la NATO

România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

• Etichete:
• nato
• palatul parlamentului
• klaus iohannis
• sedinta parlament

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei