Recepție tensionată la Cotroceni. Președintele atacă politicienii populiști, de Ziua Europei
Recepţie tensionată de Ziua Europei la Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis se întâlnește pentru prima dată față în față cu premierul Viorica Dăncilă, după ce i-a cerut de două ori să demisioneze de la conducerea Guvernului.
ACTUALIZARE. Președintele Klaus Iohannis ține un discurs la recepția organizată de Ziua Europei la Cotroceni.
La Cotroceni sunt prezenți președintele PSD, Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă și majoritatea membrilor Guvernului.
Președintele a spus din nou că apărarea democrației este o prioritate și a vorbit despre importanța statului de drept.
„Viitorul țării nu poate fi deturnat de la direcția pe care s-a înscris”, a avertizat Iohannis.
El a lansat și un atac la adresa politicienilor care critică UE.
”Hrănindu-se într-un mod populist din seva euroscepticismului, unii politicieni pun sub semnul întrebării rolul şi relevanţa UE. Ei sunt cei care omit cu bună ştiinţă beneficiile uriaşe ale apartenenţei la acest proiect, sugerând că n-ar fi poate mai bine în afara marii familii europene”, a spus preşedintele.
„Auzim în ultima vreme în România voci care dau foarte ușor vina pe Europa și Bruxelles pentru aproape orice, e cel mai facil discurs din partea celor deranjați de standardele europene de democrație autentică. Ceea ce nu spun acești politicieni e că fără democrație, fără stat de drept, fără legi corecte nu exisat prosperitate și bunăstare pentru majoritatea cetățenilor”, a mai spus Iohannis.
Discursul integral al președintelui:
Mă bucur să celebrăm împreună Ziua Europei, care, în acest an, are o însemnătate foarte mare pentru noi fiindcă celebrăm Centenarul Marii Uniri de la Alba Iulia. Marcăm, în această zi, și 141 de ani de la proclamarea independenței de stat a țării noastre. Indiscutabil, România europeană de astăzi nu ar fi existat fără aspirațiile și sacrificiile generațiilor anterioare.
De-a lungul timpului, 9 Mai a devenit o dată reper pentru Uniunea noastră și un moment de necesară reflecție asupra viziunii părinților fondatori, care au înțeles cât de important era să lase urmașilor un spațiu durabil de solidaritate, ferit de riscul repetării experiențelor devastatoare ale celor două războaie mondiale.
Proiectul european a schimbat fundamental continentul nostru. Este una dintre cele mai puternice idei politice articulate vreodată, care a transformat Europa într-o zonă de pace și de prosperitate.
Milioane de oameni trăiesc de peste șase decenii o viață mai bună, în care drepturile și libertățile le sunt respectate, regiuni întregi au susținerea financiară pentru a-și depăși dificultățile și a se dezvolta, generații de tineri pot studia în marile universități europene.
Pare greu de imaginat astăzi o Europă cu granițe între statele sale, o Europă în interiorul căreia să fie dificil să călătorești, pare greu de imaginat o Europă fărâmițată de neîncrederea între țări.
Hrănindu-se într-un mod populist din seva euroscepticismului, unii politicieni pun sub semnul întrebării rolul și relevanța Uniunii Europene. Ei sunt cei care omit cu bună știință beneficiile uriașe ale apartenenței la acest proiect, sugerând că ne-ar fi, poate, mai bine în afara marii familii europene.
Auzim în ultima vreme în România voci care dau foarte ușor vina pe Europa și pe Bruxelles pentru aproape orice. Este cel mai facil discurs din partea celor deranjați de standardele europene de democrație autentică. Ceea ce nu spun însă acești politicieni este că fără democrație, fără stat de drept, fără legi corecte nu există prosperitate și bunăstare pentru majoritatea cetățenilor. Ar exista doar privilegii pentru un grup restrâns aflat la putere.
Răspunsul nostru trebuie să fie hotărât și să se bazeze pe avantajele incontestabile ale apartenenței la Uniunea Europeană.
Unul dintre bunurile cele mai de preț ale Europei este democrația. Pluralismul politic, guvernarea corectă și în beneficiul tuturor, egalitatea în fața legii, asigurarea unei justiții independente sunt valori care au stat la baza dezvoltării statelor europene. Apărarea lor, a acestor valori, a redevenit astăzi o prioritate.
Viitorul țării noastre nu poate fi deturnat de la direcția pe care s-a înscris. Europa este pentru România marea familie alături de care împărtășește valori, aspirații și un drum comun de dezvoltare.
Democrația rezistă prin implicare civică activă și permanentă, libertatea se păstrează având curajul de a lupta pentru valorile în care credem, dreptatea prevalează când vocile celor care denunță minciuna și incorectitudinea nu se lasă intimidate. Locul României este alături de țările europene în care democrația, libertatea și dreptatea triumfă.
