Exclusiv Războiul cu poluarea, faza pe becuri și autobuze. Cum se duce în instituțiile statului lupta cu schimbările climatice

România nu a intrat încă în război cu poluarea. Deși suntem semnatari ai Acordului de la Paris, în care ne-am asumat, ca țară, adoptarea unor decizii pentru scăderea poluării și pentru limitarea încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius până în 2030, deocamdată pare că suntem în faza premergătoare pregătirilor de război. Digi24.ro a cerut în mod oficial mai multor instituții ale statului să ne comunice propriile măsuri și decizii luate sau propuse spre a fi luate în domeniul politicilor verzi. Unele nu au răspuns deloc. Altele ne-au îngropat în multe detalii scrise în limbajul de lemn al programelor politice. Am primit și câteva răspunsuri redactate de instituții conduse de oameni care par să înțeleagă ce amenințare uriașă cu efecte distrugătoare asupra mediului înconjurător este poluarea. 

Într-o lume afectată tot mai mult de schimbările climatice cauzate de poluare, protejarea mediului înconjurător devine obligația și responsabilitatea noastră, a tuturor. Sunt cuvintele președintelui României, Klaus Iohannis, rostite cu ocazia sărbătorii unei zile mondiale fără mașini. Nu au trecut foarte multe zile de la revenirea în țară a președintelui Iohannis de la conferința COP27, acolo unde șeful statului a anunțat că România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră. 

Războiul cu poluarea, pe care, teoretic, prin vorbe, ni-l asumăm, înseamnă anumite decizii concrete. Pe care, în primul rând, instituțiile statului român ar trebui să le adopte. Am cerut mai multor instituții ale statului - primării, ministere, agenții - să ne pună la dispoziție orice fel de măsură pe care a luat-o sau intenționează să o ia în domeniul politicilor verzi pentru scăderea poluării și pentru limitarea încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius până în 2030, un angajament asumat de România prin ratificarea Acordului de la Paris.

Inspectoratul de Stat în Construcții ne-a anunțat, printr-un răspuns în scris semnat de inspectorul general Paul Racoviță, că a luat trei decizii concrete în domeniul politicilor verzi. Cităm: “- stingerea luminilor și a echipamentelor la finalizarea programului; - setarea centralelor la o temperatură minimă la finalizare programului; - utilizarea apei într-un mod responsabil”. ISC ne-a mai spus că intenționează să achiziționeze becuri cu consum redus de energie electrică pentru sediile unde nu există, dar și achiziționarea unor mașini cu sistem hibrid de propulsie, “în măsura în care este posibil”. Și atât. 

La Primăria din Timișoara, politicile verzi au o mare legătură doar cu “plantarea de material dendrologic”. Adică, sădirea de copaci. În răspunsul trimis Digi24.ro, Primăria Timișoara afirmă că și-a asumat plantarea a 30.000 de arbori și arbuști până în anul 2030. Deocamdată, au fost sădiți 2386 de arbori pe arterele de circulație, scuaruri, parcuri și cvartale de locuințe. De asemenea, au fost sădiți 5529 de arbuști în spațiile verzi de pe domeniul public. Primăria Timișoara ne mai spune că s-au plantat 8500 de puieți în cadrul Perdelei forestiere de protecție a orașului și că în Piața Petru Maior “a fost plantată o mini-pădure”. Pentru viitor, oficialii din Timișoara promit continuarea activităților de mai sus, dar și “amenajarea de parcuri noi”.

De la Compania Națională de Investiții aflăm că “investițiile noi realizate prin intermediul CNI respectă cerințele de performanță energetică, precum și legislația europeană cu privire la clădirile cu impact redus asupra mediului“. Nimic despre propriile măsuri sau decizii în interiorul instituției în care lucrează 395 de angajați. În răspunsul primit de la CNI și semnat de directorul Manuela Irina Pătrășcoiu, suntem informați că se află în construcție, prin PNRR, un program privind construirea a 124 de creșe, proiectate la cele mai noi standarde europene privind protecția mediului. “Creșele nZEB (near Zero Energy Building) vor fi dotate cu panouri solare și fotovoltaice pentru asigurarea necesarului de energie și apă caldă din surse regenerabile și clădirile vor fi foarte bine izolate termic. De asemenea, acestea vor avea în dotare pompe de căldură cu puțuri forate în mare adâncime, care vor asigura un agent termic de 10 grade Celsius, indiferent de anotimp. Vara, acestea pot fi folosite pentru răcirea încăperii, iar iarna vor ajuta la încălzire”, ne transmite CNI.