Doamnelor și domnilor,
În primul semestrul al anului 2019, România va exercita Președinția Consiliului Uniunii Europene, într-o perioadă de maximă importanță pentru proiectul european.
Pe durata mandatului nostru, se vor desfășura următoarele alegeri la nivel european.
Acestea vor constitui punctul de plecare al următorului ciclu instituțional european, și aici mă refer la constituirea următorului Parlament European, precum și, ulterior, a viitoarei Comisii Europene.
Este important ca rezultatul acestor alegeri să reprezinte un succes pentru spiritul pro-european şi să susțină o agendă ambițioasă de consolidare a Europei.
Pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, România va acționa de o manieră vizibilă, angajată şi constructivă în discuțiile pe tema viitorului Europei. Spun acest lucru pentru că, de astăzi într-un an, pe 9 mai 2019, România va găzdui la Sibiu Summitul European extraordinar, care va defini direcțiile de dezvoltare a proiectului european.
Este important ca viitoarea Agendă Strategică pe care o vom dezbate la Sibiu, ca rezultat al procesului de reflecție privind viitorul Uniunii Europene, să aducă răspunsuri credibile pentru cetățenii noștri.
Parcursul european care va fi decis se va reflecta și în procesul de modernizare și reformă a bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Negocierile vor fi dificile, având în vedere numeroasele presiuni generate de retragerea din Uniune a unui contribuitor important - Marea Britanie, precum şi de noile provocări cu care se confruntă Uniunea - migrație, securitate, apărare.
Chiar dacă ne aflăm în plin proces de definire a viitorului Uniunii, fundamentele pe care construcția europeană s-a sprijinit trebuie menținute și consolidate.
O Europă întărită are nevoie, în continuare, de politici puternice, cum au fost și trebuie să rămână cele de finanțare a infrastructurii, a formării profesionale, a incluziunii și integrării sociale ori de dezvoltare a zonelor rurale și de acordare de sprijin direct pentru fermieri.
De asemenea, Piața internă și cele patru libertăți fundamentale sunt și trebuie să rămână componente esențiale pentru a atinge bunăstarea și creșterea economică la nivelul întregului spațiu european.
Moneda unică rămâne una dintre cele mai tangibile dovezi ale integrării europene. România se angajează să adere la Zona Euro cât mai repede posibil, odată ce toate criteriile vor fi îndeplinite, cu scopul unui rezultat durabil atât în beneficiul cetățenilor, cât și al ansamblului economiei românești.
Un alt domeniu în care unitatea europeană este esențială este cel al securității interne. În condițiile în care România este deja un furnizor de securitate, la cele mai înalte standarde, pentru Uniunea Europeană, vom continua demersurile pentru integrarea noastră cu drepturi depline în Spațiul Schengen, integrare care va contribui la consolidarea securității întregii Uniuni Europene.
Doamnelor și domnilor,
Într-o perioadă complicată la nivel global, lumea are nevoie de o Europă unită și consolidată mai mult decât oricând. De prea multe ori noi, europenii, uităm cât de puternici putem fi împreună.
Iată un motiv pentru care avem nevoie de Ziua Europei, să fim mândri de ceea ce am realizat până acum, dar, în același timp, să conștientizăm că pacea și securitatea, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, pe care le luăm ca fiind de la sine înțelese, sunt garanții câștigate cu greu și care pot fi pierdute dacă nu le protejăm în continuare.
Cred cu tărie că destinul Uniunii Europene trebuie să fie configurat pe fundamentele politicilor sale de succes, pe obiectivul principal al consolidării spațiului european al libertății, al prosperității, al securității și al unității.
Sper că așa va arăta viitorul, sper că vom rămâne cu toții, împreună, angajați pe acest drum.
La mulți ani, România! La mulți ani, Europa!
Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)
Poliția maghiară intervine cu explicații după ce Iohannis l-a ignorat pe Viktor Orban
Iohannis, cheltuieli uriașe pe vizitele externe. Cum au evoluat costurile cu deplasările sale de când a ajuns la Cotroceni
Ce cheltuieli a avut Klaus Iohannis în deplasările externe, în doi ani de mandat
Rareș Bogdan îi ia din nou apărarea lui Iohannis
Rareș Bogdan, despre terenul de golf de la vila Neptun: „E o pajiște cu trei găuri. Așa pot să fac și eu”
Ciolacu, despre terenul de golf de la vila lui Iohannis
Ponta: Ciolacu va intra în turul 2 al prezidențialelor/ Ce spune consilierul premierului despre soarta liderului PSD dacă va pierde
Liberalii cred că declarațiile lui Iohannis „îngroapă” șansele lui Ciucă
La recepţie va participa şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Acesta a declarat, luni, că preşedintele nu va avea timp să se apropie de Viorica Dăncilă, pentru că vor fi mulţi oameni la recepţia de Ziua Europei. În schimb, preşedintele Senatului a anunţat că nu va participa la recepţie și nici ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, care a declarat că la ora recepției, 14:00, se va afla în Parlament pentru audieri.