Primăria Municipiului București ne-a transmis prin Direcția de presă că are în derulare un Plan Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București 2018-2022, care tocmai a ajuns la final și că a fost semnat unul similar pentru perioada 2022-2026. Din primul plan, descris către Digi24.ro în nu mai puțin de șase pagini, reținem că la nivelul Capitalei au fost făcute sau urmează a fi făcute mai multe investiții, precum: achiziționarea a 400 de autobuze EURO 6, care se află în exploatare, achiziționarea a 100 de tramvaie noi ce urmează a fi puse în exploatare, procedură de achiziție pentru 100 de troleibuze, cerere de achiziție pentru 22 de troleibuze cu emisii zero sau cu baterii, achiziționarea a 130 de autobuze hibrid, urmând a fi achiziționate și 100 de autobuze electrice, cereri de finanțare pentru  achiziţionarea altor 135 de autobuze electrice, 60 de microbuze electrice şi staţiile de încărcare aferente acestora, 46 de tramvaie, 8 troleibuze. De asemenea, se menționează că în București vor apărea noi benzi de circulație pentru biciclete, între care unul din 17 km între Piața Victoriei și Șoseaua Mihai Bravu. Cât privește conservarea, ameliorarea și extinderea spațiilor verzi publice, Primăria Capitalei ne anunță că s-a depășit planul, fiind realizate 370,569 ha (față de 307,92 ha propuse).  Primăria Capitalei ne anunță că au fost semnate recent documentele referitoare la infrastructura de reîncărcare pentru vehicule electrice. Concret, este vorba despre “realizarea a 332 puncte de reîncărcare, prin montarea a 166 stații de reîncărcare”

De la Primăria Oradea aflăm că în ultimi 10 ani suprafața de spațiu verde amenajat în acest oraș s-a mărit cu 24,08 ha, ajungând până la sfârșitul anului 2019 la 534 ha. De asemenea, suntem informați că începînd cu 2020 au fost create cinci coridoare verzi de-a lungul străzilor din Oradea în suprafață totală de 12 ha, chiar și un parc nou de numai 0,18 ha. Oficialii primăriei Oradea ne furnizează cîteva pagini cu tabele despre lucrări de anvergură privind reabilitatea unor clădiri, blocuri sau spații industriale mari prin fonduri nerabursabile. Cum ar fi: Creșterea performanței energetice a Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea (stadiu de execuție - 85%), Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Oradea (stadiu de execuție - 35%), Valorificarea energiei geotermale în asociație cu pompe de căldură, pentru producerea agentului termic pentru încălzire și apa calda în cartierul Nufărul I - Oradea (stadiu execuție lucrări - 5%). La programele de împădurire, oficialii primăriei Oradea ne amintesc de cele 63,8 ha de împădurire din perimetrul Crișului Repede. 

Primăria Iași ne transmite, prin semnătura primarului Mihai Chirică, deciziile luate pentru scăderea poluării la nivelul orașului. De la începutul acestui an au fost amplasate opt stații de reîncărcare pentru vehiculele electrice. De asemenea, au fost achiziționate 24 de autobuze electrice, șapte stații de reîncărcare rapidă, 20 de stații de încărcare lentă, 16 tramvaie PESA și și 20 de tramvaie Bozankaya. Oficialii primăriei mai spun că a fost finalizat proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași și că suprafața verde întreținută și administrată de primăria Iași în 2022 este de 278 ha. 

La Constanța, primăria și-a propus să cumpere 22 de autobuze electrice. Dar deocamdată, proiectul este în fază de contractare. Așa că, în această fază a luptei cu reducerea poluării și a gazelor cu efect de seră, Primăria Constanța se laudă doar cu reabilitarea anumitor clădiri din oraș și a unor rețele termice. Nu se știe care dintre ele au fost finalizate, din răspunsul primit de la oficialii Primăriei Constanța aflînd doar că aceste reabilitări pentru creșterea eficienței energetice sunt în curs de implementare sau de evaluare. 

De la Primăria Bacău aflăm că au fost alocate sume de bani pentru instalarea a 15 stații de reîncărcare pentru automobile electrice. De asemenea, în răspunsul primit de la primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu ni se spune că Primăria Bacău intenționează construirea de 200 insule ecologice pentru colectarea pe 5 fracții a deșeurilor. La fel ca la Constanța, e în curs de implementare și la Bacău achiziția unui lot de 15 autobuze ecologice noi. 