Recepţia de Ziua Europei oferită de Administraţia Prezidenţială are loc miercuri, la Cotroceni, în contextul disputelor între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, care i-a cerut de două ori premierului Viorica Dăncilă să demisioneze, pentru „a face loc unor oameni responsabili şi competenţi”. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că va merge la recepţie împreună cu premierul Viorica Dăncilă, cu miniştrii, cu primarul general, Gabriela Firea, şi cu primarii de sectoare, afirmând că decizia este de a marca Ziua Europei şi de a nu merge pe calea scandalului, relatează News.ro.
„Este din ce în ce mai vizibil că Dragnea şi ai lui nu au nicio soluţie pentru o guvernare bună şi eficientă”, declara preşedintele luni seara. El a mai spus, comentând execuţia bugetară pe primul trimestru al acestui an, că PSD că este incapabil să ţină ordine în finanţele publice, iar după trei prim-miniştri şi tot atâţia şefi la ANAF, cel mai vizibil efect este incertitudinea şi lipsa de predictibilitate.
În replică, liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus că Iohannis a prezentat o listă întreagă de minciuni, care pot constitui un atac la siguranţa naţională, că toate datele economice indică o creştere şi o evoluţie pozitivă, iar premierul nu are niciun motiv să demisioneze.
Liviu Dragnea a susţinut însă că PSD nu vrea escaladarea acestui conflict, astfel că atât el, cât şi premierul Viorica Dăncilă, miniştrii, primarul Capitalei, Gabriela Firea, şi primarii de sectoare vor merge la recepţia de miercuri de la Palatul Cotroceni, care nu este „proprietatea privată a cuiva”.
„Este decizia noastră de a marca Ziua Europei şi de a nu merge pe calea scandalului. Nici eu şi nici Guvernul nu avem niciun război cu preşedintele Iohannis, dar am decis să reacţionăm. Nu mai putem sta să nu replicăm, să nu spunem adevărul şi să lăsăm să se multiplice niste minciuni, din dorinţa de a păstra o relaţie căreia nu-i văd un viitor. (...) Este un limbaj sub nivelul unui preşedinte al României, dar este o decizie asumată şi fiecare va suporta consecinţele”, a spus Liviu Dragnea la Antena 3, luni seară, după declaraţiile preşedintelui.
Dragnea a spus, tot luni, că nu va merge singur la recepţie: „(...) Nu merg singur, pentru că e vorba de a marca ziua de 9 Mai. Nu dorim să escaladăm un conflict cu care tot insistă, noi avem treabă de făcut la Parlament, la Guvern. Este o invitaţie instituţională, nu este invitaţie personală, la nuntă sau la botez, o să mergem acolo mai mulţi. Guvernul, şi primarul general a zis că vrea să vină, şi primarii de sectoare. Marcăm momentul, Ziua Europei, şi plecăm, doar nu o să stăm noaptea (la Cotroceni - n.r.)”.
Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, nu va fi prezent însă la evenimentul de la Cotroceni. Preşedintele Senatului declara că a luat decizia de a nu participa la manifestările de Ziua Europei organizate la Palatul Cotroceni, considerând că şeful statului, prin ultimele declaraţii, l-a jignit pe prim-ministru, iar premierul are nevoie de sprijinul partenerilor.
„Am luat decizia, ţinând cont de atitudinea preşedintelui din ultima perioadă, de a nu participa la sărbătorirea Zilei Europei pe 9 Mai. Nu voi da curs invitaţiei de a merge la Cotroceni la această recepţie pentru că mi se pare că preşedintele prin declaraţiile pe care le-a făcut a jignit grav premierul şi suntem membri ai coaliţiei de guvernare şi solidari cu premierul. Primul ministru cred are nevoie de sprijinul partenerilor şi de aceea am discutat cu colegii mei şi am luat hotărârea să nu participăm la această recepţie”, a afirmat Tăriceanu, vineri.
Anul trecut, la recepţia oferită de către Administraţia Prezidenţială de Ziua Europei a participat şi preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis.
La ceremonie au fost prezenţi premierul de atunci Sorin Grindeanu, mai mulţi miniştri, foştii preşedinţi Traian Băsescu şi Ion Iliescu, patriarhul Daniel, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, procurorul general Augustin lazăr, fostul premier Dacian Cioloş, actuali şi foşti parlamentari. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, au venit în timpul discursului preşedintelui CE. De la recepţia a lipsit primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News