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi trebuit să fie instituția cu cel mai elaborat răspuns referitor la măsurile pe care o instituție a statului român le ia împotriva poluării. Cu toate acestea, Ministerul Mediului ne reamintește, pe scurt, că lucrează la actualizarea Planului Național Integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice, că se ocupă cu elaborarea „Strategiei pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră" și că are în vedere revizuirea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice ( SNACS) pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050. Tot la modul expeditiv, Ministerul Mediului ne trimite linkurile programelor derulate de Administrația Fondului pentru Mediu: 

• - Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădiri publice, https://www.afm.ro/eficienta_energetica_cladiri_publice.php;
• - Programul "Casa Eficientă Energetic", https://www.afm.ro/casa_eficienta_energetic.php;
• - Programul Casa Verde Fotovoltaice, https://www.afm.ro/sisteme_fotovoltaice.php;
• - Programul național de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic, https://www.afm.ro/main/programe/rabla_electrocasnice/2022/ghid_finantare-rabla_electrocasnice-2022_mai.pdf;
• - Programul Rabla Clasic, https://www.afm.ro/rabla_autovehicule.php;
• - Programul Rabla Plus, https://www.afm.ro/vehicule_electrice.php;
• - Staţii de Reîncărcare pentru Vehicule Electrice în Localități, https://www.afm.ro/statii_reincarcare.php;
• - Program realizarea pistelor pentru biciclete, https://www.afm.ro/piste_biciclete.php;
• - Program privind Iluminatul public, https://www.afm.ro/iluminat_public.php;
• - Educaţia şi conștientizarea publicului privind protecția mediului, https://www.afm.ro/educatie_protectia_mediului_comunicate.php

Probabil cel mai straniu răspuns a venit de la Ministerul Economiei. Instituția condusă de ministrul Florin Spătaru ne informează că a înființat zilele trecute un… comitet. “La nivelul instituției noastre a fost înființat Comitetul Interministerial de Decarbonare, aflat în coordonarea Ministerului Economie având rolul de a căuta și aplica soluții pentru viitorul verde al industriei românești. Prima întrunire interministerială a avut loc pe data de 15 noiembrie 2022 urmând ca celelalte întâlniri ale comitetului să aibă loc lunar”.  În rest, oficialii Ministerului Energiei ne reamintesc că au fost lansate două scheme de ajutor guvernamentale “pentru a veni în întâmpinarea mediului de afaceri încuranjând astfel investițiile în tehnologie verde și tranziția la o economie sustenabilă”. Una e în valoare de 8 milioane de euro, cealaltă de 300 de milioane euro. “Nu în ultimul rând, tot în aces an, Ministerul Economiei a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), acord care are ca scop dezvoltarea în perioada următoare a sectorului de baterii”, ne-a mai transmis Ministerul Economiei. 

La polul opus, răspunsul primit de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Care, deși susține că nu îi revin atribuții directe în ceea ce privește politicile verzi, a adoptat totuși anumite măsuri și decizii la nivelul instituției, cum ar fi: digitalizarea activității; includerea, în caietele de sarcini, a unor cerințe privind utilizarea de ambalaje secundare și/sau de transport din materiale reciclabile, precum și interzicerea accesoriilor de unică folosință; aplicarea prevederilor legii privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice; rastel pentru biciclete disponibil;  reducerea consumului de energie electrică prin achiziționarea de echipamente eficiente energetic și conștientizarea personalului; înlocuirea sistemului de climatizare cu panouri radiante și achiziționarea neoanelor de tip led.  Președintele ANFP, Vasile Felix Cozma, ne-a transmis că, prin specificul mandatului legal prin care conduce instituția, îi este imposibilă realizarea de modificări sau investiții majore la clădirea în care își desfășoară activitatea, măsuri care i-ar putea reduce consumul de energie și implicit costurile funcționării. “Totodată, această particularitate împiedică accesarea de finanțări externe, de exemplu, prin PNRR – Valul renovării, sau prin obținerea de ajutor de stat - Fondul pentru modernizare în România” , mai spune Cozma, care e convins că “problemele globale actuale ne afectează pe toți și impun urgent o schimbare, atât la nivel individual, cât și la nivel comunitar și organizațional”. 

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ne-au transmis că au nevoie de 30 de zile pentru a comunica informațiile solicitate. Iar alte instituții publice, precum Primăria Cluj-Napoca, Ministrul Agriculturii, Ministerul Turismului au omis să ofere vreun răspuns solicitării Digi24.ro

• Etichete:
• poluare
• schimbari climatice
• incalzirea globala
• acordul de la paris

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei